Lumea satului 750x100

Producătorii români din industria alimentară ţintesc pieţele din Maroc, Olanda şi Rusia în 2013

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) pregăteşte pentru 2013 un program ambiţios de promovare a produselor autohtone pe pieţele externe, Maroc, Olanda sau Rusia, fiind doar o parte din pieţele ţintă pentru industria alimentară românească.
"APAR în calitate de membru Romalimenta pregăteşte pentru anul viitor un program susţinut de târguri şi misiuni economice finanţate de la bugetul de stat prin Ministerului, Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). În acest sens, dorim ca în anul 2013 să atingem destinaţii precum Maroc, în timpul celui mai important târg agroalimentar al Africii, dar vom fi prezenţi cu un stand românesc în cadrul târgului IFE de la Londra şi în Olanda, la Amsterdam. Nu în ultimul rând, vom avea un stand, în Rusia, la World Food Moscow, în Germania, la Anuga Koln, dar vom merge şi la Beijing cu o delegaţie de afaceri", a declarat pentru AGERPRES preşedintele APAR, Ştefan Pădure.

Acesta a precizat că asociaţia are în vedere şi organizarea unei misiuni economice în ţară pentru a reuni toţi actorii sectorului, respectiv producători, importatori şi distribuitori. "Avem în plan şi realizarea unei misiuni economice în ţară pentru a aduce importanţi importatori şi distribuitori la locul faptei. Nu este permis să avem afirmaţii de genul "a trebuit să vin la Paris să constat ce produse bune avem în ţară", a adăugat Pădure.

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc intenţionează să intensifice activităţile de intermediere a ofertei româneşti cu cererea europeană şi nu numai, dar şi să iniţieze anumite programe de instruire a membrilor APAR.

"Vom reprezenta producătorii români la târgul de Matching ce se va desfăşura la Milano, între 26-28 noiembrie 2012. Totodată, dorim să dezvoltăm şi o bază de date cu cereri şi oferte reale, prezentate în timp real producătorilor. Vom acorda consultanţă de afaceri în vederea încheierii de contracte comerciale membrilor, dar şi consultanţă legată de măsurile de finanţare ce se deschid pe fonduri structurale şi prin PNDR. Mai avem în vedere şi iniţierea unor programe de instruire ale personalului membrilor APAR, pe probleme strict legate de producţie, calitate şi siguranţă a alimentului, dar şi din punct de vedere comercial. Cursurile îşi propun rezolvarea unor probleme constatate la nivelul agenţilor economici de-a lungul timpului de către experţii noştri pe domeniile amintite. Dorim ca pentru 2013 să putem oferi un cadru cât mai bun de afirmare pentru produsele româneşti atât intern cât şi internaţional", a adăugat şeful APAR.
România a participat, în perioada 21-25 octombrie 2012, cu 60 de companii la ediţia din acest an a târgului de industrie alimentară SIAL 2012 de la la Paris (Franţa), o parte dintre producătorii români fiind prezenţi în propriile standuri cu produsele lor, iar o alta şi-au expus produsele în standul Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc.

În opinia preşedintelui APAR, lipsa unor mari producători, dar şi a unor manifestări de forţă a celor mari prezenţi la târg, precum şi prezenţa mai multor producători noi şi cu dimensiuni mici au fost printre caracteristicile principale ale ediţiei actuale a târgului SIAL 2012.

"Din păcate efectele negative ale crizei economice au putut fi regăsite şi la SIAL 2012 şi din această perspectivă nu am regăsit lansări spectaculoase la ediţia din acest an. Am remarcat două mari aspecte şi anume lipsa unor mari producători din rândul expozanţilor, dimensiuni reduse şi lipsa manifestărilor de forţă la cei mari prezenţi. A doua caracteristică a vizat prezenţa multor producători noi şi cu dimensiuni mici. Aceste aspecte sunt pozitive din punctul meu de vedere deoarece companiile mici sunt mult mai dinamice şi se pot antrena spre creştere economică, sustenabilă, pe resurse financiare proprii, ceea ce înseamnă perspective de însănătoşire ale mediului de afaceri", a subliniat Ştefan Pădure.

În 2012, România a avut o prezenţă mult îmbunătăţită faţă de expoziţia din 2010, atât ca număr de participanţi, cât şi ca suprafaţă şi ca poziţionare a standurilor.

"Am prezentat peste 60 de companii reprezentative pentru industria alimentara românească, în trei standuri specializate (bio, panificaţie-dulciuri şi carne) pe o suprafaţă totală de 410 metri pătraţi. Elementul central al prezenţei româneşti a fost pavilionul destinat cărnii şi produselor din carne, unde şi-au etalat bunătăţile în atmosfera unei case ospitaliere româneşti, peste 30 de producători. Printre participanţi putem aminti prezenţa cu stand propriu a grupului Carmistin, Cristim, Caroli, Angst, Scandia precum şi prezenţa în spaţiul asociaţiei a cârnaţilor de Pleşcoi, a preparatelor tradiţionale de Măgureni, a lactatelor de la Baciu, produselor din peşte de la Doripesco şi a magiunului de Topoloveni. Vedeta standului APAR a fost porcuşorul de lapte preparat în stil românesc de la Carmolimp", a adăugat preşedintele APAR.

În ceea ce priveşte situaţia în care se află industria alimentară românească, şeful APAR consideră că există un caracter scăzut al concentrării producătorilor, în special în zona cărnii şi al preparatelor din carne.

"Acest caracter ar putea fi trecut într-o analiză SWOT şi la puncte slabe din cauza vulnerabilităţii la care sunt supuşi producătorii, dar şi la puncte forte datorită flexibilităţii de acţiune pe care aceştia o au. Practic, cei care pot genera o creştere sustenabilă sunt producătorii mici, care vin cu idei noi, au grijă în folosirea resurselor şi îşi modifică acţiunile în funcţie de condiţiile pieţei mult mai repede decât ceilalţi. Momentele de criză sunt cele care pot conduce la schimbarea ierarhiilor în piaţă, fapt care în mod normal s-ar putea întâmpla doar cu alocarea de resurse financiare şi umane foarte mari", a menţionat Ştefan Pădure.

otrivit sursei citate, un alt punct slab al industriei alimentare româneşti este instabilitatea mediului politic, care duce la dezechilibre ale monedei naţionale, fapt resimţit de producătorii români, tributari importului de materii prime şi taxării exagerate a consumului prin TVA.
"Acest factor generează o înflorire a pieţei paralele, nefiscalizate şi o scădere a celei normale. Acest fapt este cel mai mare duşman al industriei româneşti. Să sperăm însă că după alegerile din acest an, oamenii politici vor încerca să renunţe un pic la avantajele lor legate de acest aspect pentru a nu-şi omorî vaca de muls", a spus preşedintele APAR.

Pe de altă parte, un punct forte al industriei alimentare autohtone în opinia şefului APAR este "plăcerea românului de a mânca bine, fapt ce a dus la supravieţuirea producătorilor de calitate din piaţa românească, producători care pot aduce plus valoare şi pe pieţele externe".

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cele 8.590 firme active din industria alimentară românească au avut în 2010 o cifră de afaceri totală de 9,7 miliarde euro şi un număr de circa 185.000 de angajaţi. Ramura de procesare a cărnii deţine cea mai importantă contribuţie în sectorul industriei alimentare, cu o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de euro, urmată de panificaţie, cu 1,1 miliarde de euro, şi de băuturile răcoritoare nealcoolice, cu un miliard de euro.

Sursa AGERPRES