Alimentele funcționale. Obținerea și efectele benefice ale alimentelor funcționale asupra sănătății

Produsele alimentare a căror valoare nutritivă este îmbogățită și care oferă beneficii specifice pentru sănătate dincolo de nutriția de bază sunt cunoscute sub denumirea de alimente funcționale. Conceptul de aliment funcțional se referă la un produs alimentar care va „avea în plus față de impactul nutritiv de bază și efecte benefice asupra uneia sau mai multor funcții ale organismului uman, îmbunătățind condiția generală, implicit cea fizică, și scăzând riscul de evoluție a unor afecțiuni“. Această preocupare oferă oportunități mari pentru industria produselor alimentare, existând un mare potenţial de transformare a alimentelor clasice, consumate zilnic, în alimente funcționale.

În acest moment, pe piața consumatorilor există patru categorii principale cunoscute, de alimente funcționale, denumite astfel: produse alimentare fortificate (sucurile de fructe fortificate cu vitamine și minerale); produse alimentare cu adaos de substanțe nutritive noi sau componente care nu se regăsesc în mod normal în tipul de produs alimentar selectat (precum probioticele sau prebioticele); produse alimentare din care au fost eliminate componente cu efect nociv, sau cantitatea acestora a fost redusă la minimum, ori au fost înlocuite cu alte componente cu efecte benefice (denumite produse modificate) (de exemplu, fibrele ca factori de îndepărtare a grăsimilor din carne și din înghețată); produse alimentare în care unul dintre componente a fost în mod natural îmbogățit sau a cărui cantitate a fost crescută (ouăle de consum îmbogățite cu acizi grași polinesaturați omega 3).

În prezent, produsele alimentare de origine animală cu proprietăți nutriționale îmbunătățite pe cale naturală nu sunt obținute prin folosirea antibioticelor sau a hormonilor în nutriția animalelor, ci folosind surse vegetale bogate în diferiți nutrienţi și compuşi bioactivi naturali. Ținând cont de interzicerea de la 1 ianuarie 2006 a antibioticelor utilizate în hrana animalelor ca promotori de creștere, dar și de faptul că rațiile animalelor de fermă cuprind 10-15 ingrediente care asigură animalelor necesarul zilnic de proteină, grăsime, energie, minerale, vitamine etc, putem considera nutriția animalelor de fermă o știință de precizie, poate comparabilă cu nutriția sportivilor de performanță. Necesarul de nutrienți asigurat prin hrană este permanent calculat și controlat de către nutriționiști, corelând compoziția chimică a fiecărui ingredient prezent în rație cu performanțele specifice fiecărei rase și specii în parte (de exemplu, rațiile puilor de carne diferă față de rațiile găinilor ouătoare și de rațiile găinilor de reproducție). În acest mod se poate obține o creștere performantă a animalelor de fermă în care productivitatea este măsurată cu foarte multă precizie. Rațiile complex elaborate pentru animalele crescute în sistem intensiv au condus la o rată de dezvoltare a animalelor tinere mult mai crescută față de creșterea în sistem gospodăresc, unde hrana de bază a animalului este compusă dintr-o singură cereală. Nutriționiștii folosesc anumite tipuri de cereale ca sursă de proteină (de exemplu soia sau floarea-soarelui), alte cereale ca surse energetice precum și minerale, vitamine și aminoacizi necesare atingerii cerințelor nutriționale. Dincolo de acest sistem complex de hrănire a animalelor, implementat din fermele zootehnice, fermierii producători de alimente funcționale includ în rații surse vegetale bogate în compuşi biologic activi. Acest surplus natural de nutrienți este biologic convertit și transferat în ceea ce numim „aliment de origine animală“, de exemplu ouă, carne, lapte.

Ouăle sunt o parte importantă a dietei umane datorită conținutului ridicat de proteine și alte substanțe nutritive, cu diferite proprietăți. Până în momentul de față, există trei direcții de dezvoltare a ouălor ca aliment funcțional, acestea putând fi îmbogățite cu: acizi grași omega 3, vitamine (și antioxidanți) și minerale. Necesitatea îmbogățirii cu acizi grași polinesaturați (PUFA) omega 3 este datorată dorinței de echilibrare a raportului între PUFA omega 6 și PUFA omega 3, acesta nefiind unul adecvat ca urmare a lipsei surselor de PUFA omega 3 din dieta umană. Îmbogățirea rațiilor găinilor ouătoare cu surse vegetale bogate în PUFA face ca randamentul  transferului biologic până la nivelul gălbenușului de ou să fie foarte bun, astfel încât ouăle obținute să devină alimente cu proprietăți nutriționale îmbunătățite pe cale naturală.

Dieta reprezintă doar unul dintre aspectele unui stil de viață sănătos. Aceasta ar trebui să cuprindă și activitate fizică regulată, evitarea exceselor, reducerea stresului și menținerea unei greutăți corporale sănătoase, pentru a considera alimentele funcționale parte a unei strategii eficiente pentru a reduce riscul de boală și pentru a maximiza starea de sănătate.

Newsletter finanțat în cadrul contractului nr. 144/13.10.2016 „Dezvoltarea unor soluții de furajare inovative pentru galinacee în vederea obținerii de alimente accesibile, cu calități nutriționale îmbunătățite“, GALIM PLUS, POC, Axa Prioritara 1.

Alexandru VLAICU