Dăunătorii de primăvară ai rapiţei

Luna martie a acestui an a fost mai caldă decât în mod normal, ceea ce a determinat o explozie a vegetaţiei la culturile de toamnă. Rapiţa a iernat bine, deoarece iarna a fost destul de blândă, a pornit rapid în vegetaţie şi ne aşteptăm ca peste o lună să înflorească.

Nu este mai puţin adevărat că iarna aceasta blândă a fost favorabilă şi pentru dăunătorii care iubesc temperaturile scăzute (Psylliodes chrisocephala şi Ceutorrhynchus picitarsis), iar temperaturile lunii martie, care în multe zile au trecut de 20°C, au fost favorabile şi pentru atacul altor dăunători (Ceuthorrhynchus napi) care au devenit activi şi au început depunerea pontei. În aceste condiţii recomandăm efectuarea unui tratament preventiv cu un piretroid (Decis Mega) sau chiar cu Proteus 110 OD.

Deoarece în alte articole am prezentat mai pe larg dăunătorii amintiţi mai sus, vom prezenta în continuare doi dăunători foarte periculoşi, care urmează să atace culturile de rapiţă: gândacul lucios şi gărgăriţa silicvelor.

Gândacul lucios (Meligethes aeneus)

Adultul gândacului lucios are corpul oval, de 1,5-1,7 mm lungime, convex dorsal şi plan ventral, de culoare arămie sau albăstruie, cu luciu metalic sau mat. Antenele sunt formate din 11 articole, măciucate, de culoare închisă. Pronotul şi elitrele au o punctuaţie fină şi deasă. Picioarele anterioare sunt de culoare brun-roşcată, iar cele mijlocii şi posterioare de culoare neagră. Marginea exterioară a tibiilor anterioare, fin şi regulat dinţată. Larva este oligopodă, la completa dezvoltare ajungând la 3,5 mm lungime, cu corpul, capul şi picioarele de culoare albă.

Prezintă o generaţie pe an şi iernează ca insectă adultă în stratul superficial al solului ori în liziera pădurilor. Îşi fac apariţia în aprilie, când înfloresc diferite specii de plante ierboase sau lemnoase (salcia, prunul, păpădia etc.), hrănindu-se cu elementele florale ale acestora. După copulaţie femelele depun ouăle în bobocii florali ai plantelor-gazdă. Femelele perforează bobocii florali şi depun 1-2 ouă lipite de antere. O femelă poate depune 300-400 ouă, incubaţia durând 4-14 zile. Larvele îşi fac apariţia la deschiderea bobocilor florali şi se hrănesc cu organe florale. Stadiul larvar durează 3-4 săptămâni, după care larva coboară în sol la 2-4 cm adâncime şi se transformă în pupă. În cursul lunilor iunie-iulie apar adulţii din noua generaţie, care după o perioadă de hrănire de câteva săptămâni se retrag pentru hibernare.

Insectele adulte au un regim de hrană floral, întâlnindu-se pe inflorescenţele diferitelor specii sălbatice şi cultivate din următoarele familii: crucifere, ranunculacee, leguminoase, rosacee, umbelifere. Se hrănesc cu organele florale ale bobocilor încă nedesfăcuţi. Cele mai mari pagube cauzează culturilor de rapiţă şi muştar, precum şi la culturile semincere de vărzoase. Larvele se hrănesc cu organele florale ale plantelor numai din familia crucifere. La o infestare puternică într-un boboc floral se pot găsi 10-15 larve, cauzând pagube serioase acestora. Dăunătorul poate provoca pagube serioase la culturile semincere de rapiţă, dar şi de varză, gulii, conopidă şi plante medicinale.

Pentru combaterea gândacului lucios se recomandă tratamente preventive, la apariţia dăunătorului semnalat în capcanele galbene, cu Proteus OD 110-0,6 L/ha, iar în apropierea înfloritului numai cu Biscaya 240 OD-0,3 L/ha, care este prietenos cu polenizatorii.

Gărgăriţa silicvelor (Ceuthorrhynchus assimilis)

Gărgăriţa silicvelor este prezentă în toate zonele cultivatoare de rapiţă din România. Adultul are corpul de culoare neagră, acoperit cu perişori şi solzi cenuşii, având o lungime de 2-2,8 mm. Pronotul prezintă câte un tubercul evident, care se găseşte într-o poziţie uşor transversală. Striurile elitrelor au câte un rând de solzi, iar interstriurile câte două rânduri de solzi. Partea anterioară a elitrelor este granulată. Larva este de tip curculionid. Corpul este curbat, de 3-5 mm lungime, de culoare albă. Capsula cefalică este brună.

Iernează ca insectă adultă în stratul superficial al solului. În primăvară părăsesc locul de hibernare şi migrează pe cruciferele spontane şi apoi pe culturile de crucifere.

Depunerea ouălor are loc în silicvele în formare. Femela roade un orificiu în peretele silicvei şi în fiecare orificiu ros depune un ou. O femelă depune 35-50 de ouă. Incubaţia durează 8-11 zile, iar evoluţia larvară 20-35 zile. La completa dezvoltare larvele rod orificii în peretele silicvei, părăsesc locurile de hrană, se retrag în sol şi se împupează în stratul superficial al solului. Stadiul pupal durează 10-15 zile. Noii adulţi se hrănesc pe seama cruciferelor spontane şi cultivate până în toamnă, când se retrag pentru hibernare.

Insecta atacă diferite crucifere spontane şi cultivate. Adulţii rod mici cavităţi în tulpini, pedunculi şi butoni florali, iar larvele consumă seminţele. În cursul dezvoltării sale o larvă consumă 6-9 seminţe.

Întrucât în perioada depunerii pontei o parte din ramificaţiile plantei sunt înflorite şi sunt vizitate de polenizatori se recomandă combaterea cu insecticide care protejează polenizatorii şi anume Biscaya 240 OD-0,3 l/ha.

În perioada de primăvară, cultivatorii de rapiţă trebuie să instaleze în culturi capcanele galbene pe care trebuie să le regleze în funcţie de talia plantelor şi să facă tratamente preventive la primele apariţii în capcane ale dăunătorilor menţionaţi, pentru a nu permite femelelor să depună ouăle în butonii florali şi, respectiv, în silicve.

Dr. ing. Alecsandru PASCU
Consilier Tehnic Bayer Romania