Capitală domnească a Țării Românești timp de aproape patru decenii, între anii 1330 și 1369, Câmpulung este astăzi una dintre principalele destinații turistice din județul Argeș. Puțini știu, de exemplu, că aici se află cel mai vechi document epigrafic medieval din Țara Românească sau că în această așezare s-a alcătuit, în anul 1747, „pânza orașului Câmpulung“, cel mai însemnat izvor cu privire la obștea vechiului târg, ce conține 38 de hrisoave dintre anii 1559-1747. Din 1931, această valoroasă mărturie este păstrată în colecțiile Academiei Române.

Ca loc de vizitat, cel mai valoros monument istoric din Câmpulung este Ansamblul feudal Negru Vodă, datat din anul 1215, ctitorie a voievozilor Negru Vodă și Matei Basarab. Acesta cuprinde mănăstirea, turnul-clopotniță (1647), Casa Domnească, ridicată în secolul al XVII-lea, pe vechile temelii ale Palatului Domnesc, „Bolnița“ sau biserica mică (secolului al XVIII-lea), casele egumenești și chiliile care datează de la începutul secolului al IX-lea. Dar la fel de interesante și de neocolit sunt Muzeul Orășenesc, Crucea Jurământului (1674), pe care sunt înscrise privilegiile orășenilor, statuia în bronz a domnitorului Negru Vodă și Ansamblul arhitectural catolic Bărăția, compus din trei obiective distincte: biserica medievală „Sfântul Iacob“ (1760), Turnul Bărăției (1730) și casa parohială. Lespedea funerară de la mormântul comitelui Laurencius de Longo-Campo este cel mai vechi document epigrafic medieval din Țara Românească și, în același timp, prima men­țiune scrisă a orașului Câmpulung. Textul care a rămas în istorie spune: „Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-Campo, pie memorie, anno Domini MCCC.“ (Aici este înmormântat comitele Laurențiu din Câmpulung, spre pioasă amintire, în anul Domnului 1300).

De la Nămăiești la Peștera Dâmbovicioarei

De la Câmpulung se deschid multiple perspective pentru o minivacanță. De departe, cel mai renumit este traseul Rucăr-Bran, cu o primă oprire la Nămăiești, acolo unde nu se poate rata o reîntâlnire, în timp, cu George Topârceanu, în casa memorială ce-i poartă numele (clădirea monument istoric a aparținut socrilor poetului, fiind donată statului de soția acestuia și amenajată ca muzeu în 1967 și reamenajată în 1979). Și tot la Nămăiești este aproape obligatoriu de văzut schitul rupestru (mănăstire) care datează din anii 1.500, unde pot fi admirate picturi extrem de bine conservate.

Continuând drumul înspre Dragoslavele, înainte de a traversa culmea de la intrarea în sat, se înalță Mausoleul de la Mateiaș, ridicat între anii 1928-1935, pentru cinstirea eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Construcția este una monumentală, realizată din calcar de Albești, având osuarul cu 31 de cripte adăpostind osemintele a 2.300 de militari și turnul cu foișor, cu acces printr-o scară în spirală. În perioada 1980-1984, mausoleul a fost extins cu o terasă cu scări impozante, camere muzeale, un basorelief și cupa în care arde flacăra veșnică în amintirea românilor uciși în lupta de la Mateiaș. În fine, Rucărul, ca frumusețe a peisajului, este cea mai căutată zonă pentru turiști, de aici putând fi organizate drumeții înspre Piatra Craiului și Iezer-Păpușa ori, pe Valea Topolo­gului, spre Masivul Făgăraș. Începând cu Valea Dâmbovicioarei, pot fi admirate Cheile și Peștera Dâmbovicioarei, cetatea de la Orăția de pe Dealul Sasului sau Cetatea Dâmboviței (Neamțului), fost punct vamal de prin anul 1231 etc.

Maria Bogdan

O să sune straniu propunerea de astăzi: ce-ar fi, în prima vacanță de primăvară cu nuanțe de vară, să dăm Sunny Beach pe Neptun? Adică să dăm Marea Neagră bulgărească pe Marea Neagră românească? Prima o avea ea nume englezesc, o fi ea mai frumoasă și mai curată, dar pe a doua poate vom reuși s-o păstrăm la fel. Nu? Așa cum știm să fim atenți, ca turiști, cu plaja bulgărească, poate reușim să ne comportăm la fel și cu plaja noastră de acasă. Sau, plecând de pe litoral, ce-ar fi să dăm Meteora pe Bucovina? Sau Kitzbühel pe Valea Prahovei, Andaluzia pe Maramureș, Saxonia pe Alba, Sibiu și Brașov, Alpii Elvețieni pe Carpați etc.?

Avem și argumente.

Primul ține de „made în România“. De ce să lăsăm un car de bani la Sunny Beach sau Golden Sands, în bulgărește, Златни пясъци, și să nu lăsăm capitalul de vacanța acasă, la ai noștri, să intre în circuitul financiar, economic și social de acasă?

Doi: chiar am cutreierat, la pas, toată Bucovina, tot Maramureșul, toți Munții Apuseni, să-i găsim comoară cu comoară, ca să putem apoi descifra pământurile și misterele Meteorei? Chiar am parcurs, pas cu pas, fiecare muzeu sau clădire istorică din Mediaș, Sighișoara, Sibiu, Oradea, Brașov, Iași, ca să povestim lucruri infinit mai multe despre Veliko Târnovo, Rokamadour, Coimbra etc.?

Trei: România este chiar frumoasă! Are locuri fantastice.

Drumul Aurului

Drumul Aurului a fost un produs turistic, eșuat între timp, în fine, nerealizat încă; dar știm sigur că este marcă înregistrată în România. Acesta propunea șapte trasee prin munți, în căutarea minelor de aur de altădată, cu plecare de la Galeria Treptele Romane, veche de 1.800 de ani, afirmă istoricii. Chiar dacă proiectul n-a reușit încă asta nu înseamnă că locurile nu pot fi străbătute în excursii la pas ori cu bicicleta. Dar până a porni pe cărări de munte, să spunem că la Brad există Muzeul Aurului din Brad, înființat în 1896 de un geolog german, Schumacher, care lucra la exploatarea minieră Barza, unicul din Europa de acest fel și al patrulea în lume, după cele din Columbia, Taiwan și Peru. Prin diversitatea și complexitatea sa, colecția mineralogică de aici, susțin unele voci (nu putem confirma sau infirma), ar fi unică pe mapamond. Bine, trebuie să spunem că muzeul și-a trăit aventura de tranziție, fiind închis și redeschis prin 2012 într-o altă clădire. Acesta are în vitrinele sale peste 1.300 de exponate din aur masiv și mai mult de 1.000 de eșantioane minerale. Valoarea acestor piese este inestimabilă și poartă diferite nume, precum „șopârlele“, „balerina“, „aripile“, „pana scriitorului“, „copacul vieții“ etc. Primarului din Brad îi place să spună că aici se află cele mai valoroase cinci kilograme de aur din lume, păstrat exact așa cum a fost scos din adâncuri, din zăcământul de la Barza.

Vatră pură de românism

Maramureșul sau Țara Maramureșului este atestată documentar din anul 1199. Aici vom găsi cele 8 biserici din lemn (Budești, Desești, Bârsana, Poienile Izei, Ieud, Surdești, Plopiș și Rogoz) incluse în Lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO). Ele vorbesc de la sine despre statornicie, stil, inovație, meșteșug popular, autenticitate. Biserica din Surdești este considerată cea mai mare construcție sacrală de lemn din lume (72 m înălțime), Mănăstirea Bârsana este cea mai căutată destinație turistică și locul unde se pot admira faimoasele porți maramureșene, iar lăcașul din Ieud ar fi cea mai veche biserică din lemn din România. Tot aici vom afla și de faptul că mocănița de pe Valea Vaserului, cunoscută în întreaga lume, este singura cale ferată forestieră din Europa unde mai funcționează locomotive cu abur. Despre Cimitirul Vesel din Săpânța nici nu mai are rost să vorbim: este cel mai cunoscut obiectiv turistic din județul Maramureș și unul dintre cele mai cunoscut monumente funerare din lume; o parte dintre cruci au fost incluse în patrimoniul UNESCO. Ar mai fi de adăugat, în fine, pentru turist, de văzut și simțit tradițiile și obiceiurile etnofolclorice consacrate din Țara Maramureșului, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului. Sau ar fi locul ideal unde se pot schimba impresii cu cei mai cunoscuți meșteri populari în lemn și lut, artă decorativă, dantelă, ceramică, covoare, pălării, măști, păpuși, sculptură, podoabe etc. Pentru cei care doresc să rememoreze trecutul „mai mult sau mai puțin fast stau la dispoziție: Memorialul Sighet (Muzeul Rezistenței Anticomuniste), Muzeul de Icoane și Carte Veche „Episcopul Gavril de Bârsana“, Casa Martirilor de la Moisei, cuprinzând obiecte personale și fotografii ale celor 43 de români și evrei uciși de trupele maghiare în anul 1944 etc.

Pe urmele celei mai vechi cetăți din România

Histria este cea mai veche așezare urbană din țară. Vestigiile care vorbesc despre acest oraș au fost descoperite în 1914 de marele istoric și arheolog Vasile Pârvan. Săpăturile au scos la iveală temple și altare grecești, terme romane, basilici, locuințe particulare, o catedrală episcopală. Istoricul Eusebius crede că Cetatea Histria a fost întemeiată de coloniști veniți din Milet, la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n., mai exact în anul 657 î.e.n. Orașul a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de 1.300 de ani, începând din perioada greacă și până în epoca romano-bizantină. Cetatea a fost distrusă în secolul VII după Hristos. Istoria spune că numele cetății (Istria, în limba greacă) e dat de denumirea fluviului Istros, cum era denumită Dunărea de către greci. Așezarea era înconjurată de un puternic zid de apărare – de exemplu, partea vestică a zidului cetății avea 10 turnuri și două porți, era alimentată cu apă prin conducte lungi de peste 20 de kilometri, străzile erau pavate cu piatră etc. În prezent, Cetatea Histria se întinde pe 67 de hectare. Și, în afară de faptul că a fost pusă cât de cât în evidență, să spunem că nu-i facem cinste lăsând-o când în buruieni, când în tot felul de ambalaje și mizerii?

Maria Bogdan

Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC – a desemnat de curând câști­gătorii celei de-a XIII-a competiții Margareta de Aur.

Astfel, marele premiu i-a fost acordat domnului Cristian Dumitrescu pentru complexul agroturistic Grădina Vlahiia din Snagov. De asemenea, au fost acordate premii de excelență altor 3 destinații: Domeniile Mar’tinutzi, Vintu de Jos, județul Alba, Casa Comana, din județul Giurgiu (precum și premiul de excelență pentru Originalitate și unicitate) și Complexul Egreta, Berzasca — Clisura Dunării, Caraș-Severin.

La categoria Gastronomie, premiul a revenit Asociației Județene de Turism Sibiu pentru programul „Promovarea identității gastronomice din județul Sibiu prin programul Sibiu Regiune Gastro­nomică Europeană 2019“. La secțiunea Festivaluri și Evenimente, marele premiu a fost acordat Festivalului Prazului și Zaibărului - Dolj, iar pentru Promovare online servicii turistice premiul special a fost acordat Pensiunii La Mesteceni, Răhău, Alba.

De asemenea, ANTREC a oferit și câteva diplome de apreciere pentru Promovarea patrimoniului basarabean domnișoarei Svetlana Matvievici – Orhei, precum și pentru Promovarea ecoturismului în Delta Dunării fostului campion olimpic Ivan Patzaichin. Au mai fost acordate premii de excelență pentru programe turistice generatoare de experiențe de vacanță, promovarea conceptului de ecoturism și pentru originalitatea și unicitatea proiectelor inițiate în turism.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 51

Trei parohii din Protopopiatul Fălticeni desfăşoară în vacanţa de vară a elevilor, cu binecuvântarea Î.P.S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, o acţiune comună dedicată elevilor din mediul rural intitulată „Şcoala de vară“. Activităţile se desfăşoară în satele Bogdăneşti (responsabil preot Marcel Ursuţu), la Leucuşeşti, începând cu 28 iulie (responsabil pr. Adrian Dulgheriu) şi la Boroaia I, începând cu data de 25 august (responsabil preot Silviu Maxim).

Aşa cum am aflat de la preotul protopop Adrian Dulgheriu, activităţile la care participă 48 de copii din parohiile din cele trei sate sunt organizate cu sprijinul colaboratorilor cu care parohiile au încheiat parteneriate şi cuprind jocuri, întreceri sportive, ateliere de pictură, vizitarea diferitelor obiective turistice, rugăciune, ateliere de informare despre sănătatea trupească, ateliere de origami, lansare de lampioane, ateliere de comunicare, realizarea de noi prietenii, primirea de noi învăţături creştine şi focuri de tabără.

Program diversificat în urma colaborării dintre parohie, şcoală şi primărie

Prima etapă a taberei s-a desfăşurat de pe 25 iunie 2016, în Parohia Bogdăneşti I, aceasta având drept colaboratori Primăria Bogdăneşti şi Şcoala Gimnazială nr. 1.

„Programul începe la ora 8,00, la biserica parohială «Pogorârea Sfântului Duh» din Bogdăneşti, cu o scurtă înviorare coordonată de profesorul de educaţie fizică şi sport Paul Sopon. Urmează rostirea rugăciunilor de dimineaţă în sfânta biserică, apoi se serveşte micul dejun în sala de prăznuire a parohiei. Cei 48 de copii care au participat au fost împărţiți în trei grupe pentru desfăşurarea a trei ateliere care au purtat numele a trei sfinţi ai Bisericii, Sf. Nicolae, Sf. Nectarie şi Sfântul Stelian, ocrotitorul copiilor. Aceste ateliere au avut următoarele teme: 1 – Întreabă preotul. La acest atelier copiii au scris pe foi de hârtie întrebări diferite, deosebit de interesante, iar răspunsurile au venit din partea preoților participanţi la această activitate; 2 – Activităţi sportive. Această activitate a fost condusă de profesorul Paul Sopon care a organizat, pe lângă concursuri sportive, şi jocuri recre­ative; 3 – Atelier de comunicare. Acesta a fost condus de profesoara de limba română Nicoleta Ursuţu“, ne-a spus preotul Marcel Ursuţu. Primul atelier s-a desfăşurat în biserica parohială, al doilea în livada bisericii, iar al treilea atelier s-a desfăşurat în muzeul tradiţional bisericesc care aparţine parohiei Bogdăneşti I.

Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox

„La iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat 2016 drept «Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox», în cadrul căruia vor fi evidenţiate formarea spirituală a tinerilor şi orientarea lor spre însuşirea valorilor perene prin intermediul familiei, bisericii şi şcolii; educaţia creştină a tinerilor; importanța prezenţei şi participării tinerilor la viaţa comunităţii creştine; cultivarea iubirii, a prieteniei şi a respectului faţă de aproapele, precum şi ajutorarea oamenilor nevoiaşi.

Prin «Şcoala de vară» marcăm şi în Protopopiatul Fălticeni «Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox». Prin activităţile propuse se încearcă să se dezvolte spiritul patriotic al tinerilor, dar şi dragostea faţă de Biserică şi dezvoltarea spiritului de voluntariat. Copiii au servit masa la Aşezământul «Bucuria celor necăjiţi» coordonat de Prea Cuviosul Ieromonah Aioanei Andrei din cadrul Mănăstirii Râşca, s-au închinat la Sfânta Mănăstire Râşca şi au ajuns în mirifica poiană a lui Ioan de la Sihăstria Râşcăi. Sfârşitul unei zile la «Şcoala de vară» este marcat printr-un frumos foc de tabără şi un spectacol“, ne-a declarat preotul protopop Adrian Dulgheriu.

La Bogdăneşti, participanţii la activităţi s-au bucurat de concerte de vioară susţinute de grupul „Noiţele“ condus de învăţătorul Ion Costân de la Şcoala Gimnazială Bogdăneşti.

GALERIE FOTO

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 48-51

Turismul rural, reinventat

Și a fost și primul Târg de Turism din această primăvară. În pavilionul Romexpo, sute de agenții de turism și-au prezentat ofertele care mai de care mai îmbietoare. Bineînțeles nu puteau lipsi ofertele clasice all-inclusive în locuri exotice, la hoteluri cu multe stele pentru tot genul de vacanțe posibile. Dar, tot aici am descoperit ofertele unui altfel de turism, mai puțin promovat până acum. Este vorba de turismul rural care, din câte am aflat, a început să fie un puternic concurent pentru turismul în străinătate, eventual în locuri exotice.

România autentică

Este bine de știut că atunci când vorbim de „turism rural“ nu ne referim pur și simplu la o „vacanță la țară“, ci la mult mai mult. „Agenția noastră, în ofertele sale, a plecat tocmai de la ideea de a oferi România autentică, iar acest lucru înseamnă pachete autentice. Adică oferim cazări în locații aflate în sânul naturii în pensiuni sau chiar la localnici. La Biscri, de exemplu, se stă în case vechi de zeci de ani care sunt renovate și acum peisajul e de basm. La fel la Sibiel sau în Bucovina. În plus, aici mesele sunt oferite la localnici acasă cu produse din zonă, fapt ce conferă un plus de autenticitate vacanțelor făcute în aceste locuri. De asemenea, oferim și alte activități precum plimbatul cu trăsura, vizite la diverși meșteșugari – la lingurari în Sighișoara sau la olari în Horezu, locuri unde turistul poate să vadă, dar să și încerce el însuși să facă un ulcior la roata olarului sau să cioplească o lingură de lemn“, ne-a declarat Baidoc Alina, reprezentanta agenției de turism Auhero Travels. Mai mult, am aflat că sunt și pensiuni unde, dacă turistul își face de lucru prin gospodărie – face curat, are grijă de animale, primește cina gratis.

Pe-un picior de plai...

Am avut șansa să întâlnim și un personaj parcă rupt, cu totul, din cărțile de povești. Acesta ne-a destăinuit că are o pensiune cu 10 camere și două apartamente la care se adaugă și o sală de ședințe. În plus, restaurantul cu 50 de locuri oferă o atmosferă de vis. „Dragul baciului, mă numesc Haiducu Lucian (foto) și sunt din Munții Trascăului, mai precis Trascăul de Sud Sat. Aici există pensiunea «Floare de Colț» pe care eu o reprezint. E o pensiune atât de minunată încât tăte relele din lumea astea le lași înapoi și ești un alt om... Când ajungi acolo, mâncarea naturală, găinile din curte, tăte animalele de acolo ce te înconjoară, oi, viței te fac să te simți ca în povești... La mâncarea numa bună de îmbucat se adaugă băutura din belșug din Pivnița Haiducului – vinars de prună și vinuri alese... Dragii moșului, aici nu imităm autenticul, aici totul e autentic... La pensiune o veţi întâlni pe hangiță, numită Lenuța, care-mi este nevastă; vă asigur că face cele mai bune mâncăruri de pe pământul ăsta. Gusturile ei le asemui cu o blondă frumoasă trecând printr-o pădure pe care-ți rămân ochii lipiți, iar nici ea nu vrea să ți-i dezlipești dupe ea... Așa e și mâncarea, o privești și parcă-ți pare rău că dispare din fața ochilor“, ne explică badea Haiducu. Acesta ne-a mai destăinuit un lucru: „Pe o rază de

20 km de la noi de la pensiune sunt 11 rezervații naturale. Dar cea mai frumoasă e Poiana Narciselor, care se întinde pe 90 ha. La fiecare pas făcut pe plaiurile alea înseamnă că strivești 7-8 narcise... Apoi mai sunt Peștera Birericuța, lacul Iezer, Băile Romane, Mănăstirea de la Râmeț... Ce mai, aici e raiul...“

Și puțin turism spiritual...

Turismul spiritual este un gen de turism care crește de la un an la altul. Și nu este vorba numai de așa-numitele pelerinaje cu care suntem obișnuiți. Cătălina Brașoveanu, reprezentantul companiei Book and Fly, ne-a declarat că românii sunt însetați de vacanțe arhaice. „Ce pot să spun este că în ultimii ani turismul spiritual crește semnificativ, cu aproximativ 35% pe an. De fapt, cot la cot cu acest gen de turism crește și agroturismul. Deci românii încep să se întoarcă la dorința de a-și cunoaște țara. După mult timp de turism în destinații exotice, all-inclusive, acum românii se întorc în țară și în vacanțe pentru că sunt multe de văzut. În acest sens noi am pregătit mai multe programe de turism arhaic care pot să spun că au avut mai mult succes decât cele externe. Și mă refer aici la două pelerinaje sau excursii inițiatice, cum le spunem noi, în care se vizitează două mănăstiri rupestre de pe vremea dacilor. Este vorba despre mănăstirile Negru-Vodă, Nămăiești și Corbii de Piatră din zona Argeșului. Legenda spune că, dacă reușești să le vizitezi pe toate trei într-o zi, te energizezi foarte puternic, iar din bătrâni se spune că poți căpăta puteri de premoniție – vederea viitorului. A doua destinație este Șinca Veche, unde se află mănăstirea rupestră Templul Ursitelor. Unicitatea acesteia este dată de faptul că are două altare, dar are și o încăpere de unde poți privi cerul. Este locul unde se spune că, dacă ești curat la suflet și-ți dorești ceva, dorința devine realitate“, conchide Cătălina Brașoveanu.

O afacere Eco 100%

Asociația de Ecoturism din România și-a propus să promoveze turismul rural tocmai pentru că este unul ecologic. Reprezentantul asociației, Bogdan Papuc, ne-a declarat că promovează zece destinații de ecoturism care, în mare parte, sunt zone rurale. „Acestea se află în interiorul sau lângă niște arii naturale protejate, fie ele Parcuri Naționale, Parcuri Naturale sau situri Natura 2000. Ideea de bază este de a valorifica aceste arii protejate și de a schimba modul în care vede opinia publică aceste arii... În sensul că acum aceste zone sunt văzute ca fiind cu restricții mai ales pentru localnici – nu pot să folosească lemnul din pădure, au restricții la pășunat. Dar, de fapt, o arie protejată trebuie văzută ca o resursă, trebuie promovată ca o atracție turistică de către localnici. Nu vorbim aici de activități motorizate, de off-road, ci de activități mai pașnice, cum ar fi observarea urșilor în natură, de mountain-biking, obser­varea păsărilor în Delta Dunării, de vizitarea cetăților fortificate din Transilvania sau de vizitele la meșterii populari din Maramureș. Cu alte cuvinte, oferim o gamă foarte variată de activități bazate pe natură, dar și pe cultura rurală.“

„Vacanțe cu trenul“ este un concept promovat de CFR.

„Promovăm excursia cu trenul pe cea mai spectaculoasă cale ferată, Oravița – Anina, care este cea mai veche cale ferată montană din sud-estul Europei. Aceasta este a doua cale ferată montană din Europa, după Semmeringbahn din Austria, nu degeaba i se zice Semeringul românesc. Se pare că pietrarii aduși din nordul Italiei au folosit un mortar asemănător ca şi compoziţie cu cel roman. Poate și din acest motiv el rezistă după atâta timp, iar calea ferată nu a fost închisă niciodată din cauza infrastructurii, nici măcar iarna.... Se călătorește prin 14 tuneluri, 10 viaducte și tăieturi prin munte pe o lungime de 21 km.“ Carmen Cotonaru (foto) reprezentant CFR Călători.

Bogdan Panțuru