Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Apr 2021

Dan Matei Agathon: Cum putem transforma turismul într-o locomotivă pentru economie

Pandemia și toate restricțiile impuse pot duce la o criză economică de proporții, mult mai mare decât cea din 2008. La nivel mondial, coloși din diverse industrii au resimțit puternic această pandemie. Dar toate aceste probleme se pot transforma în oportunități de business și chiar de dezvoltare a unor noi tipuri de afaceri.

Odată cu descurajarea călătoriilor neesențiale în afara țării, ca măsură de răspândire a pandemiei COVID-19, au apărut oportunități pentru dezvoltarea turismului intern. Practic, în aceste vremuri nefericite avem ocazia să ne (re)descoperim țara cu toate minunățiile pe care ni le oferă, fie că vorbim de mare, munte, Delta Dunării – unică în Europa. De altfel, atunci când vine vorba despre destinații turistice România este o sursă inepuizabilă. Este un moment potrivit pentru dezvoltarea turismului intern și am putea începe cu turismul rural, acolo unde ne putem conecta cu tradițiile și credința strămoșești. Chiar dacă suntem într-o eră ultratehnologizată, satele și mâncarea tradițională oferă ceva unic, ceva ce nu poate fi găsit în alte părți. Acum este momentul să apreciem tot ce ne-a dăruit bunul Dumnezeu și să ne bucurăm de tot ce înseamnă „ACASĂ” – ceea ce ne reprezintă cu adevărat ca popor, cartea noastră de vizită.

Turismul rural poate fi asul nostru din mânecă

În vreme ce Occidentul păstrează universul rural mai mult în amintiri, în România încă mai avem locuri în care oamenii țin de datini strămoșești, locuri în care ciobanii își duc turmele de oi la munte, stâne unde putem asista la prepararea brânzeturilor, mulsul oilor..., locuri unde se țes încă ștergare și covoare la război în culori superbe obținute prin procedee naturale sau în care se încondeiază ouă pentru Paști, iar lista nu se încheie aici. Toate acestea sunt adevărate bijuterii ce pot fi promovate și vândute în pachete turistice. Astfel, industria ospitalității, cea mai afectată în acest moment, ar putea ajuta și alte industrii conexe. Căci nu vorbim doar de unități de cazare, ci și de transporturi și alte servicii ce trăiesc datorită industriei ospitalității. Nu doar că putem evita o criză catastrofală, dar o putem transforma într-o oportunitate din care se pot dezvolta chiar noi tipuri de business.

„Putem transforma turismul într-o locomotivă pentru întreaga economie; statul ar putea da niște compensații pentru cei din această industrie. Dar nu sub formă de împrumuturi, ci plăți directe. Dacă cei din turism sunt ajutați, merg mai departe și industriile conexe – transporturi, agroalimentară etc. Iar banii se vor întoarce tot în economie“, explică Dan Matei Agathon, vicepreședinte și purtător de cuvânt al Alianței Confederațiilor Patronale  (ACPR), precum și fost ministru al Turismului (1992-1996 și 2000-2003).

Banii se întorc tot în economie

Potrivit fostului ministru al Turismului, o strategie inteligentă și o coerență din partea autorităților române ar ajuta economia națională. Practic, toate aceste acțiuni se vor întoarce în economie, exact ca un bumerang. Dar, dacă măsurile nu sunt cele corecte, bumerangul va lovi cu putere și cu efecte nedorite pe termen lung. „Măcar în ceasul al doisprezecelea să facem mai multă economie și mai puțină politică. Să încetăm să mai găsim vinovați, să criticăm mai puțin și să găsim soluții. Este, poate, ultimul tren și nu avem voie să-l ratăm, așa cum am mai făcut până acum. Să lăsăm discuțiile inutile, certurile, orgoliile și alte prostii. Este timpul să ne așezăm cu toții la masă și să vedem ce este de făcut. Iar după ce punem lucrurile la punct și dăm drumul la treabă, putem să ne și certăm. Dar, până atunci, avem alte priorități”, explică Dan Matei Agathon.

În România, bazele turismului rural s-au pus prin 1973, prin identificarea unui număr de peste 100 de sate și omologarea ca „sate turistice“ a 13 localități în care turiștii puteau fi cazați. Dar, prin interzicerea primirii turiștilor străini în case particulare, acest turism rural a fost oprit. Au mai rămas doar două sate turistice în circuitul turistic internațional – Lerești (județul Argeș) și Sibiel (județul Sibiu), dar nici acestea nu au fost omologate prin lege. La acea vreme se înregistrau în jur de 7.000 de turiști străini din Europa, America și Asia (în special din Japonia). După 1990, turismul rural și agroturismul au început să se dezvolte și pentru că nu au mai existat restricții impuse cetățenilor străini. Zonele tradiționale în care a început o dezvoltare a acestui tip de turism sunt: Moeciu – Bran, Bucovina, Maramureș, Argeș, Sibiu. Motive pentru a alege turismul rural și agroturismul sunt multiple. În primul rând, ferma rămâne un simbol foarte puternic. Este căminul țăranului, locul unde se mănâncă sănătos, unde se petrece timp de calitate în aer liber. Este locul în care generațiile care se succed păstrează tradițiile din străbuni, indiferent de vreme, vremuri, grad de mecanizare în agricultură sau tehnologie ultrasofisticată și rețele de Internet și telefonie mobilă. Experiența unei vacanțe la țară, într-o pensiune, merită cu prisosință. Poate că mulți dintre noi nu am avut bunici la țară, iar alții au avut și vor să retrăiască acele clipe magice petrecute pe „ulița copilăriei“. Fiecare loc are povestea sa unică și bucătăria specifică. Aceste sate reprezintă o parte din noi, identitatea noastră chiar. Iar aceste locuri par a fi protejate de natura din care s-au născut. Cum ar fi să ajutăm și noi natura protejându-le pentru a se menține mai departe pentru generațiile ce vor urma? Prin sprijinirea acestor locuri unice ne putem ajuta ca popor, căci soluții pentru sprijinirea economiei naționale pot veni chiar din lumea satului, acest sat care a rezistat în fața tuturor greutăților vremii și vremurilor.

Simona-Nicole DAVID

  • Publicat în Turism

Dolheşti, o destinaţie inedită în turismul rural

O localnică din satul sucevean Dolheştii Mici, Mirela Maria Nechita, a înfiinţat Asociaţia de Promovare a Văii Şomuzului şi cu sprijinul primăriei comunei, al meşteşugarilor şi producătorilor locali aduce turiştii în acest loc minunat. Totul a început prin punerea în valoare a casei părinteşti, aflată într-o livadă superbă, sub poala pădurii. Mirela a restaurat casa părintească, conservând stilul arhitectonic specific acestei zone, transformând-o în casă de oaspeţi.

Vatra satului poate dezvolta turismul

De la Mirela Nechita, preşedintele respectivei asociaţii şi iniţiatoarea proiectului Turist în Dolheşti, am aflat că ideea de a dezvolta turismul pe Valea Şomuzului a pornit de la valorificarea caracteristicilor deosebit de favorabile pe care le oferă această zonă: vatra satului, populaţia rurală cu obiceiurile şi tradiţiile păstrate nealterate şi care valorifică resursele locale şi produsele naturale menite a satisface cerinţele ofertei turistice pentru persoanele care preferă vacanţa la ţară. „Am pregătit un popas în trecut: cunoaştem meserii tradiţionale, de odinioară, mergem împreună la atelierul fierarului şi al cojocarului, ne oprim şi la moara cu pietre, veche de 100 de ani acolo unde bobul de porumb e zdrobit lent păstrându-şi gustul şi savoarea, servim bucate alese în inima pădurii de mesteceni, fredonăm refrene de cântec şi voie bună alături de Ansamblul «Străjerii» din Dolheşti şi al lor «Hop aşa, tot aşa/ Nu te da, nu te lăsa» şi facem multe alte întâlniri pe care nu le poți uita. Vrem să facem din Dolheşti un loc inedit de destinaţie a turismului rural din România pentru că este comuna unde oamenii văd soluţii la orice problemă, unde se fac cele mai bune poale-n brâu, unde limba română este cea mai dulce şi unde se zâmbeşte în orice moment al zilei. Vei înnopta şi vei fi ospeţit cu mâncăruri dolheştene gătite chiar de oameni ai locului.

Eu văd în Dolheşti satul autentic moldovenesc, parte a unei Românii a interiorului, în care biserica este foarte importantă, în sânul celei mai consistente comunităţi creştine“, ne-a precizat Ciprian Şlemco, directorul agenţiei de turism „Hello Bucovina Travel & Tours“, unul dintre colaboratorii proiectului care a adus primii turişti străini veniţi tocmai din Statele Unite ale Americii.

Turism înseamnă emoţii, vorbe dulci, tradiţii şi ospitalitate

Pentru dolheşteni, turism înseamnă trăiri intense, emoţii care amintesc de copilăria simplă de la ţară, o vorbă dulce, tradiţii, ospitalitate şi bucate alese, totul derulat după un program bine stabilit.

Itinerariul cuprinde  o întâlnire cu Cezar Chiuaru, gospodarul cu o stupină moştenită de la bunici şi cu o stână cu peste 300 de oi. După poveţe despre efectele benefice ale produselor stupului, urmează degustarea mai multor feluri de miere de albine, mierea de păpădie fiind considerată „leacul de aur“. Întâlnirea cu Ion Liuţă, cojocarul comunei este una interesantă, mai ales că are amabilitatea şi răbdarea de a arăta turiştilor cum se fac cojocul, brâul şi opincile, cusăturile ornamentale cu motive specifice Văii Şomuzului. Atelierul de fierărie din Dolheştii Mici va deveni în câţiva ani muzeu, chiar dacă proprietarul Ioan Stoica încă face potcoave si diferite unelte agricole, balamale pentru uşi şi geamuri, obiecte de fineţe pentru înfrumuseţarea gospodăriei sau utilizate în diverse activităţi casnice. Turul satului presupune şi o întâlnire cu renumitele ţesătoare din Dolheşti. Pe lângă ştergare, covoare în această localitate încă se mai fac manual obiecte de îmbrăcăminte, se brodează pe pânză ţesută în casă, se toarce sau se croşetează.

La casa părintească, Mirela Nechita organizează pentru cei interesaţi un curs de design interior, în care le vorbeşte turiştilor despre motivele de inspiraţie tradiţională şi urzelile din zona Văii Şomuzului, adaptarea stilului shabyy-chic la o casă de ţară/de vacanţă, preluarea motivelor ţărăneşti în amenajarea locuinţelor moderne.

Iar dacă acestea sunt activităţi specifice femeilor, bărbaţii se mai ocupă încă de olărit, confecţionat chirpici, unelte agricole din lemn (greble, ţapine şi furci) şi împletituri din nuiele.

Arta culinară de pe Valea Şomuzului

Nici partea culinară nu este neglijată. După o vizită prin cămara pregătită pentru iarnă, din care nu lipseşte tulburelul care fierbe, îndrăgostiţii de nobleţea satului românesc, se aşează bătrâneşte, la masa aşezată sub un pom, în jurul fundului de lemn pe care abureşte mămăliga. Gospodinele din Dolheştii Mici pregătesc borş după reţeta locului: diresală (n.r. – ciorbă) cu cartofi şi chişleag, dar şi tocăniţă de hribi cu smântână şi mămăligă, mujdei de usturoi cu nucă şi friptură de pui crescut la curte. Pe lângă bucatele fierte la foc domol în ceaunul de tuci aşezat pe chirosteie (n.r. – pirostrie) a căror arome, culori şi savoare sunt date de legumele proaspete din grădină, găina crescută în curte cu porumb şi chişleagul obţinut din laptele gras şi sănătos. Regalul gastronomic este completat cu plăcinte poale în brâu şi stropit din belşug cu licori aromate obţinute în casă.

În lumea satului există artă şi curiozităţi inedite

Într-o altă zi petrecută la Dolheşti, un popas la colecţia personală cu lucrări de sculptură şi pirogravură cu flacără în lemn a învăţătorului Vasile Cărăbuş, ne confirmă încă odată că în lumea satului există şi artă.  Sub titlul „Istorie şi tradiţie dolheşteană“, demnul urmaş al Domnului Trandafir, dezvăluie viaţa acestei comunităţi printr-o colecţie de obiecte vechi de uz gospodăresc, din fier, lut şi lemn precum şi obiecte de îmbrăcăminte din portul popular autentic. Faţă de alte muzee, pragul casei învăţătorului Cărăbuş trebuie trecut pentru a putea vedea cea mai mică bancnotă din lume, bancnota de 10 bani de pe timpul Regelui Ferdinand, datată 1917. Calculatorul pe care îl foloseau inspectorii agricoli cu mai bine de 50 de ani în urmă pentru a le spune ţăranilor ce cote au de dat la stat şi Abecedar-ul de la 1900, în care primul cuvânt care se învăţa atunci era „Oi“, sunt doar o parte dintre obiectele pentru care trebuie să le vezi în această casă muzeu.

Turismul poate dezvolta comuna

Pe lângă investiţiile în infrastructură, educaţie şi cultură, domeniul turismului rural a devenit din 2016 una dintre priorităţile pentru dezvoltarea comunei Dolheşti. Această ramură poate diversifica substanţial economia localităţilor rurale, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă, destinaţiile rurale fiind printre cele mai solicitate oferte de excursii ale agenţiilor de turism pentru turiştii străini, iar un număr important de cazări sunt realizate în perioada estivală în mediul rural. Primarul comunei Dolheşti, Cristinel Bărculescu a remarcat că „deși aflați în poarta Bucovinei, suntem o comună la fel de frumoasă ca cele din zona de munte, cu potenţial turistic încă neexploatat. Chiar dacă nu suntem suficient cunoscuţi în domeniul turismului rural, am pornit la drum cu dorinţa de a ne afla pe harta localităţilor turistice“. Roxana Pintilescu, Directorul Centrului Regional de Studii al Agenţiei pentru Dezvoltare regională Nord-Est, salută iniţiativa de punere în valoare a acestei zone afirmând că „Valea Şomuzului este un giuvaer care trebuie arătat lumii. Este o iniţiativă voluntară care presupune foarte mult efort, dar va avea succes tocmai pentru că vine din suflet.

Silviu Buculei

GALERIE FOTO


  • Publicat în Turism

Călătorie în ţinuturile mayașilor (IV)

Marea Dulce

Călătoria cu vaporașul pe Lacul Nicaragua a fost cel puţin la fel de interesantă ca tot ce am văzut în acest ținut unde natura pare că a vrut să adune ce-i mai frumos. Cel mai mare lac din America centrală, cunoscut și sub denumirile de Lacul Cocibolca sau Marea Dulce, este înconjurat de vulcani și presărat cu vreo 400 de insule, adevărate paradisuri tropicale unde accesul este posibil doar cu barca. Situat la circa 30 de metri deasupra nivelului mării, lacul are 160 de kilometri lungime, lăţimea maximă fiind de 70 de kilometri.

Lacul Nicaragua se află la vreo 15 km de Coasta Pacificului și comunică cu Marea Caraibilor prin râul San Juan. Are o suprafață de 8.262 km², iar conchistadorii spanioli ajunși aici au crezut că au descoperit un alt ocean. Datorită dimensiunii sale impresionante, aici se formează valuri ca pe oricare mare.

Acesta a fost cândva parte a oceanului, fiind separat în timp ca urmare a erupțiilor vulcanice ce au determinat apariția lanțului muntos din vestul țării (Condillera Maribios și Condillera Chontelena).

Cu timpul bazinul a devenit un lac cu apă dulce, ceea ce a dus la transformări ale faunei. Se pare că aici trăiește unica specie de rechini de apă dulce din lume.

Pădurile luxuriante ce îmbracă insulele vulcanice sunt uimitor de frumoase. De-a lungul ţărmului trăiesc tot felul de păsări de apă: stârcul, egreta mare, vulturi şi cormorani. Din peisaj face parte şi o specie de păsări ale cărei cuiburi atârnă în copaci şi se leagănă în bătaia vântului de parcă ar sta să cadă. Tot aici am întâlnit maimuţe atât de „sociabile“ încât ajung să le caute turiştilor prin bagaje după… de-ale gurii. Ca să le convingem să părăsească vaporașul le-am oferit banane şi alte fructe pe care le-au înşfăcat şi consumat cu eleganţa specifică speciei.

Cele mai multe dintre insule arhipelagului sunt locuite de pescari, iar pe altele, mai mari, sunt case de vacanţă ale bogaţilor, mulți dintre ei străini. Nu lipsesc nici restaurante, hoteluri, şcoli.

Repere culturale tradiţionale

O călătorie în Nicaragua nu ar fi fost completă dacă nu vizitam și un atelier tradițional de ceramică. San Juan de Oriente este cel mai faimos loc din America Centrală dedicat, iar grupul nostru a fost martorul unei demonstrații de măiestrie în arta producerii ceramicii precolumbiene. Am admirat exponatele și ne-am achiziţionat câte ceva care să ne amintească de acele locuri.

Piața din Masaya cunoscută drept leagănul folclorului nicaraguan a fost şi ea un reper în călătoria noastră. Vestitele hamace multicolore ţesute manual, bluze brodate şi ţesături din cânepă, obiecte din lemn preţios, lucrate de localnici cu metode tradiţionale. Pentru câteva ore a fost o încântare să le priveşti, să le probezi şi chiar să-ţi cumperi pentru acasă.

Cu multe fotografii şi cu dorinţa de a reveni în Nicaragua cât mai curând am pornit către El Salvador. Călătoria continuă, iar eu vă voi împărtăşi o nouă poveste în episodul următor

GALERIE FOTO

Teofilia BANU

Revista Lumea Satului nr. 14,16-31 iulie 2016 – pag. 54-55

  • Publicat în Turism

În vacanțe românii se întorc „acasă“

Turismul rural, reinventat

Și a fost și primul Târg de Turism din această primăvară. În pavilionul Romexpo, sute de agenții de turism și-au prezentat ofertele care mai de care mai îmbietoare. Bineînțeles nu puteau lipsi ofertele clasice all-inclusive în locuri exotice, la hoteluri cu multe stele pentru tot genul de vacanțe posibile. Dar, tot aici am descoperit ofertele unui altfel de turism, mai puțin promovat până acum. Este vorba de turismul rural care, din câte am aflat, a început să fie un puternic concurent pentru turismul în străinătate, eventual în locuri exotice.

România autentică

Este bine de știut că atunci când vorbim de „turism rural“ nu ne referim pur și simplu la o „vacanță la țară“, ci la mult mai mult. „Agenția noastră, în ofertele sale, a plecat tocmai de la ideea de a oferi România autentică, iar acest lucru înseamnă pachete autentice. Adică oferim cazări în locații aflate în sânul naturii în pensiuni sau chiar la localnici. La Biscri, de exemplu, se stă în case vechi de zeci de ani care sunt renovate și acum peisajul e de basm. La fel la Sibiel sau în Bucovina. În plus, aici mesele sunt oferite la localnici acasă cu produse din zonă, fapt ce conferă un plus de autenticitate vacanțelor făcute în aceste locuri. De asemenea, oferim și alte activități precum plimbatul cu trăsura, vizite la diverși meșteșugari – la lingurari în Sighișoara sau la olari în Horezu, locuri unde turistul poate să vadă, dar să și încerce el însuși să facă un ulcior la roata olarului sau să cioplească o lingură de lemn“, ne-a declarat Baidoc Alina, reprezentanta agenției de turism Auhero Travels. Mai mult, am aflat că sunt și pensiuni unde, dacă turistul își face de lucru prin gospodărie – face curat, are grijă de animale, primește cina gratis.

Pe-un picior de plai...

turism foto 1 HaiducuAm avut șansa să întâlnim și un personaj parcă rupt, cu totul, din cărțile de povești. Acesta ne-a destăinuit că are o pensiune cu 10 camere și două apartamente la care se adaugă și o sală de ședințe. În plus, restaurantul cu 50 de locuri oferă o atmosferă de vis. „Dragul baciului, mă numesc Haiducu Lucian (foto) și sunt din Munții Trascăului, mai precis Trascăul de Sud Sat. Aici există pensiunea «Floare de Colț» pe care eu o reprezint. E o pensiune atât de minunată încât tăte relele din lumea astea le lași înapoi și ești un alt om... Când ajungi acolo, mâncarea naturală, găinile din curte, tăte animalele de acolo ce te înconjoară, oi, viței te fac să te simți ca în povești... La mâncarea numa bună de îmbucat se adaugă băutura din belșug din Pivnița Haiducului – vinars de prună și vinuri alese... Dragii moșului, aici nu imităm autenticul, aici totul e autentic... La pensiune o veţi întâlni pe hangiță, numită Lenuța, care-mi este nevastă; vă asigur că face cele mai bune mâncăruri de pe pământul ăsta. Gusturile ei le asemui cu o blondă frumoasă trecând printr-o pădure pe care-ți rămân ochii lipiți, iar nici ea nu vrea să ți-i dezlipești dupe ea... Așa e și mâncarea, o privești și parcă-ți pare rău că dispare din fața ochilor“, ne explică badea Haiducu. Acesta ne-a mai destăinuit un lucru: „Pe o rază de

20 km de la noi de la pensiune sunt 11 rezervații naturale. Dar cea mai frumoasă e Poiana Narciselor, care se întinde pe 90 ha. La fiecare pas făcut pe plaiurile alea înseamnă că strivești 7-8 narcise... Apoi mai sunt Peștera Birericuța, lacul Iezer, Băile Romane, Mănăstirea de la Râmeț... Ce mai, aici e raiul...“

Și puțin turism spiritual...

Turismul spiritual este un gen de turism care crește de la un an la altul. Și nu este vorba numai de așa-numitele pelerinaje cu care suntem obișnuiți. Cătălina Brașoveanu, reprezentantul companiei Book and Fly, ne-a declarat că românii sunt însetați de vacanțe arhaice. „Ce pot să spun este că în ultimii ani turismul spiritual crește semnificativ, cu aproximativ 35% pe an. De fapt, cot la cot cu acest gen de turism crește și agroturismul. Deci românii încep să se întoarcă la dorința de a-și cunoaște țara. După mult timp de turism în destinații exotice, all-inclusive, acum românii se întorc în țară și în vacanțe pentru că sunt multe de văzut. În acest sens noi am pregătit mai multe programe de turism arhaic care pot să spun că au avut mai mult succes decât cele externe. Și mă refer aici la două pelerinaje sau excursii inițiatice, cum le spunem noi, în care se vizitează două mănăstiri rupestre de pe vremea dacilor. Este vorba despre mănăstirile Negru-Vodă, Nămăiești și Corbii de Piatră din zona Argeșului. Legenda spune că, dacă reușești să le vizitezi pe toate trei într-o zi, te energizezi foarte puternic, iar din bătrâni se spune că poți căpăta puteri de premoniție – vederea viitorului. A doua destinație este Șinca Veche, unde se află mănăstirea rupestră Templul Ursitelor. Unicitatea acesteia este dată de faptul că are două altare, dar are și o încăpere de unde poți privi cerul. Este locul unde se spune că, dacă ești curat la suflet și-ți dorești ceva, dorința devine realitate“, conchide Cătălina Brașoveanu.

O afacere Eco 100%

turism rural Romania

Asociația de Ecoturism din România și-a propus să promoveze turismul rural tocmai pentru că este unul ecologic. Reprezentantul asociației, Bogdan Papuc, ne-a declarat că promovează zece destinații de ecoturism care, în mare parte, sunt zone rurale. „Acestea se află în interiorul sau lângă niște arii naturale protejate, fie ele Parcuri Naționale, Parcuri Naturale sau situri Natura 2000. Ideea de bază este de a valorifica aceste arii protejate și de a schimba modul în care vede opinia publică aceste arii... În sensul că acum aceste zone sunt văzute ca fiind cu restricții mai ales pentru localnici – nu pot să folosească lemnul din pădure, au restricții la pășunat. Dar, de fapt, o arie protejată trebuie văzută ca o resursă, trebuie promovată ca o atracție turistică de către localnici. Nu vorbim aici de activități motorizate, de off-road, ci de activități mai pașnice, cum ar fi observarea urșilor în natură, de mountain-biking, obser­varea păsărilor în Delta Dunării, de vizitarea cetăților fortificate din Transilvania sau de vizitele la meșterii populari din Maramureș. Cu alte cuvinte, oferim o gamă foarte variată de activități bazate pe natură, dar și pe cultura rurală.“

„Vacanțe cu trenul“ este un concept promovat de CFR.

„Promovăm excursia cu trenul pe cea mai spectaculoasă cale ferată, Oravița – Anina, care este cea mai veche cale ferată montană din sud-estul Europei. Aceasta este a doua cale ferată montană din Europa, după Semmeringbahn din Austria, nu degeaba i se zice Semeringul românesc. Se pare că pietrarii aduși din nordul Italiei au folosit un mortar asemănător ca şi compoziţie cu cel roman. Poate și din acest motiv el rezistă după atâta timp, iar calea ferată nu a fost închisă niciodată din cauza infrastructurii, nici măcar iarna.... Se călătorește prin 14 tuneluri, 10 viaducte și tăieturi prin munte pe o lungime de 21 km.“ Carmen Cotonaru (foto) reprezentant CFR Călători.

Bogdan Panțuru

Inovaţie în turismul rural

Cea de-a treia întâlnire din cadrul Proiectului „Inovaţie în Turismul Rural - In Ru Tou“ a avut loc la Vatra Dornei, fiind precedată de întâlnirile din Krems – Austria (februarie 2013) şi din Genova - Parcul Natural Regional dell'Aveto – Italia (septembrie 2013).

La această reuniune au participat reprezentanţi ai instituţiilor internaţionale implicate în proiect, printre care s-au numărat cunoscuţi cercetători de la Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Krems - Austria, Universitatea din Bournemouth – Marea Britanie, Academia Europeană din Bolzano (EURAC) Italia, UNEP - Secretariatul interimar al Convenţiei Carpatice, Viena - Austria, precum şi asociaţiile: Sophia R&I – Italia (coordonator Proiect), Ekopsychologia – Polonia, Green Dossier - Ucraina, Romontana - România. Echipa română a fost alcătuită din dr. ing. Dănuţ Ungureanu – expert consultant turism rural, vicepreşedinte Romontana, şi Adrian Radu Rey – director executiv al Asociaţiei Romontana.

„În cele două zile ale întâlnirii, pe lângă problemele dezbătute referitoare la implementarea proiectului, întocmirea suportului de curs şi a aplicaţiei web, s-a derulat şi primul modul de curs destinat liderilor de opinie. Au fost prezenţi câte doi sau trei cursanţi din fiecare ţară-pilot: România, Ucraina, Italia, Polonia, Austria. Persoanele instruite vor constitui viitorii formatori ai actorilor implicaţi în turism din cadrul comunităţilor pe care le reprezintă, ei dobândind noi competenţe cu ajutorul cărora vor putea identifica şi crea produse turistice locale reale şi vor asigura legăturile directe între practicanţii de turism şi platforma on-line destinată regiunilor din cele cinci ţări implicate. Fiecare zonă-pilot îşi va preciza punctele sale de interes, destinaţii care vor fi afişate pe o hartă interactivă“, ne-a declarat dr. ing. Dănuţ Ungureanu.

Pe lângă participarea la eveniment, echipa internaţională a avut prilejul de a descoperi ceea ce Bazinul Dornelor are mai frumos şi mai valoros: parcuri naturale, obiective turistice, agrement, întreprinzători, artizani, mici industrii rurale, produse tradiţionale, gastronomie locală.

Formarea profesională continuă în Austria

În luna octombrie va avea loc un modul de curs care se va desfăşura în Austria, în care vor continua prelegerile susţinute la Vatra Dornei de profesorii Universităţilor din Krems şi Bournemouth. Principalele teme aprofundate vor face referire la utilizarea instrumentelor inovative şi a platformei on-line. Asociaţia Naţională pentru Dezvoltare Rurală Montană „Romontana“ a fost introdusă în cadrul acestui proiect-pilot de inovare de un consorţiu internaţional ce cuprinde instituţii de prestigiu cu preocupări în domeniul cercetării turismului rural din şapte state europene, pentru experienţa, profesionalismul, credibilitatea şi activităţile derulate până acum.

Proiectul „Inovaţie în Turismul Rural - In Ru Tou“, finanţat de Comisia Europeană, îşi propune analizarea diferitelor zone-pilot rural-montane din ţările participante şi diseminarea bunelor practici şi formarea profesională. La finalul proiectului se va crea o platformă în cadrul căreia entităţi din respectivele regiuni studiate vor avea prilejul de a-şi promova activităţile şi de a colabora cu întreprinzători/organizaţii similare din celelalte ţări.

Silviu Buculei

Abonează-te la acest feed RSS