Spre bucuria practicanților sporturilor de iarnă, meteorologii au anunțat o iarnă bogată în zăpadă. Dacă va fi așa sau nu vom vedea. Până una alta vă reamintim, dacă mai era nevoie, în ce locuri din România puteți ajunge pentru a vă bucura de schi ori săniuș. În afară de celebrele Poiana Brașov, Valea Prahovei, Straja, Rânca și altele, vă indicăm astăzi, fără a intra și în alte amănunte, toate cele 45 de localități care au de la 1 la 10 pârtii de schi, distribuite în 16 județe.

Cluj: Băișoara, cu Pârtia Mare și Slalom; Feleacu, având o singură pârtie cu același nume; Dângău Mic, cu pârtiile Dângău Mare și Dângău Mic; Mărișel-Copcea, cu pârtiile Albastru, Roșu, Negru și Codrii Vlășinului.

Bihor: Stâna de Vale, cu pârtia cu același nume.

Alba: Arieșeni, cu patru pârtii de schi, Vârtop 1 și 2, Piatra Grăitoare 1 și 2 (capacitate de cazare asigurată); Șureanu, cu pârtiile A 1, A2, A3, C1,C2,C3, C4, S1 și S2; Vidra-Voineasa, cu 7 pârtii numerotate de la 1 la 7.

Brașov: Poiana Brașov, cu pârtiile Bradul, Drumul Roșu, Kanzel, Lupului, Ruia, Slalom, Stadion, Subteleferic și Sulinar; Predeal, cu pârtiile Cioplea, Clăbucet Plecare, Clăbucet Sosire, Clăbucet Variantă, Clăbucet Școală, Cocoșul, Gârbova, Subteleferic și Trei Brazi;  Bran, cu pârtiile Bran 1 și Bran 2; Vulcan, cu pârtie Vulcan.

Prahova: Sinaia, cu pârtiile Carp, Drumul de Vară, Drumul Vechi, Pârtia Turistică, Valea Dorului, Valea Dorului Variantă, Valea Soarelui și Vânturiș; Bușteni, cu pârtiile Babele-Peștera, Boncu, Gura Diham, Cabana Babele, Cabana Omu, Coștila-Caraiman, Kalinderu, Piatra Arsă, Silva și Valea Gaură; Azuga, cu pârtiile Cazacu, Cazacu Bretea, Cazacu Variantă, La Stâna, Sorica și Sorica Sud.

Sibiu: Păltiniș, cu pârtiile Dăneasa, Dealul Poplacii, Găujoară-Păltiniș, Oncești, Oncești 2, Oncești-Păltiniș, Santa și Arena Platoș; Bâlea, cu pârtiile Bâlea Cascadă și Bâlea Cascadă Pilonul 2.

Harghita: Piricske, cu pârtia Piricske; Mădăraș, cu pârtiile Sugó Baby, Sugó, Kicsi Mihály, Nagy Mihály, Csillagösvény, Hadak útja și Csutakos Extrém; Harghita Băi, cu pârtiile Csipike,  Kossuth, Kossuth2, Kossuth 3, Miklós, Ózon și Tófalvi; Borsec, cu pârtiile Prichindel, Speranța și Verofény; Toplița, cu pârtiile Bradul și Măgheruș; Băile Homorod, cu pârtia Lobogó; Băile Tușnad, cu pârtia purtând același nume; Ciumani, cu pârtia Veresvirág; Șumuleu Ciuc, cu pârtia Kissomlyó; Ghimeș, cu pârtiile Roșu, Albastru și Începător.

Covasna: Șugaș Băi, cu pârtiile Roșu și Albastru.

Mureș: Sovata, cu pârtiile Aluniș și Aluniș 2; Bucin, cu pârtiile Bogdan și Bújdosó.

Hunedoara: Petroșani, cu pârtiile Parâng, Poiana Mare, Spre Saivane, Sub Telescaun I și Sub Telescaun 2; Straja, cu pârtiile Canal, Lupului, Mutu, Platoul Constantinescu, Platoul Soarelui, Sf. Gheorghe și Telescaun.

Caraș-Severin: Muntele Mic cu pârtiile Căldare, Pârtia Nordică, Sub Teleschi și Valea Soarelui; Văliug, cu pârtiile Crucea de Brazi, Goznuța, Semenic, Slalom și Slalom Uriaș.

Gorj: Rânca stațiune, cu pârtiile Rânca Medie și Rânca Ușoară.

Maramureș: Borșa, cu pârtiile Brădeț, Pârtia Olimpică, Poiana Știol, Puzdrele, Sub Telescaun și Vârf Știol; Baia Sprie, cu pârtiile Șuior 1, Șuior 2 și Șuior 3; Cavnic, cu pârtiile Brazi, Cora, Izvoare 1, Izvoare 2, Poiana Soarelui și Mogoșa.

Suceava: Cârlibaba, cu pârtia Măgura și Măgura 1; Vatra Dornei, cu pârtiile Dealu Negru, Parc, Parc 2 și Veverița.

Bistrița Năsăud: Piatra Fântânele, cu pârtiile Tihuța 1, Tihuța 2 și Tihuța 3.

Neamț: Durău, cu pârtia Durău; Piatra Neamț, cu pârtia Cozia.

Maria BOGDAN

Comuna suceveană Cârlibaba a fost până nu de mult un loc preferat pentru turismul montan în sezonul primăvară – vară – toamnă, iar de la sfârşitul anului 2017 este tot mai căutată şi în timpul iernii. Amplasată într-un loc superb, cu multă zăpadă, între crestele munţilor împăduriţi cu brazi falnici, pârtia Măgura aşteaptă să fie descoperită de pasionaţii de sport.

Comuna Cârlibaba, situată pe drumul dintre Maramureş şi Bucovina, se întinde pe 27.400 ha, fiind cea mai mare unitate administrativ-teritorială din judeţul Suceava. Este încadrată de o serie de culmi ce depăşesc 1.600 m: Ţapul Mare, Muntele Măgurii, Muntele Căturii şi Stânişoara, fiind locul preferat pentru drumeţii, turism ecvestru sau ciclism montan. Este una dintre localităţile de pornire în drumeţie spre Parcul Naţional Munţii Rodnei, Rezervaţia geologică „Piatra Ţibăului“ şi Lacul glaciar „Lala“. Localitatea a devenit unicat în Bucovina pentru că are cel mai lung sezon de schi.

În anul 2004 aici s-a făcut o pârtie de schi, al treilea domeniu schiabil din judeţul Suceava, după Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, satul aşezat de-a lungul  văii Bistriţei Aurii fiind foarte căutat pentru că doar aici şi la Vatra Dornei existau instalaţii de transport pe cablu. A urmat construcţia unei piste de sanie de nivel mondial, pe care, în anul 2012, s-a desfăşurat a treia ediţie a Naţionalelor de sanie pe piste naturale, dar care a avut o viaţă scurtă, la fel ca pârtia de schi.

Cârlibaba, una dintre alegerile împătimiţilor sporturilor de iarnă

partie carlibaba

După aproape 10 ani în care a lipsit din lista specifică sporturilor de iarnă, pârtia din Cârlibaba a reintrat, la sfârşitul anului 2017, în atenţia iubitorilor de schi. Gabriel Bujor, un împătimit al sporturilor de iarnă din Cârlibaba, a cumpărat pârtia din satul natul de la fostul proprietar şi a început să investească, astfel încât în sezonul 2017-2018 pârtia Măgura, cu o lungime de 1.100 metri şi o diferenţă de nivel de 207 m, a devenit funcţională. Teleschiul, cu o capacitate de 410 persoane pe oră, parcarea generoasă, de peste 400 de locuri, şi o pârtie pregătită zilnic cu ajutorul unui ratrack modern au fost punctele forte care au readus împătimiţii schiului aici. După un an de muncă şi investiţii, din această iarnă turiştii au la dispoziţie o pârtie impecabilă, cu zăpadă artificială realizată cu ajutorul tunurilor pentru zăpadă.

„Nu este greu să administrezi o asemenea investiţie dacă există un pic de pasiune, de plăcere pentru sportul acesta. În momentul de faţă pot spune că încercăm să facem un lucru cât se poate de bun şi când spun asta mă bazez pe feedback-ul din partea celor care vin aici – turişti, schiori, iubitori de munte. Semnalele sunt bune, dovadă că pârtia este plină.

Există un centru de închiriere echipament, vorbim de schiuri, clăpari, beţe. În momentul de faţă nu avem plăci de snowboard, dar în viitor sperăm să ne organizăm şi din acest punct de vedere. Vrem să ne dezvoltăm, planuri sunt foarte multe, dorim să montăm în zonă un telescaun pentru că spaţiul ne permite şi am spori un pic confortul schiorilor. În afară de asta sunt foarte multe de făcut“, ne-a spus Gabriel Bujor, administratorul pârtiei din Cârlibaba. Intenţia administratorului este să realizeze şi o instalaţie de nocturnă pe pârtie. Dacă va reuşi până la sfârşitul anului, în viitorul sezon se va putea schia până seara târziu.

Dragostea de schi a determinat o familie să amenajeze o pârtie

Gabriel Bujor a făcut schi de performanţă, clasându-se pe locul V la nivel naţional, iar soţia sa, Simona, a fost vicecampioană naţională la sanie pe pistă artificială. Împreună au urmat un liceu sportiv, apoi un club sportiv şi de aici a pornit dragostea pentru sporturile de iarnă, care a fost transmisă şi fiicei lor, Raluca.

„Fiind iubitori de schi, întotdeauna am avut sentimente ciudate când ştiam că trebuie să mergem în străinătate ca să schiem. Dragostea pentru acea pârtie care era în Cârlibaba ne-a determinat să luăm legătura cu proprietarul şi să ne implicăm. Cel mai puternic impuls l-am avut din partea fetei care a fost îndrăgostită de mic copil de această pârtie. Aici a învăţat să schieze şi de fiecare dată când auzea discuţii despre aceasta spunea că trebuie să facem ceva cu pârtia, trebuie să găsim pe cineva să facă ceva cu ea. Până la urmă am hotărât să fim noi cei care să investim aici. Fiica noastră, Raluca, a devenit omul de bază, se implică în educaţia schiorilor, în organizarea pârtiei şi în tot ceea ce ţine de pârtie. Asta înseamnă că această pârtie se va bucura de o viaţă lungă, având în vedere că urmaşii iubesc sporturile de iarnă şi se implică în modernizare“, ne-a asigurat Gabriel Bujor.

G carturile, primele pe o pârtie din România

La baza pârtiei a fost amenajat un mic „apress-ski“ bar, unde se pot bea vin fiert, ceai fierbinte sau o afinată bucovineană ori se pot servi gustări calde, toate pregătite de Simona. Tot acolo este şi un spaţiu de unde se pot închiria echipamente de schi.

„Am amenajat o cabană a schiorilor; este primul lucru la care ne-am gândit. Am vrut ca schiorii să poată servi o gustare sau băutură caldă, să aibă toalete curate, cu apă curentă. Când avem vreme frumoasă stăm la terasă, la soare, şi ne bucurăm de frumuseţile muntelui. Când ninge și este frig schiorii trebuie să se adăpostească aici. Pe viitor sperăm să ne dezvoltăm şi cu aceste servicii de alimentaţie publică“, ne-a spus Gabriel Bujor. Ca element de noutate, pentru prima oară pe o pârtie din România, la Cârlibaba găsim de la începutul lunii februarie noua generaţie de G carturi Wodl Downhill Cart. Sunt carturi pe schiuri, acţionate gravitaţional, fără propulsie, fără motoare, foarte comode şi plăcute şi care produc multă adrenalină la coborâre.

„Se urcă cu linia de teleschi şi, chiar dacă nu sunt schiori, cei care sunt pe G cart pot să se bucure de zăpadă prin alunecare fără schiuri. Această activitate în Austria şi Elveţia este o afacere foarte mare, ajungând la 20 de milioane de euro anual, dar în România este ceva nou. Încercăm să vedem care este impactul în ţara noastră şi, dacă au căutare, ne vom extinde şi pe acest segment“, ne-a spus Gabriel Bujor.

Familia este echipa care administrează pârtia

Raluca Bujor, monitor de schi atestat, este absolventă a Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, specializarea Studii de Securitate, în prezent continuând calificarea profesională prin studii juridice la Facultatea de Drept din cadrul aceleiaşi universităţi. Schiază de la vârsta de 5 ani, iar pârtia din Cârlibaba s-a născut şi din dorinţa ei de a practica sporturi de iarnă, iar în week-end şi în timpul vacanţelor este cel mai căutat monitor de schi. Raluca este pe pârtie de la ora 10,00 până la 17,00, dar de cele mai multe ori ajunge mai repede şi pleacă când îşi termină treaba. Este foarte îndrăgită de cei mici, care de la o vârstă fragedă vor să schieze.

„Îmi place foarte mult să schiez şi sunt foarte implicată în ceea ce fac. Sunt încântată să văd că toţi cei care lucrează cu mine schiază foarte bine. Sofia, un copil de 2 ani şi 8 luni, a fost o provocare pentru mine să o învăţ să schieze şi am reuşit după multe ore de muncă. A fost o satisfacţie enormă când am văzut că schiază singură. Îmi doresc mult să rămân acasă, să dezvoltăm această afacere, să fim sănătoşi şi să prosperăm aici. Atât timp cât suntem în familie, facem o muncă foarte bună împreună şi muncim toţi vor ieşi lucruri bune“, ne-a spus Raluca Bujor.

O pârtie de schi într-un sat înseamnă dezvoltarea localităţii

La Cârlibaba lucrurile s-au schimbat din 2017, după ce un investitor privat a decis să amenajeze o pârtie de schi. „O pârtie în mediul rural înseamnă dezvoltarea zonei. În primul rând când ai un asemenea obiectiv în localitate nu poate fi decât benefic pentru că atragi un număr mare de turişti, promovezi zona, localitatea, aduci venituri atât pentru localnici, care dezvoltă mici activităţi pe lângă pârtie, cât şi pentru buget, înseamnă investiţii pentru confortul turiştilor.

Pe viitor, odată cu dezvoltarea pârtiei, sper să apară trei – patru pensiuni sau poate chiar un hotel. Nu vreau să fiu modest, dar pârtia din Cârlibaba este una dintre cele mai frumoase pârtii din judeţul Suceava, este la cea mai mare altitudine, sosirea fiind la peste 1.100 metri. Cu sprijinul Ministerului Turismului vrem să realizăm o instalaţie de telescaun, iar în momentul în care tele­scaunul va fi funcţional vom avea una dintre cele mai lungi pârtii din Moldova, de 3.170 metri“, este de părere Gabriel  Danciu, primarul comunei Cârlibaba.

Silviu Buculei

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti