Lumea satului 750x100 19 martie
update 27 Mar 2020

Județul Bihor. Potențial turistic extraordinar, infrastructură și servicii insuficient dezvoltate

Despre județul Bihor se spune că are un potențial turistic extraordinar. Și are: Munții Apuseni, cu peisajele sale unice și bogăția carstică fără egal, resurse balneare la Băile Felix și 1 Mai, patrimoniul cultural al Oradei și nu numai. Dar tot despre Bihor specialiștii afirmă: „Infrastructura și serviciile turistice sunt insuficient dezvoltate pentru a susține o ofertă care să poată valorifica potențialul județului ori pentru a genera venituri importante din turism (Strategia de dezvoltare 2014-2020)“.

Cele mai importante atracții turistice țin de zona montană, care ocupă 24% din teritoriul județului. Munții Bihorului, Vlădeasa, Plopișului, Pădurea Craiului și Codru-Moma adăpostesc Parcul Natural Apuseni și alte rezervații naturale botanice, zoologice, geologice și geomorfologice.

Cinci superlative speologice

Bihor pestera ursilor

În Apusenii Bihorului se găsesc cele mai multe peșteri, 8% din întregul număr de cavități cunoscute pe teritoriul României. Și tot aici aflăm câteva superlative speologice: cea mai adâncă peșteră, V5 din Sistemul Vărășoaia – Padiș; cea mai lungă peșteră, Peștera Vântului – Șuncuiuș;  cea mai mare cascadă subterană, Peștera Câmpeneasca-Vașcău;  cea mai adâncă peșteră scufundată, Izbucul Izbândiș; cea mai mare peșteră amenajată din țară – Peștera Urșilor. Totuși, dincolo de numărul important de rezervații speologice, doar 10 sunt amenajate pentru accesul publicului larg: Peștera Urșilor, Cetățile Ponorului, Ghețarul Focul Viu, Avenul Bortig, Peștera Vadu Crișului, Peștera Măgura, Peștera Meziad și Peștera cu Cristale din Mina Farcu. Ar fi putut și altele să fie deschise, dar, din motive care ne scapă, nu au fost realizate dotările de bază. În fine, la acestea vizitarea este posibilă, dar numai sub coordonarea unor organizații care pot oferi ghidaj și echipament. Speoturismul se practică în zona Padiș – Cetățile Ponorului, Defileul Crișului Repede, Cheile Albioarei, Valea Videi (Munții Pădurea Craiului) și în Valea Iadei.

Stâna din Vale, de la glorie la decădere

Bihor stana de vale

În toate masivele muntoase există 40 de trasee turistice omologate: 21 în zona Parcului Natural Apuseni, 9 la Stâna de Vale, 5 la Băița – Vârtop, 8 în Defileul Crișului Repede și câte unul în Remeți – Meziad și Cărpinet. Nu toate sunt însă amenajate cum s-ar cuveni, în sensul în care nu există puncte de popas corespunzătoare, panouri informative ori puncte de belvedere. Pentru sezonul rece, oferta de bază rămâne complexul de schi „Piatra Grăitoare“, din perimetrul Băița – Vârtop și mai puțin Stâna de Vale. De ce mai puțin? Fiindcă toate cele cinci pârtii, două de fond și trei de schi alpin și de tură, din stațiunea care era considerată, cândva, printre cele mai puternice cinci atracții turistice din România, au fost lăsate în para­gină. Abia iarna trecută a fost dată în exploatare una dintre ele, după ce s-a repus în funcțiune instalația de transport prin cablu și după ce pârtia a fost reamenajată și extinsă cu o pistă pentru tubing și o pârtie pentru săniuțe. Dar oricum Stâna de Vale nu mai e ce-a fost, un singur hotel oferind cazare, restul capacităților de primire turiști fiind în ruină totală. Această stare deplorabilă a rezultat din bătălia cunoscută a cercurilor de influență, care și cum să obțină patrimoniul pe o nimica toată de bani. Relieful ar mai permite practicarea unor sporturi comune sau extreme: ciclism montan, alpinism și escaladă în Vad-Șuncuiuș și Aleului – Bohodei, unde au fost amenajate aproape 100 de zone, canyoning în Valea Galbenei, Valea Oșelu, Săritoarea Bohodei, Valea Seacă-Padiș/Vârtop, rafting și kayaking (există un sigur operator pentru acest sport nautic pe râurile montane), zborurile cu parapanta (se practică ocazional în zona Roșia, Padiș, Hidișelul de Sus, Stâna de Vale), tiroliana (Roșia/ Peștera Farcău, craterul de la Betfia).

Băile Felix și 1 Mai, printre cele mai solicitate din țară

Bihorul mai are o mare bogăție care ar putea plasa zona între cele mai puternice județe din țară din punct de vedere turistic: apele carbogazoase de la Pădurea Neagră, Tămășeu, Tinca; apele oligominerale și feruginoase la Stâna de Vale; Izvorul Minunilor, localizat pe Valea Popii, afluent al Iadei și izvorul termal artezian Balint, de la Băile Felix, forat în anul 1885. De departe însă Băile Felix și 1 Mai au făcut județul cunoscut în țară și străină­tate, cele două având și cea mai mare capacitate de cazare dintre stațiunile balneoclimaterice din România. Apogeul dezvoltării a fost atins prin anii 1970-1980, când practic stațiunile s-au născut din nimic. Fluxul turistic era unul uriaș și încă este din inerție. Dar pentru că nouă nu ne plac lucrurile bune, a urmat și aici o lungă perioadă de declin, care a afectat clădiri, amenajări, ba chiar și cel mai mare ambulator balnear al stațiunii. După anul 2000 a crescut intens, lângă turismul de stat, și turismul privat, cu tot felul de oferte de agrement tentante, dar acesta a intervenit punctual, prin construcții noi, fără să existe o gândire unitară de dezvoltare. În infrastructura publică ori de uz comun au fost puține intervenții, dar cel mai mare pericol îl reprezintă faptul că exploatarea haotică și în exces a apelor termale duce la reducerea proprietăților curative. Ca să vă dăm un exemplu, nivelul apei din lacul Ochiul Mare, din Rezervația Pețea, singurul din Europa în care crește natural nufărul termal, a scăzut brusc, iar temperatura apei a scăzut de la 30 la 10 grade Celsius. Practic, aproape că nu mai există lac și nufăr! Ce-o fi de făcut? Pesemne nimic, așa cum s-a întâmplat și cu Grota Miresei din Slănic Prahova, care de fapt nu mai e grotă... Potențial balneoclimateric ar mai fi la Băile Tinca, Mădăraș sau Marghita, cu condiția unor investiții care să le facă atractive.

Ofertă de... cultură la Oradea

Bihor Palatul Baroc Oradea

Oferta culturală este de asemenea una generoasă. Pe teritoriul județului sunt 431 de monumente de patrimoniu construit, dintre care 170 de situri și monumente arheologice, 221 de monumente și ansambluri de arhitectură, 40 de case memoriale și monumente de artă plastică. În Oradea nu trebuie ratate nicicum principalele obiective turistice și de patrimoniu național: Șirul Canonicilor, un ansamblu urban baroc format din zece case aliniate în fața grădinii Palatului Episcopal; Palatul Baroc, cel mai valoros complex în stil baroc construit în România; Palatul Vulturului Negru, Palatul Episcopal greco-catolic; Bazilica romano-catolică „Înălțarea Fecioarei Maria“, Biserica ortodoxă „Cu Lună“, Biserica „Sfântul Ladislau“ etc. În județ sunt de asemenea câteva lăcașuri de cult de patri­moniu: Mănăstirea de la Voivozi (sec. XI-XII), Biserica Reformată din Remetea (sec. XIII), Mănăstirea Izbuc (sec. XVII), bisericile din lemn, 61 la număr, toate declarate monumente de arhitectură.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Turism

AFIR: Fondurile pentru infrastructura rutieră rurală s-au epuizat

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunţă că alocările financiare pentru Submăsura 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, componentele de infrastructură rutieră din zona montană și non-montană, aferentă sesiunii anuale 2016, au fost epuizate.

Astfel, de la deschiderea sesiunii din data de 25 mai 2016, ora 09.00, au fost depuse 46 de proiecte în valoare de 45 milioane de euro pentru infrastructura rutieră din zona montană și 107 proiecte, cu valoarea de 105,8 milioane de euro în celelalte zone.

Cele mai multe proiecte au fost depuse în județele Cluj, Bistrița Năsăud și Neamț, pentru zona montană și în Cluj, Timiș și Bacău pentru restul teritoriului.

Reamintim că începând cu 25 mai 2016 au fost deschise sesiunile anuale de depunere pentru Submăsurile 4.3.A - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Infrastructura de acces AGRICOLĂ, 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 - Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural.

Temenul maxim pentru depunere, în cazul în care fondurile nu se epuizează între timp, este 31 octombrie 2016, ora 16.00.

453 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii din mediul rural și protejarea patrimoniului cultural, în 2016

Solicitanții de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pot depune proiecte, începând de miercuri, pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, agricole sau forestiere și protejarea patrimoniului cultural, sumele disponibile pentru anul 2016 depășind 453 milioane de euro, a anunțat, marți, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

"Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță că miercuri, 25 mai, ora 9,00, se va deschide sesiunea de primire de proiecte pentru submăsurile 4.3.A — Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice — Infrastructura de acces agricolă, 7.2 — Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 — Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural".

Pentru toate aceste submăsuri, sesiunea anuală continuă de primire a proiectelor este deschisă în intervalul 25 mai 2016, ora 9,00 — 31 octombrie 2016, ora 16,00, iar modalitatea de depunere a proiectelor este cea online pe pagina oficială a Agenției www.afir.info pentru toate cele trei submăsuri.

"Dezvoltarea rurală se realizează atât prin investițiile beneficiarilor privați, cât și prin cele ale celor publici. Cele două categorii de solicitanți se completează și se sprijină reciproc. Dacă până acum am deschis o parte din sesiunile pentru beneficiari privați, acum completăm investițiile ce se pot finanța în acest an în spațiul rural cu cele care sunt accesibile beneficiarilor publici. Sunt trei submăsuri foarte așteptate, ținând cont de faptul că, atât pentru PNDR 2007-2013, cât și pentru sesiunea din 2015, nevoia de investiție pentru infrastructura din mediul rural a depășit alocările', a declarat Eugen Popescu, directorul general AFIR.

Pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții au la dispoziție Ghidul Solicitantului care poate fi consultat pe site-ul Agenției, www.afir.info, la secțiunea "Investiții PNDR', în pagina dedicată fiecărei submăsuri în parte.

AGERPRES

Performanţele noii tehnologii în infrastructură, 2 km de drum realizaţi în 2 săptămâni

Atunci când vine vorba de calitatea şi durata de execuţie a drumurilor, România este proverbială. Ani buni am „beneficiat“ de un asfalt pus de mântuială, presărat cu gropi şi denivelări. Treaba părea complicată şi costisitoare, doar aşa am fost învăţaţi să credem. Ei bine, au apărut tehnologii noi care spulberă cu totul aceste imagini şi care par să ne înscrie şi pe noi ca ţară pe un făgaş normal şi firesc în lucrările de infrastructură. Faptul că se poate şi repede şi bine o demonstrează un privat, un fermier. Rămâne ca şi autorităţile să audă că există astfel de soluţii.

– Domnule Ştefan Poenaru, am aflat că de curând aţi inaugurat un tronson de drum, de unde v-a venit ideea de a investi în infrastructură?

– Dorinţa de a avea drumuri corespunzătoare în fermă, pe care să se deplaseze cu uşurinţă şi rapiditate utilajele, mijloacele de transport cu producţie este o dorinţă permanentă pentru orice fermier. Dacă drumurile sunt bune, creşte viteza de transport, nu mai stricăm tractoarele, scade consumul de carburanţi. Deci, nevoia a existat. Noi am avut şansa de a primi o propunere din partea unui constructor care a venit cu o soluţie nouă, neconvenţională. Am vizualizat împreună imagini din diverse locuri ale lumii unde s-a folosit această tehnologie şi am decis să facem primii 2 km de drum în mod experimental. Pentru că ne-am implicat în construcţia acestui drum am învăţat şi noi ceva nou. Anul acesta va fi în testare, îl lăsăm o iarnă să vedem cum se comportă şi dacă rezultatele sunt bune îl vom continua.

– Vorbim de o tehnologie neconvenţională, ce presupune?

– Este o tehnologie care nu foloseşte piatră pentru fundaţie, ci face din pământ ciment. În sensul că pământul este profund mobilizat, circa 50 cm, apoi profilat şi stropit cu o enzimă, cu o soluţie care îl desică aşa de puternic şi-l compactează încât practic poate să susţină cantităţi impresionante. După amestecul pământului cu soluţie terenul este compactat şi lăsat să se solidifice pentru a deveni suportul viitorului drum.

– Care sunt avantajele acestei tehnologii?

– Noi am ales această tehnologie tocmai pentru că are nişte avantaje. Un kilometru de drum este mai ieftin cu circa 30-40% faţă de un drum normal, tradiţional. În plus, tehnologia aplicată este foarte rapidă. Cei doi kilometri au fost făcuţi în 2 săptămâni. Nu are niciun fel de restricţii de a intra pe drum după ce el este terminat. Este relativ uşor de realizat, pentru că nu transportăm volume imense de piatră şi nu dislocăm piatră de undeva.

– Această tehnologie ar putea fi aplicată şi pe alte tipuri de drumuri, nu doar pe cele de fermă?

– Desigur, tehnologia se poate aplica la orice fel de drum. Poate fi folosită la recondiţionarea drumurilor care au fost asfaltate şi care sunt pline de gropi. Dacă stratul superficial este mărunţit, o dată stropit cu soluţie el nu va mai face acele denivelări pe care le critică toată lumea. Sau foarte interesant ar fi de utilizat în localităţi, unde s-a pus acea piatră electorală, iar acum sunt numai gropi şi apă. Cred că recondiţionarea acestor drumuri se poate face foarte uşor cu acest tip de tehnologie, fără să fim obligaţi să venim cu alte transporturi de piatră, cu alte costuri. Eu am invitat la inaugurare o serie de factori decidenţi la nivel judeţean, atât din Ialomiţa, cât şi din Călăraşi, şi am văzut un real interes din partea primarilor care vor pe fonduri europene să refacă drumurile comunale. Cred că există soluţii de diminuare a costurilor şi mai mult, prin implicarea fiecăruia. Noi am participat la reducerea costurilor prin lucrările care au depins de noi, prin folosirea autogreder-ului pe care îl deţinem şi a altor mijloace.

– Aveţi o garanţie la acest drum?

– Da, avem o garanţie de 10 ani.

– Veţi continua acest proiect de infrastructură?

– Eu cred în viitorul acestei tehnologii. Sunt decis, în funcţie de rezultatul din primăvara viitoare, să extind proiectul de infrastructură cu încă 10 km de drum în incinta fermei noastre. Avem peste 50 km de drumuri magistrale care au nevoie de această tehnologie. Imaginaţi-vă cum transportă tirul de 40 de tone producţia agricolă de la combine până la silozuri, cât de mult câştigăm în timp. Pentru noi este foarte important ca în perioada de recoltat să nu stea combinele, or acest lucru se poate realiza mărind mijloacele de transport sau micşorând perioada de staţionare a camioanelor.

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Abonează-te la acest feed RSS