Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

Repere rurale din croaziera fluvială Sankt Petersburg – Moscova (III) - Complexele monahale ortodoxe Goritsy și Iaroslavl

În continuarea croazierei noastre fluviale am ajuns în satul Goritsy (deal în rusește) cu 600 de locuitori, care se întinde pe malul râului Şecsna, unde se află cea mai mare mănăstire din Europa.

Considerată una dintre cele 7 minuni ale Rusiei, Mănăstirea Kirilov – Belozersky are o incintă de 12 hectare, înconjurată cu ziduri înalte de 7 m, groase de 2-3 m, străjuite de 12 turnuri de apărare. A fost fondată în anul 1397 de călugărul Kiril pe malul Lacului Alb. Aici, țarii căutau adeseori liniștea și iertarea păcatelor.

Nu întâmplător, după domnie, Ivan cel Groaznic, la fel ca tatăl său Marele Duce Vasile al III-lea, s-a retras aici la bătrânețe, devenind călugărul mănăstirii Kirilov – Belozersky. Alături de aceasta, în anul 1544 prințesa Eufrosina Staritscaia a fondat biserica Schimbării la Față.

În anul 1722 un incendiu devastator a distrus arhiva mănăstirii, care avea numeroase scrieri rare.

După Marea Revoluție din Octombrie, bolșevicii au transformat în 1920 întreg complexul monahal în colhoz și în 1930 călugărițele au fost alungate și mănăstirea închisă. Abia în 1970, când a fost inclusă în muzeu, și mai apoi în 1990, după 7 decenii, mănăstirea a fost reocupată de o mică comunitate de călugărițe.

Noi am vizitat Mănăstirea Sfântul Kiril și un impresionant Muzeu al Icoanelor. În alte spații ale complexului sunt prezentate obiecte de artizanat și în curte o colecție formată din 28 de plante medicinale folosite de călugări pentru tratarea unor boli.

Drumul nostru pe apă a continuat spre orașul capitală a Inelului de Aur, Iaroslavl, pe malul Volgăi. Pe traseu am întâlnit statuia uriașă numită Volga, ridicată în anul 1953, ca o izbândă a bolșevicilor în frunte cu Stalin, stins din viață în același an. Întemeietor al orașului Iaroslavl este considerat prințul Iaroslav cel Înțelept, care în anul 975 a poposit aici și a clădit o biserică.

Am vizitat cea mai frumoasă biserică, Sf. Ilie Prorocul, și catedrala „Sf. Nicolae“ din piața centrală a orașului de 600 mii locuitori, care în 2010 a sărbătorit o mie de ani de existență.

O impresie aparte ne-a produs vizita la Palatul Guvernatorului Districtului Iaroslavl, unde ne-au întâmpinat așa- zisele „fiice“ ale acestuia, studente la universitate, care ne-au condus la o expoziție de pictori celebri ruși, am audiat muzică clasică rusă vreo jumătate de oră și mai ales personal am fost invitat de una dintre „fiice“ să dansez cu ea un vals de Șostakovici.

Această ambianță de viață tipic rusească din Evul Mediu până în zilele noastre a încântat toți turiștii prezenți din mai multe țări ale lumii.

Gazdele noastre știu foarte bine să-și exprime prin toate mijloacele vizuale, auditive, gustative și de altă natură tradițiile, istoria acelor locuri cu bune și cu rele, punând în evidență specificul inconfundabil al civilizației lor peste veacuri.

Teodor MARUȘCA

GALERIE FOTO

  • Publicat în Turism

Repere rurale din croaziera fluvială Sankt Petersburg – Moscova (I)

În luna august a anului trecut am efectuat o croazieră fluvială de la Sankt Petersburg la Moscova pe o lungime de 1.965 km și 18 ecluze, cu o diferență de nivel totală de 163 metri. În ultima vreme aleg tot mai des croazierele în primul rând pentru comoditatea cazării într-o singură cabină de unde din loc în loc se coboară pentru vizite la diferite obiective turistice, serile petrecute la spectacole artistice, peisajele înnobilate de apă mai atractive decât pe rute terestre, stat la plajă în aer liber și alte avantaje.

După zborul cu avionul pe ruta București - Moscova - Sankt Petersburg ne-am îmbarcat pe vasul Zossima Shashkov și în următoarele 2 zile am vizitat obiective din „Veneția Nordului“, după care în a patra zi am început croaziera propriu-zisă pe râul Svir în Mandrogi, din arhipelagul Valaam, care se varsă în Lacul Ladoga, cel mai mare din Europa.

Satul tradițional rusesc Mandrogi

După debarcare am fost impresionați de căsuțele și biserica din lemn de pin și molid în stil rusesc, cu alei pietruite și trăsuri trase de cai, peluze înierbate, arbori, mori de vânt, debarcader și altele, necesare vieții rurale. Casele erau ocupate de meșteșugari care confecționau obiecte din lemn, dantelărese, torcătoare, țesătoare, muzicanți la armonică și mulți alții, îmbrăcați în straie tradiționale. Cu toții animau viața din secolul al XIX-lea de pe acele meleaguri.

Iernile grele au obligat oamenii să locuiască sub același acoperiș cu caii și vacile, care asigurau la rândul lor „căldură“ biologică, precum şi unele facilități pentru întreținere, pază și confort general. Stau mărturie în acest sens intrările pentru oameni alături de cele pentru animale în aceste căsoaie impresionante.

Peste tot întâlnești obiecte de artizanat, unele mai atrăgătoare decât altele, din care se disting cele de lemn pictat, faimoasele și inconfundabilele păpuși Matrioșka cu până la 20 piese una în alta.

Din atâtea obiective turistice nu putea lipsi un muzeu al votcii, băutura de bază a rușilor. Aici se prezintă modul de preparare a acestei licori bahice, se fac degustări și se atrage atenția asupra efectelor consumului exagerat.

Ne-a impresionat extrem de puternic expoziția de ambalaje de sticlă, într-o multitudine de forme zidite pe unul dintre pereții acestui insolit muzeu. La o intersecție trona statuia unui urs în mărime naturală cu care turiștii își fac fotografii.

Tot pentru impresionarea turiștilor în satul Mandrogi este expusă cea mai mare cizmă de pâslă din lume în  greutate de 300 kg, cu înălțimea de 320 cm pentru o lungime a piciorului de 250 cm, mărimea 358, înscrisă în Guinness Book; probabil pe măsura lui Gulliver!?

În acest mediu ancestral tipic rusesc am ascultat și dansat pe muzică tipică de balalaică și armonică, după care am fost serviți cu aperitive și grătare de vițel și pui, preparate pe loc, încheiate cu o delicioasă înghețată și sucuri de fructe, conduși și serviți cu amabilitate la mese organizate pe grupuri de turiști, de tineri îmbrăcați în straie populare.

Totul a funcționat ireproșabil, deși eram câteva sute de persoane care luam masa odată, în serii succesive.

La întoarcere, am aruncat o ultimă privire spre casele de lemn cu stâlpi și grinzi vopsite în culori vii, proprietăți private la prețuri pe măsură, care ne-au impresionat prin pitorescul lor.

Teodor MARUȘCA

GALERIE FOTO

  • Publicat în Turism
Abonează-te la acest feed RSS