Schimbările actuale ale climei pot crește riscul de boli și dăunători, influențând creșterea și dezvoltarea culturilor. Local, în România și Republica Moldova, primăverile calde, cu densitate ridicată, precum cea de anul acesta, ridică probleme comune în ferme, necesitând ca fermierii să fie flexibili în alegerea culturilor versatile și rezistente.

O opțiune pentru fermierii români și moldoveni este alegerea rapiței, una dintre cele mai notabile caracteristici ale acesteia fiind adaptabilitatea sa la diverse condiții climatice și de sol, făcând-o potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole. Culturile de rapiță au un ciclu de creștere relativ scurt, permițând fermierilor să optimizeze utilizarea terenurilor agricole și să beneficieze de rotația culturilor, contribuind la menținerea fertilității solului. În plus, rapița aduce numeroase beneficii economice pentru fermieri datorită cererii constante de uleiuri vegetale și proteine necesare pentru nutriția umană.

În cultivarea rapiței, fermierii se pot confrunta cu provocări precum putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), care este de departe cea mai dăunătoare boală. Longevitatea scleroților, organele de rezistență produse de Sclerotinia sclerotiorum, care pot supraviețui în sol timp de 7-8 ani în condiții favorabile, reprezintă o amenințare semnificativă pentru culturi. Această longevitate nu afectează doar culturile de rapiță, ci prezintă și riscuri pentru culturi în anii următori, constituind o preocupare majoră pentru mulți fermieri.

Controlul acestei boli extrem de dăunătoare este limitat deoarece, de cele mai multe ori, nu se poate interveni la timp din cauza precipitațiilor și necesită o atenție specială la momentul aplicării fungicidelor, astfel eficiența tratamentului este foarte scăzută și infecția nu poate fi complet eradicată. Prin urmare, toleranța genetică este un aspect foarte important de luat în considerare atunci când se aleg hibrizii care urmează a fi cultivați de fermieri, alături de productivitate și stabilitate.

Din aceste motive, fermierii din România și Republica Moldova pot utiliza eficient tehnologia Pioneer Protector® Sclerotinia* din portofoliul companiei internaționale de cercetare și dezvoltare în sectorul agricol Corteva Agriscience, care este o soluție unică aplicată culturilor de rapiță. În plus, genetica Pioneer Protector® Sclerotinia* este larg adaptată și oferă rezultate excelente în diferite regiuni și zone de-a lungul anilor, îmbunătățind potențialul productiv genetic, livrând gene defensive puternice și îmbunătățind calitatea culturilor.

Hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector este popular în fermele din România și Republica Moldova, datorită toleranței sale excepționale la sclerotinia. Noutatea din acest an în portofoliul din România, hibridul Pioneer® PT312 Sclerotinia Protector, asigură de asemenea rezultate impresionante. Avantajele lor includ rezistență la scuturare, productivitate record, toleranța ridicată la principalele boli ale culturilor, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănat tardiv. Aceste caracteristici îi fac ideali pentru fermierii care vizează recolte record și nu pot implementa corespunzător rotația culturilor.

În județul Argeș, anul trecut s-au înregistrat rezultate foarte bune cu hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector, fermierul Cristian Anghel obținând o producție de 4.560 kg/ha. „Am avut 150 de hectare de rapiță semănate după grâu; terenul a fost discuit, am adoptat un sistem de minimum tillage și astfel am semănat cu o semănătoare pentru minimum-till. După recoltare, rezultatele au fost foarte bune și pot spune că hibridul Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector a performat foarte bine în condiții climatice nu tocmai optime,” a menționat Cristian.

Cu un angajament ferm pentru inovație și sustenabilitate, fermierii din România și Republica Moldova pot naviga cu succes provocările prezente, asigurând un viitor prosper și durabil pentru generațiile următoare, alegând tehnologii de ultimă generație. Corteva Agriscience îi sprijină în acest demers și facilitează accesul la cele mai noi și mai eficiente soluții din portofoliul său de produse cu ajutorul echipei naționale de vânzări.

Autor: Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Semințe, România și Republica Moldova la Corteva Agriscience

În ultimii ani, cultura rapiței s-a aflat sub asediul dăunătorilor. Unii fermieri au făcut și 4 tratamente ca să scape de ei.

Din păcate, acest lucru nu este o surpriză. Specialiștii în protecția plantelor au tras semnale de alarmă în ultimii ani referitor la creșterea populațiilor de insecte dăunătoare la rapița de toamnă, o cultură și așa iubită de insectele de tot felul. Unii fermieri declarau că dăunătorii vin „valuri, valuri“ în cultura rapiței. Este o constatare asupra înmulțirii populațiilor diferitelor specii de insecte dăunătoare. Din păcate, omul este responsabil pentru acest lucru. Fără să vrea, omul a contribuit, în timp, la creșterea numărului de insecte dăunătoare culturii rapiței de toamnă. Indirect, prin toate activitățile care au dus la încălzirea climei (de zeci de ani) și direct, prin ceea ce face în câmp. Rotațiile scurte (în unele cazuri rapița revine după doi ani pe același loc), samulastra de rapiță, buruienile crucifere (din aceeași familie cu rapița).

Toate acestea au reprezentat o „masă copioasă“ pentru insectele dăunătoare rapiței cultivate. Aceste insecte beneficiază și de toamnele din ce în ce mai calde, așa cum a fost și cazul acestui an. Am văzut insectele active în cultura rapiței până la jumătatea lunii decembrie. Abia când s-au înregistrat temperaturi de iarnă veritabilă, activitatea insectelor s-a stopat. Uneori, iarna poate fi cel mai bun insecticid. Asta în regiunile temperate, unde, teoretic, trebuie să avem 3 luni de iarnă. Practic, din ce în ce mai rar avem iarnă veritabilă, cu temperaturi reduse și strat de zăpadă.

Problema este că nu avem bătaie de cap numai cu principalele specii de insecte dăunătoare rapiței. Dăunătorii secundari au ajuns să pună probleme din ce în ce mai mari, în ultimii ani. Dintre aceste specii, enumăr păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) și molia verzei (Plutella xylostella) în perioada toamnei sau gândacul păros (Epicometis hirta) în primăvară. În toamna anului 2022, au crescut suprafețele semănate cu rapiță. Mulți fermieri au avut producție slabă la porumb și floarea-soarelui (sau chiar au avut culturile compromise) din cauza secetei. Prin urmare, mulți fermieri au pariat pe rapiță, fiind o cultură bănoasă, sperând că își vor mai recupera din pierderile financiare. Numai că seceta a continuat și în toamnă, favorizând populațiile de insecte dăunătoare, care și așa sunt în creștere în ultimii ani. Aceeași poveste s-a repetat în toamna anului 2023. Altă problemă este că, odată cu creșterea suprafețelor însămânțate cu rapiță, șansele să se facă o rotație ca la carte au scăzut. Dar, cât se mai face în zilele noastre o rotație ca la carte?

Acum, ce fac fermierii când s-au trezit cu rapița sub „asediul“ dăunătorilor? Au tratat cultura cu insecticide. Prin revistele de popularizare agricolă, mulți fermieri au declarat că au efectuat de la 2 trata­mente, până la 4-5 tratamente! Asta în condițiile în care, acum 10 ani, în toamnă nu se făcea decât tratamentul seminței și, eventual, un tratament în vegetație dacă era atac mare al larvelor viespii rapiței (Athalia rosae) sau al larvelor fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae). Dar nu tratamentele în sine sunt problema, ci dozele folosite. Unii fermieri au declarat, tot prin revistele de popularizare sau pe rețelele de socializare, pe diferite grupuri destinate fermierilor, că „numai la o doză dublă au scăpat de probleme“. Aș adăuga eu, au scăpat atât de „probleme“, dar, foarte posibil, au „scăpat“ și de entomofauna utilă.

La afirmațiile cu „dozele duble“ de insecticide, permiteți-mi să fiu foarte sceptic. Spre marea mea uimire, inclusiv specialiști din domeniul agricol (altul decât protecția plantelor) au declarat, tot prin revistele de popularizare agricolă, că „numai la doza dublă a insecticidului“ au scăpat de insectele dăunătoare din rapiță!? Facem recomandări să nu se mai respecte doza omologată? În privința dozei trebuie să fim foarte atenți ce declarăm în public. Am putea suporta și rigorile legii, dacă declarăm că „doza dublă este mai bună...“. Dacă insecticidul aplicat la rapiță, pentru combaterea dăunătorilor acestei culturi, la doza omologată, înscrisă pe eticheta produsului, nu și-a făcut efectul scontat, trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă cel care a tratat a respectat toate măsurile de aplicare. S-a făcut amestecul corect? Care era temperatura apei din rezervor la momentul efectuării amestecului? Cu cât aplicăm un tratament mai târziu în toamnă, cu atât există șansa ca apa din rezervorul mașinii de tratat să fie mai rece. Care este pH-ul apei din rezervorul mașinii de tratat? Dar conținutul în calcar? Etc., ș.a.m.d...Părerea mea, ca specialist în protecția plantelor, este că declarațiile privind „dozele duble au fost mai bune...“ sunt foarte hazardate. Este ca și cum un doctor ar recomanda pacientului să folosească o doză dublă de medicamente. Iar o cantitate mai mare de substanță activă poate duce la efecte secundare. În cazul rapiței pot fi două efecte secundare. Unul vizibil, și anume fitotoxicitatea.

De regulă, fitotoxicitatea nu apare foarte des la plante, în urma unei doze mai mari de insecticide, la fel cum se întâmplă în cazul erbicidelor. Dar mai este un efect foarte nedorit, care se vede pe termen lung. Dispariția entomofaunei utile! Dozele de insecticide au fost stabilite, în urma unor experiențe foarte riguroase, pe zeci de locații, în diferite condiții de mediu și de atac, pe timp de mai mulți ani. Așa s-a ajuns la doza omologată înscrisă pe eticheta insecticidului. Bine, dar ce facem dacă, într-adevăr, la doza omologată insecticidul nu are eficacitate? Dacă respectăm toate măsurile de aplicare, atunci trebuie notificat producătorul de la care s-a achiziționat insecticidul, apoi Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) și, în final, chiar și ANPC-ul.

Încă o dată, asigurați-vă că ați luat toate măsurile pentru aplicarea corectă a tratamentului la rapiță, la doza omologată. Cum puteți face dovada? Folosind tehnologia modernă. Filmați cu ajutorul telefonului mobil toate etapele aplicării tratamentelor, de la adăugarea insecticidului în rezervorul mașinii de stropit, până la aplicarea în câmp. Poate părea o muncă în plus, dar așa sunteți acoperiți, în caz că pot exista probleme.

Una dintre cauzele „valurilor de dăunători“ la rapiță este dispariția „frânelor naturale“, așa cum am numit eu entomofauna utilă. Speciile de viespi parazite sunt foarte sensibile la orice creștere a dozelor de insecticide. Fără entomofaună utilă populațiile speciilor dăunătoare rapiței cresc foarte mult, ajutate de toamnele calde. Rezultatul? Atac mare la rapiță și cheltuieli mai mari cu tratamentele.

Explicații foto

1. Păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) pe fața inferioară a frunzelor de rapiță (în prima decadă a lui decembrie).

Foto 1 rapita Paduchele verde al piersicului Myzus persicae

2. Polenizatori activi în decembrie (temperatură maximă 16 grade Celsius).

Foto 2 rapita polenizatori activi

3. Molia verzei activă în decembrie (temperatură maximă 16 grade Celsius).

Foto 3 rapta atacata de molia verzei

4. Mozaicul rapiței (TMV), viroză transmisă de afide, simptome apărute la mijlocul lui decembrie.

Foto 4 mozaicul rapitei boala produsa de afide

5. Frunzele de rapiță cu daune produse în toamnă de larvele moliei verzei și ale fluturelui alb al verzei.

Foto 5 rapita daune produse de molia verzei si fluturele alb al verzei

Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Rapița ocupă în continuare suprafețe importante, în ciuda riscurilor din ce în ce mai mari, care pot duce la compromiterea acestei culturi. În următorii ani, perspectivele sunt aceleași, prin urmare majoritatea fermierilor își vor asuma riscurile și vor semăna rapița și în următorii ani. Una dintre problemele peste care, de cele mai multe ori, se trece cu vederea este cea cu samulastra de rapiță din culturile postmergătoare.

În majoritatea cazurilor, în țara noastră, după rapiță se seamănă orz sau grâu. Rapița este o premergătoare foarte bună pentru cerealele de toamnă deoarece eliberează terenul devreme, iar spectrul de boli, dăunători și buruieni ale rapiței și cerealelor de toamnă este diferit. De exemplu, în cazul grâului semănat după rapiță sunt șanse foarte mici să fie probleme cu atacul gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau al viermilor sârmă (Agriotes spp.). Numai că, dacă ne uităm puțin la structura culturilor din majoritatea fermelor ce se găsesc în țara noastră, putem observa că numărul de specii cultivate este unul redus, cauza principală constituind-o rentabilitatea acestora. În majoritatea cazurilor, într-o fermă sunt doar 4 sau 5 culturi.

Ce înseamnă asta? În multe cazuri, sola cu rapiță este amplasată în vecinătatea unei sole în care această cultură a fost semănată anul trecut. Iar aici încep problemele. În cele mai multe cazuri, în sola unde rapița a fost premergătoare și acum sunt semănate cereale poate să existe samulastră de rapiță, iar aceasta este focarul perfect pentru înmulțirea majorității speciilor de insecte dăunătoare acestei culturi. Cu cât avem mai multă samulastră de rapiță, cu atât speciile de insecte dăunătoare au mai multă hrană la dispoziție și populațiile acestora pot să crească nestingherite de la un an la altul. Insectele din samulastra de rapiță pot trece „la vecini“, unde este cultura rapiței pentru anul în curs. În general, samulastra de rapiță din cultura de grâu sau orz, este prezentă „la pachet“ cu diferite specii de buruieni dicotile.

De obicei, fermierii erbicidează grâul sau orzul în primăvară pentru combaterea buruienilor (inclusiv cele dicotile și samulastra de rapiță), ceea ce înseamnă că plantele de rapiță din cultura de grâu sau orz se dezvoltă nestingherite, fiind gazdele perfecte pentru puricii de pământ (Phyllotreta spp.), puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala), larvele viespii rapiței (Athalia rosae), larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae), larvele buhei verzei (Mamestra brassicae), larvele moliei verzei (Plutella xylostella), musca verzei (Delia brassicae), etc. Insectele pot ierna fie la baza plantelor sau în apropierea acestora, în stratul superficial al solului, fie se pot găsi sub formă de pupă, într-un cocon mătăsos, pe fața inferioară a frunzelor de rapiță (molia verzei). Chiar atunci când fermierii erbicidează grâul în toamnă, pentru combaterea samulastrei de rapiță, insectele au timp să parcurgă tot ciclul până la momentul hibernării, caz în care nu mai sunt afectate de distrugerea samulastrei.

În primăvară, după ce samulastra de rapiță din grâu sau orz este erbicidată, insectele pot migra în solele vecine, în care se găsește rapița cultivată. În acest mod, samulastra de rapiță din culturile de grâu sau orz de toamnă poate contribui la creșterea rezervei biologice de specii de insecte dăunătoare. În câmp, există fel și fel de situații, pot să existe sole unde avem samulastră de rapiță într-o proporție redusă, dar sunt și situații (din ce în ce mai multe) unde samulastra de rapiță se găsește într-o proporție destul de mare. De ce avem samulastră de rapiță? În primul rând din cauza pierderilor de la recoltare sau a întârzierii recoltării. Știm cu toții că silicvele de rapiță sunt foarte dehiscente, iar cu cât se întârzie recoltarea cu atât riscul ca acestea să se deschidă este mai mare. Este drept că, în prezent, există mulți hibrizi de rapiță toleranți la scuturare sau avem la dispoziție produse care se pot aplica pe cultură cu câteva săptămâni înainte de recoltare (acționează ca un fel de adeziv) pentru a întârzia deschiderea silicvelor, dar aceste soluții nu pot face „minuni“.

Cu cât întârziem mai mult recoltarea rapiței, cu atât cresc șansele ca să avem mai multă samulastră în grâu sau orz în următoarea toamnă. În teorie, rapița se recoltează prima, înaintea grâului, dar „practica ne omoară“. După cum bine știți, în momentele recoltării, Murphy este „cel mai bun prieten al fermierilor“. Se pot întâmpla N situații la recoltare, fie vine o furtună, fie se strică combina în brazdă, fie mecanizatorul merge prea repede cu combina în brazdă, rezultând pierderi mai mari de recoltă. Însă, în cele mai multe cazuri, momentul recoltării rapiței de toamnă se suprapune cu momentul recoltării grâului, caz în care flota de combine dintr-o fermă este solicitată la maximum. Am enumerat doar câteva din multiplele cauze care pot avea drept rezultat creșterea riscului de a avea multă samulastră de rapiță în solele cu cereale de toamnă.

Un alt factor care contribuie la dezvoltarea samulastrei de rapiță sunt condițiile meteo din timpul toamnei. În ultima vreme, toamnele sunt din ce în ce mai lungi și mai călduroase. Temperaturile medii din lunile de toamnă, precum și din luna decembrie sunt mai mari decât mediile multianuale, ceea ce înseamnă condiții favorabile atât pentru rapiță, care crește ca samulastră în lanurile de grâu sau orz de toamnă, cât și pentru diferitele specii de insecte dăunătoare care se găsesc în samulastra de rapiță.

Dar există și un factor uman. În anii trecuți, în unele articole din ziarele de popularizare, unii fermieri declarau că au avut multă samulastră cu rapiță în solele unde după această cultură nu au urmat cereale de toamnă. Așa că au decis să o lase să vadă ce iese, apoi se lăudau că au scos o producție mai mare de 2 tone la hectar!!?? După câțiva ani, aceiași fermieri, dar și vecinii lor, se plângeau că nu mai pot cultiva rapița din cauza atacului insectelor dăunătoare din perioada toamnei. Pe acești fermieri eu i-am poreclit „înmulțitori de insecte“. În condițiile unei agriculturi intensive, aceste practici pot contribui la formarea unei „bombe entomologice“, iar apoi nu înțelegem de ce avem presiune mare de infestare la rapița de toamnă în următorii ani.

Din păcate, sortimentul de insecticide folosit pentru tratamentele foliare, în vederea combaterii speciilor de insecte dăunătoare rapiței, va fi din ce în ce mai redus. De asemenea, în momentul de față, în țara noastră sunt omologate două substanțe active, folosite pentru tratamentul semințelor de rapiță, în vederea protejării plantelor aflate în primele faze de vegetație (BBCH 10 - BBCH 13) împotriva atacului dăunătorilor ce-și fac simțită prezența imediat după răsărirea rapiței. Ei bine, în aceste condiții, nu ne permitem să contribuim, fără să vrem, la creșterea rezervei biologice a dăunătorilor acestei culturi. Din contră, ar trebui să luăm toate măsurile preventive pentru a ține sub control populațiile dăunătorilor rapiței de toamnă. Iar principala măsură preventivă ar fi distrugerea samulastrei de rapiță.

Cum putem să reducem riscurile de a avea multă samulastră de rapiță? În primul rând, să acordăm o atenție și mai mare recoltării și reglajului combinelor, precum și instrucției permanente a mecanizatorilor. Scopul este de a încerca să avem pierderi cât mai mici de rapiță la recoltare. O altă soluție ar fi erbicidarea în toamnă a grâului sau a orzului, în cazul în care gradul de îmburuienare (inclusiv samulastra de rapiță) este ridicat. Este important să distrugem toamna, samulastra de rapiță pentru ca dăunătorii acestei culturi, aflați în samulastră, să nu apuce să își facă ciclul complet și apoi să se retragă pentru iernare. Fără un control al samulastrei de rapiță, rotația culturilor își poate pierde din eficacitate în ceea ce privește scăderea rezervei de dăunători.

În următorii ani se anunță vremuri destul de grele pentru fermieri, pe de o parte prețurile la inputuri s-au mărit foarte mult (inclusiv la produsele de protecția plantelor), pe de altă parte opțiunile de combatere a insectelor dăunătoare, a bolilor sau buruienilor vor scădea. Prin urmare, va trebui acordată o atenție cât mai mare aspectelor care, în general, sunt ignorate, cum ar fi samulastra de rapiță!

Explicații foto:

Foto 1 și 2 – Samulastră de rapiță din orz

Foto 1

Foto 2

Foto 3 – Samulastră de rapiță din orz, atacată de dăunători

Foto 3

Foto 4 și 5 – Puricele cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) pe samulastra de rapiță din orz

Foto 4

Foto 5

Foto 6 – Larva fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae) prezentă pe samulastra de rapiță din cultura de orz

Foto 6

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Și la rapiță, ca la orice cultură agricolă, nu se poate face producție dacă de la semănat și până la recoltare nu se intervine, pentru a avea o cultură liberă de boli, buruieni și dăunători. Mulți fermieri întreabă care sunt “secretele” unei culturi sănătoase și cu producții bune? Ei bine, specialiștii ALCEDO vă fac câteva recomandări:

Cum alegem momentul semănatului la rapiță?

Condițiile climatice pe care le-am experimentat în ultimii ani ne-au arătat că toamna “adevărată” nu mai începe la 1 septembrie… ci mult mai târziu, pentru ca precipitațiile sunt mai reduse și, ca urmare, epoca de semănat la rapiță se prelungește. Vedem, de asemenea, tot mai mulți fermieri care optează pentru semănat mai târziu, când știu sigur că urmează precipitații.

Nu de puține ori am întâlnit situația în care, în cazul semănatului devreme, după semănat vine o ploaie de 2-4 litri. O ploaie mică pornește germinația semințelor, dar nu ajută și la o bună pornire în vegetație, cultura fiind compromisă.

De aceea, alegerea perioadei de semănat trebuie să țină cont de existența condițiilor prielnice pentru o răsărire și dezvoltare optimă a culturii.

Asigură plantei necesarul nutrițional în primele faze de vegetație

Când vremea permite, semănatul trebuie făcut la o adâncime corespunzătoare, iar pentru a asigura plantei necesarul nutrițional în primele faze de vegetație se recomandă, concomitent cu semănatul, aplicarea unui fertilizant starter din gama STARTMAX sau YaraMila.

 produse pt news 2023 3

produse pt news 2023 4

Ce trebuie făcut în preemergență la cultura de rapiță, în condiții de umiditate optimă?

Dacă după semănat avem un sol care este reavăn, cu umiditatea optimă, este bine să efectuați erbicidarea în preemergență, înainte de răsărirea culturii de rapiță, folosind erbicidul CLOMATE în doza 0,33 l/ha, pentru combaterea unui spectru larg de buruieni: turița, rocoina, traista ciobanului, pungulița, sugel, ciumăfaia, macul sălbatic, șopârlița, teișor, busuioc de câmp, zarna, iarba bărboasă, iarba vântului, firuța.

În cazul în care ați reușit să semănați și aveți o toamnă secetoasă, puteți aplica în postemergență erbicidul GALERA SUPER în doza de 0,2 l/ha, care combate foarte bine buruieni precum pălămida, mac, mușețel, turița, romanița, albăstrița, spanac sălbatic, trei-frați-pătați, știr, susai, ambrozia, hrișca, samulastra de floarea soarelui, zarna, talpa gâștei, rocoina, urzica moartă, șopârlița.

Ce facem daca avem samulastra de cereale păioase?

Pentru combaterea samulastrei de cereale păioase, dar și a unor buruieni graminee, puteți utiliza erbicidul LEOPARD 5 EC în doza de 0,7 l/ha sau erbicidul RANGO în doza de 0,75 l/ha.

Tot pentru combaterea samulastrei, dar și a buruienilor graminee anuale și perene, vă recomandăm erbicidul FUSILADE MAX, erbicid sistemic cu aplicare în postemergență.

Este foarte activ în combaterea buruienilor graminee anuale și perene din culturile de rapiță, dar și la multe alte culturi, datorită tehnologiei avansate Isolink (include surfactant și penetrant în formulare), care permite o absorbție superioară, valorificând la maxim puterea substanței active.

Doza la rapiță, la fel ca la toate celelalte culturi, este în funcție de spectrul de îmburuienare și stadiul de vegetație al buruienilor, fiind cuprinsă între 1,75 - 2 l/ha.

 produse pt news 2023

Cum protejăm cultura de rapiță de boli?

Pe lângă buruieni, bolile și dăunătorii sunt o problemă majoră care, în lipsa unei protecții fitosanitare, vă pot compromite cultura de rapiță.

Rețineți! Încă din toamnă este importantă aplicarea unui fungicid precum PROMINO 300 EC, în doza de 0,3-0,6 l/ha, SALVATOR 25 EW sau ZIZAN 500 SC, în doza de 0,5 l/ha, care vă asigură un control maxim asupra bolilor specifice culturii de rapiță.

 produse pt news 2023 1

Protecție cu biofungicidul POLYVERSUM

Tot în toamnă, și biofungicidul POLYVERSUM, omologat la rapiță în doza de 0,1 kg/ha, inhiba sporii unor agenți fitopatogeni și ajută la regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Primul tratament în toamnă se aplică în fenofază 4-6 frunze (BBCH 14 - 16), pentru a combate putregaiul negru (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) și a induce rezistență plantelor.

Al doilea tratament se aplică de la alungirea internodiilor și până la mai mult de 9 ramificații (BBCH 30 - 39), pentru combaterea putregaiului negru (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) și pentru regenerarea plantelor la ieșirea din iarnă.

Al treilea tratament se aplică de la începutul apariției inflorescențelor și până la fenofază când au apărut deja 50% din inflorescențe (BBCH 49 - 65), pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) și putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea).

Cum protejam cultura de rapiță de dăunători?

Ce insecte avem în toamnă? Pai, pot fi probleme cu puricii de pământ (Phyllotreta), larvele viespei rapiței (Athalia rosae), iar mai rar, însă și el face prăpăd, fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Ca insecticide recomandăm: noul FASTER MAGNUM – 0,05 l/ha, FASTER GOLD 50 EC – 0,1 l/ha, FASTER DELTA – 0,3 l/ha și MOSPILAN 20 SP – 0,15 kg/ha.

produse pt news 2023 2

PROMINO 300 EC, SALVATOR 25 EW și ZIZAN 500 SC pot fi asociate cu un insecticid, daca în momentul aplicării fungicidului observați insecte în rapiță.

Și nu uitați de adjuvantul EASI-MIX care îmbunătățește calitatea apei utilizate la tratamentele cu produsele de protecția plantelor și a fertilizanților.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti