Agricultura este o resursă aproape inepuizabilă de deșeuri specifice ce ar putea fi folosite pentru a obține compost. Acesta are o importanță deosebită la îmbunătățirea structurii solului și a stabilității acestuia. Cu toate acestea, resturile vegetale din agricultură sunt pierdute, iar agricultorii nu par foarte interesați de a le transforma în compost. Dan Țone, director al companiei Eutron, ne-a vorbit despre acest subiect.

Ar trebui ca MADR să popularizeze mai mult beneficiile compostării

– În mod normal, agricultura ar trebui să fie un domeniu interesat de compostare, dar nu se întâmplă așa.

– Din păcate, nu. Sunt frecvent în ultima perioadă proiecte europene care, aproape toate, conțin o componentă de sustenabilitate. Primesc uneori telefoane de la fermieri care îmi spun că au nevoie de un composter de 7.000 de euro, spre exemplu, și îi întreb pentru ce cantitate trebuie să fie adaptat echipamentul. Răspunsul este că asta este suma la care se încadrează prin proiectul accesat. Aceasta este modalitatea în care pun ei problema și, din păcate, compostarea în agricultură nu este o prioritate. Ar trebui ca Ministerul Agriculturii să facă mai multe eforturi pentru popularizarea compostării.

– Putem pune această reticiență pe seama lipsei de informații?

– Da, asta este clar. Noi facem tot posibilul să diseminăm informații. Încercăm să organizăm cu cei de la USMAV prezentări în fața fermierilor din diferite bazine legumicole, dar am și situații neplăcute. Nu toți fermierii au și o școală horticolă în spate, unii fac asta din tradiție și atunci au impresia că știu mai bine ce este de făcut. Sunt convins însă că, până la urmă, și fermierii români vor înțelege beneficiile compostării resturilor vegetale.

Compostul poate fi păstrat până la 2 ani și jumătate

– Care este procesul prin care se întâmplă transformarea resturilor vegetale în compost?

– Acest lucru este posibil în prezența unor microorganisme care vin la pachet cu composterul. Acestea sunt dezvoltate în regim de laborator. În momentul în care în composter am o temperatură de 60-65 de grade Celsius și umiditate (produsă de resturile vegetale sau alimentare) microorganismele se trezesc la viață și încep să se multiplice, apoi încep să își facă treaba de descompunere. Motorul compostării sunt aceste microorganisme bune care accelerează procesul de descompunere.

– Care este durata de valabilitate a compostului rezultat din acest proces?

– Poate fi păstrat până la 2 ani și jumătate, dar fără a fi expus la umiditate excesivă. Din cauza concentrației sale, nu este recomandat ca acesta să fie folosit mai devreme de 30 de zile de la realizarea lui, dar, și dacă îl folosim după un an, ar trebui să facem niște analize fizico-chimice ca să vedem care sunt concentrațiile elementelor, care sunt PH-ul și conductivitatea. Așa aflăm și care sunt dozele în care trebuie să îl administrăm în culturi. Poate fi folosit în orice fel de culturi, iar un specialist horticol poate vedea din buletinul de analize unde se potrivește cel mai bine și pentru ce tip de sol. Există posibilitatea să îl folosim, spre exemplu, la un tip de sol pe care vrem să îl scoatem din zona neutră și să îl ducem în zona acidă sau bazică. Dacă am un compost ușor acid, toamna îl împrăștii, răscolesc solul, în primăvară fac analiza solului și apoi putem cultiva plante care au nevoie de un sol acid.

Nicio fermă din România nu are un astfel de echipament

– Pentru o fermă de dimensiune medie, ce volum ar trebui să aibă echipamentul de compostare?

– În mod firesc, cantitatea aruncată este de 15-20%; mă refer aici la legume stricate sau care nu se pretează pentru vânzare și la vrejurile de la plante. Dacă am trei tone de resturi vegetale într-o zi de la o cultură de la care vom avea deșeuri câteva luni, pot să folosesc un echipament în care se pot composta între 100-250 de kilograme. Este important să știm cantitatea zilnică de resturi vegetale.

– În câte dintre fermele din România există astfel de echipamente în prezent?

– În niciuna, dar avem în schimb la restaurante, hypermarketuri, în școli și grădinițe. Cu fermierii nu am reușit încă să stabilesc o colaborare. Sunt multe programe europene care mizează pe această componentă de sustenbilitate și probabil că vor prinde curaj și agricultorii noștri. Dacă se va întâmpla lucrul acesta, vor vedea beneficiile și câștigul financiar.

Laura ZMARANDA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti