reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2019

Domeniul Stejari, ascunzătoarea oamenilor stresați și a pasionaților de vânătoare

A făcut afaceri bune în construcții, a strâns bani și a reușit să investească într-un domeniu cu mai mult suflet. Stresul, mediul competitiv din domeniul construcțiilor l-au împins pe Cristian Căpușan spre natură. Deși tânăr, acesta a decis să se retragă împreună cu familia într-o zonă izolată, la marginea satului Urca din comuna Viișoara, județul Cluj, pentru a se dedica agroturismului. A ridicat aici o cabană, 11 căsuțe de vacanță, o terasă generoasă cu piscină și, mai nou, a populat 20 ha cu 60 de cerbi lopătari și cerbi carpatini. Tot ce a făcut și urmează să mai facă va transforma acest loc într-un domeniu de vis.

vanatoare piscina c

Zona izolată de civilizație, fără semnal pentru telefoanele mobile, înconjurată doar de natură, reprezintă motivul pentru care nume importante din sport, dar și din lumea artistică s-au ascuns aici de ochii lumii, doar pentru a se bucura de liniște. Pasionat de vânătoare și reprezentant al Asociației Stejarii, Cristian Căpușan a creat aici mai mult decât o pensiune. A investit într-o zonă extinsă pe mii de hectare pentru a crea un areal atrăgător nu doar pentru oameni, ci mai ales pentru animalele din fauna locală. În acest moment nu vorbim despre un loc în care vii pentru lux, pentru facilități, ci de un loc în care chiar te simți îmbrățișat de natură.

vanatoare 20180809 193358

Cât vezi cu ochii doar vegetație, dealuri molcome cu pășuni, terenuri cultivate cu cereale, special pentru a asigura hrana animalelor și chiar o pădure de salcâm creată tot de familia Căpușan, care va adăposti aici, în viitor, o fazanerie. Dacă vreți cifre, gândiți-vă la o locație întinsă pe 60 de hectare și la un domeniu de vânătoare pe alte 9.000 ha. Pentru acest fond cinegetic proprietarul a organizat o adevărată fermă cu cerbi.

Spre seară i-am văzut coborând de pe dealuri în zona amenajată pentru hrană. Am avut ocazia să-i privesc îndelung, de aproape, minute în șir, dând fericiți din codițe, și nu aș mai fi plecat. Într-o liniște deplină m-am bucurat de un moment magic în care se auzeau doar sunetele scoase de iezii și căprioarele care mai strănutau din când în când, în graba lor de a mânca făina de cereale pregătită de îngrijitor.

„Avem 45 de femele, 5 masculi și în jur de 30 de iezi. O parte dintre ei vor fi lăsați în fondul de vânătoare, iar în timp alții vor fi sacrificați pentru restaurantul pensiunii unde se pregătesc tot felul de bucate din vânat. Până la sfârșitul anului vom avea gata și fazaneria“, îmi spunea Cristian Căpușan.

vanatoare 20180809 190851

Pentru cei dornici să exploreze locuri noi și să se conecteze direct cu natura de pe aceste meleaguri am aflat că, pe lângă cabana cu 3 camere și cele 11 căsuțe de vacanță, se va ridica în acest an o pensiune cu 33 de camere, piscină și SPA, toate pentru a întregi confortul turiștilor și al vânătorilor veniți aici. Păstrând discreția oaspeților, nu vom spune cine a trecut pragul acestui local, dar am aflat că vedete ale fotbalului internațional, actori cunoscuți, oameni de afaceri din Italia, Spania, Austria, Franța, simpli turiști sau chiar elita vânătorilor din România s-au simțit foarte bine petrecând câteva zile pe domeniul Stejari. Salonul imens, plin de trofee, a găzduit în cei 4 ani de când există această locație tot felul de evenimente, de la nunți, botezuri și petreceri private până la renumitul bal anual al vânătorilor, iar meniul (supă de fazan sau mistreț, preparate din carne de căprior) ar suna apetisant chiar și pentru cel mai mofturos bucătar. Succesul este asigurat doar de promovarea făcută de oamenii de afaceri pasionați de vânătoare și mulțumiți de ceea ce au găsit aici.

vanatoare 20180809 185424

Și dacă tot ceea ce am enumerat până acum nu era suficient, mai adaug faptul că neobositul om de afaceri și-a propus ca în toamna aceasta să aducă la Urca primii zimbri. „Vrem să facem aici ceva ce nu există în zonă. Am plătit deja zimbrii, când va fi gata țarcul îi aducem. Animalele vor veni din Polonia pentru că acolo am găsit exemplare tinere și o variantă mai ieftină. Avem deja 20 ha de lucernă și 30 ha cu porumb pregătite pentru ei.“

Așadar, un alt motiv de atracție care se adaugă la motivele de distracție: piscina, tiroliana de 300 m, vânătoarea, plimbările prin împrejurimi și vizitele la Salina Turda sau Cheile Turzii.

Patricia Alexandra Pop

  • Publicat în Turism

„La Viișoara - Cluj - oamenii chiar sfințesc locul“

Fiecare sat, fie el de munte, deal sau șes, are propria identitate. Unele așezări sunt mai dezvoltate, altele mai puțin, unele păstrează sau nu tradițiile, altele sunt mai „europene“, dar toate sunt și vor rămâne sate românești. De-a lungul activității noastre am încercat să pășim în cât mai multe zone din țară tocmai pentru a observa îndeaproape specificul oamenilor și al locurilor, iar în unele localități am poposit de mai multe ori și ne-am putut crea proprii termeni de comparație. Un astfel de exemplu este Viișoara din județul Cluj, o comună ce se dezvoltă continuu, dar care își păstrează și apreciază tradiția și cultura.

„Vreau să le ofer consătenilor viața de la oraș“

Viisoara a

Situată în sud-estul județului Cluj, comuna are în componență doar 2 sate, Urca și Viișoara, locuite de români, maghiari și rromi care duc mai departe tradițiile specifice etniei și contribuie la dezvoltarea permanentă a zonei. Primarul, domnul inginer Ioan Roman, se află la cel de al V-lea mandat și își dorește ca sătenii să aibă traiul celor de la oraș, desigur din punctul de vedere al infrastructurii și al dotărilor. „Vreau ca în acest mandat să implementez viața orășeanului cel puțin în proporție de 80% în toată comuna. Și aici mă refer la apă curentă, canalizare, iluminat public și așa mai departe. E bine de specificat faptul că avem bec pe fiecare stâlp, avem și Internet printr-un proiect implementat în colaborare cu Banca Mondială, avem gaz metan, canalizare și apă aproape în toată comuna. Lucrăm inclusiv la proiecte de modernizare a drumurilor pentru a avea cele mai bune condiții de trai“, a specificat primarul.

Viisoara IMG 130812

Agricultura primează

Suprafața totală a comunei este de 6.153 ha, dintre care 4.600 ha suprafață agricolă, iar arabilă aproximativ 3.800 ha „cultivate în totalitate“, după cum specifică domnul Roman. Ba mai mult, acesta se mândrește cu cei în slujba căruia se află pentru că: „La Viișoara oamenii chiar sfințesc locul și muncesc pe brânci. Tot terenul e lucrat, oamenii s-au reîntors spre agricultură și avem exemple extraordinare de reușită. Mă refer la cultura cerealelor, a legumelor, dar și la creșterea animalelor, floricultură, pomicultură. Și când spun reușită nu îi indic pe marii fermierii, ci pe țăranul român care muncește de drag și cu drag.“

Poate cum era de așteptat, și unii săteni din Viișoara au plecat peste hotare pentru a-și crea un viitor mai bun, dar atunci când se întorc găsesc sprijinul necesar pentru a se dezvolta pe plan local. Este și cazul unui tânăr care a muncit o bună perioadă în Spania și care s-a întors cu dorința de a investi într-o fermă în propria comună. Acesta moștenise pământ de la părinți, dar poziționarea nu era foarte avantajoasă, nu avea acces la lumină și nici drum foarte bun pentru a ajunge acolo. În acest sens a fost sprijinit din fonduri locale: „Am pietruit 1.8 km de drum și i-am dus curent electric până acolo. Acum se dezvoltă, are o fermă modernă și vrea să se extindă. Oamenii au nevoie de sprijin, iar inițiativa lui este de apreciat, mai ales că este vorba despre un tânăr la 30 și ceva de ani care vrea sa facă ceva la el acasă“, a mai completat primarul.

Chiar dacă importanța agriculturii este recu­noscută în comuna clujeană, neajunsurile își spun și ele cuvântul. Și când spunem neajunsuri în acest caz, este vorba despre realizarea cadastrului care reprezintă o necesitate la nivel național, nu doar la Viișoara. „Mă nemulțumește că nu avem cadastru și astfel nu reușim să dăm titluri de proprietate. Aici avem de suferit pentru că mulți nu au aceste titluri și nici nu le putem da, iar alții au titlul greșit, pe amplasamente eronate. E mare lucru să putem rezolva această problemă, mai ales că după 2020 nu vom mai primi subvenții dacă nu avem terenul intabulat. La nivelul comunei am alocat anul trecut 1 miliard de lei pentru realizarea cadastrului. Am angajat o firmă specializată și încercăm să rezolvăm cumva, chiar dacă merge foarte încet procesul pentru că presupune migală și răbdare“, a specificat domnul Roman.

Chiar dacă este situată într-o zonă de câmpie, comuna clujeană are și păduri sau mai bine spus va avea mai multe pentru că au fost înființate 153 ha de pădure. „Acum 2 ani și jumătate am reușit să împădurim împreună cu Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare – Cluj 153 ha în 2 perimetre: unul de 30 de ha, altul de 123 ha. Totul a pornit de la ideea că în Câmpia Transilvaniei se impune înființarea pădurilor pentru stabilizarea terenurilor, dar și de la faptul că trebuie să ținem cont că poluarea este tot mai mare și atunci trebuie să luăm măsuri, deci trebuie să mai și plantăm“, a continuat primarul Viișoarei.

Respect pentru sport, cultură și tradiții

În fața primăriei, acolo unde erau 3 case construite din pământ și care aveau vechimea de peste 100 de ani, a fost construit un parc. Un loc de cinste îl are aici poetul Mihai Eminescu, cel mai important român din toate timpurile, după cum apreciază primarul, al cărui bust te întâmpină la intrarea în parc. Utilitatea lui este resimțită mai ales de copiii care vin aici și își petrec timpul liber. Observând faptul că investiția a fost justificată mai rapid decât se aștepta, domnul Roman are în vedere ca în viitorul apropiat să inaugureze alte 3 parcuri.

Viisoara b

Tradițiile ocupă și ele loc de cinste în viața viișorenilor, în comună funcționând o formație de dansuri populare încă din anul 1954 și există și un cor maghiar pentru că, după cum specifică edilul, „trebuie acordată atenție fiecărei minorități pentru că fiecare are tradiții și ele trebuie respectate și transmise mai departe pentru ca Viișoara să rămână ceea ce fost dintotdeauna: un loc în care oamenii s-au înțeles indiferent de etnie.“

„Un muzeu este un act de civilizație!“

Viisoara IMG 103458

Luna august a acestui an a reprezentat un adevărat prilej de sărbătoare și înnoire pentru locuitorii comunei. În data de 21 august, atunci când se celebrează Ziua comunei, au avut loc mai multe manifestări. În primul rând a fost inaugurat un centru sportiv, amenajat doar din fondurile primăriei, care dispune de teren de fotbal cu irigare subterană, pistă de alergare cu 4 benzi, groapă de sărituri, vestiare – unul pentru gazde, unul pentru oaspeți și altul pentru arbitri care au toate utilitățile necesare: apă, curent electric, grupuri sanitare. Tot aici există și o sală de forță de care poate dispune echipa de fotbal Victoria Viișoara 2009, dar la care pot apela și locuitorii comunei, precum și o sală de conferințe. Apoi a fost organizat un spectacol al cărui oaspete de onoare a fost actrița Cezara Dafinescu. Sărbătoarea a continuat şi a doua zi, atunci când după slujba religioasă, preotul reformat și cei ortodocși, în prezența unei mulțimi considerabile, au sfințit și inaugurat Muzeul comunei Viișoara. „Deviza acestui muzeu este menținerea vie a imaginii țăranului român și a activităților sale de la începutul secolului al XX-lea. Aici avem expuse obiecte de uz gospodăresc, obiecte din portul popular român și maghiar din acele vremuri, dar și foarte multe documente cu valoare istorică. Vrem să îl dezvoltăm prin amenajarea unei crame, pentru că avem o pivniță, dar și utilaje și unelte de la începutul secolului al XX-lea pentru prepararea vinului. Apoi, în curte vrem să ridicăm și o biserică din lemn cu care să dăm viață muzeului. Muzeul satului a fost primit cu bucurie mai ales de bătrâni, care au și contribuit la realizarea lui mai mult decât mă așteptam. Am văzut amenajarea acestui muzeu ca pe o necesitate. Oriunde am fost în lumea asta într-o localitate din mediu rural, am regăsit și un muzeu. De aceea cred că fiecare localitate din țară ar trebui să aibă unul, pentru că este ca un fel de act de identitate al unei comunități. Așa ne păstrăm identitatea și o dăm moștenire celor tineri“, a completat ing. Ioan Roman.

Mai apoi, în data de 28 august, când an de an are loc sărbătoarea satului Urca, a fost lansată cartea Jocul la Șură. Titlul nu este ales întâmplător, ci reprezintă denumirea sărbătorii. Cartea a fost scrisă de profesorul Valentin Vișinescu și cuprinde descrierea activității culturale a comunei în ultimii 50 de ani și în special a formației de dansuri tradiționale. Tot atunci a fost inaugurată și o capelă de care se pot folosi locuitorii satului Urca. Investiţia este justificată, spune domnul primar, oferindu-ne exemplu capela din satul Viişoara care şi-a dovedit utilitatea în cei cinci ani de existenţă.

Viisoara Biserica ortodoxa

Trăgând o concluzie putem spune că viața în satul clujean este într-un continuu forfot, mereu se investește și se muncește. Suntem convinși că peste 2 ani, atunci când se vor aniversa cei 700 de ani de la atestarea documentară, vă vom putea prezenta o comună cu mai multe investiții și realizări.

Ion BANU, Loredana Larissa SOFRON

  • Publicat în Sate

Comuna Viişoara, pildă de oameni gospodari

Comuna Viişoara, situată la 2 km de Câmpia Turzii şi la 42 km de municipiul Cluj-Napoca, are în componenţă două sate – Viişoara şi Urca – întinse pe o suprafaţă totală de 6.153 ha, din care 4.200 ha arabil. Populaţia a scăzut, în ultimele decenii, de la 7.500 de locuitori la aproximativ 5.800 de persoane, trăind laolaltă, într-o armonie înrădăcinată în timp, români, maghiari şi rromi. Aşezarea s-a dezvoltat pe Valea Arieşului, având o mare tradiţie în cultura cartofului, a legumelor, a florilor, în prelucrarea produselor şi în zootehnie. Anul 1920 a introdus, odată cu inaugurarea Combinatului de Sârmă de la Câmpia Turzii, şi industria în profilul social şi economic al comunei, cu efecte pozitive imediate.

Din neolitic, la „Toamna bobocilor“

Localitatea a fost atestată în anul 1318, dar urme ale aşezării, descoperite pe râul Arieş, arată că teritoriul a fost locuit încă din neolitic (2700-2100 î.H). Depozite arheologice importante au mai fost găsite la Bărbosu (fragmente ceramice celtice, datând din anii 1700-1150 î.H.), Dealul Bătrân (relicve din perioada ocupaţiei romane) şi Dealul cu Foc (monezi dacice). Aşezarea a traversat momente de glorie şi decădere, a fost ridicată la rang de oraş, apoi declasată în spaţiu rural, a purtat mai multe nume – Luncani, Brănişa, Chiend, Hădăreni şi Agârbiciu, a fost garnizoană şi apoi centru al ortodoxiei din Transilvania. Secolul al XX-lea este marcat de izbânda Unirii de la 1918, apoi de tragedia masacrului de la Petrilaca şi, în fine, de cea a colectivizării forţate. Viişoara a devenit foarte populară în 1975, după ce aici s-au turnat scenele din ecranizarea „Toamna bobocilor“, care i-a avut în distribuţie pe reputaţii actori Draga Olteanu Matei şi Marin Moraru.

Economia locală, bazată pe agricultură

Cum găsim, astăzi, Viişoara? Cu un primar la al patrulea mandat, inginer zootehnist de profesie şi, în acelaşi timp, crescător de animale. Cu o economie bazată covârşitor pe agricultură, după ce Mechel a închis porţile unităţii de la Câmpia Turzii. Ioan Roman descrie localitatea pe care o slujeşte, ca să respectăm raportul pe care şi l-a stabilit în relaţia cu cetăţenii („nu conduc, eu slujesc comunitatea“), una a contrastelor. Oamenii sunt gospodari şi câştigă suficient de bine ca producători particulari, unii dintre ei ajungând la performanţa de a petrece vacanţele în străinătate. Ceea ce este foarte bine. Cu carte de muncă lucrează doar 305 angajaţi. Economia locală înseamnă în principal agricultură, terenul arabil fiind lucrat în proporţie de 95%: „Avem 250 ha în Lunca Arieşului, un teren ideal pentru cultura cartofului timpuriu. Producţia este valorificată până la 10 iunie, după care urmează, în cultură succesivă, varza de toamnă. Pământul produce aşadar de două ori pe an, iar cu o investiţie constantă ies profituri bune. Avem, de asemenea, mulţi legumicultori, culturi în spaţii protejate, câteva unităţi de producere a florilor, ferme de vaci pentru lapte sau stâne de oi. Oamenii au învăţat să acceseze fonduri europene, sunt câteva proiecte pe Măsura 112 - Instalarea tânărului fermier aplicate, altele aşteaptă să fie aprobate, agricultorii puternici au atras bani pentru dezvoltarea şi modernizarea fermelor, există şi câteva unităţi de procesare, cum ar fi conservarea legumelor. Ca primar, având în vedere că şi noi am aplicat Măsura 322, i-am ajutat pe cei care au dorit să scrie proiecte cât am putut, cu sugestii pentru întocmirea documentelor, cu epuizarea rapidă a etapelor care au ţinut de Primăria Viişoara etc.“ Ioan Roman crede mult în responsabilitatea fiecărei familii pentru prosperitatea proprie: „Nu putem trăi în capitalism după reguli comuniste. Trebuie să ne punem singuri în traistă, nu să aşteptăm la stat. Să lucrăm pentru familie, iar lucrând pentru noi, implicit, venim cu plus valoare pentru comună, judeţ, ţară.“ Unde este contrastul? Pe dealul Viişorii, acolo unde 100 ha, cultivate altădată cu viţă-de-vie, zac în paragină. În documentele administraţiei, prin care mai mulţi cetăţeni solicită venitul minim garantat. În faptul că, de exemplu, se fură marcajele rutiere. În infrastructura rutieră, drumurile nefiind în totalitate modernizate.

Gospodar la pătrat

Primarul este el însuşi fermier. Deţine 11 vaci cu lapte şi tineretul bovin adiacent, 20 de oi, 5 porci şi o suprafaţă de teren pe care o lucrează în arendă. Filosofia sa de ţăran (chiar aşa îşi spune, ţăran înainte de inginer şi de primar) este simplă: „Animalul scoate sărăcia din casă.“ Este absolut convins, dat fiind faptul că pământul a rămas averea românului, chiaburimea nu trebuie înfierată, ci reinventată sub forma gospodăriei rurale care-şi asigură, din surse proprii, venituri pentru o viaţă demnă. Lucrează singur cu tractorul, îngrijeşte animalele, merge la măsura oilor, în rând cu oamenii. Felul vrednic de a fi acasă a încercat să-l împrumute şi actului administrativ: „Am realizat, cum spuneam, printr-un proiect european de 2,5 milioane de euro, 25 km de canalizare şi un kilometru de drum, iar lucrările de modernizare a străzilor continuă. Am împădurit 130 ha, mai avem în lucru 23 ha, pe care urmează să le plantăm cu pin şi cătină, pentru consolidarea versanţilor şi creşterea suprafeţei forestiere („unde e pădure, acolo e şi bogăţie“). Am dus apă la Urca. Am introdus salubrizarea. Am construit sau reparat poduri şi podeţe. Am modernizat unităţile şcolare. Am extins reţeaua electrică în anumite zone. Mai avem să punem la punct infrastructura rutieră şi aleile pietonale. Am adus facilităţile cât să trăim ca la oraş: apă, gaz metan, canalizare, energie electrică, salubritate, internet, cablu tv.“

Prezent şi viitor

Infrastructura şcolară, formată dintr-o şcoală gimnazială, trei şcoli primare şi trei grădiniţe, asigură spaţii (36 de săli de clasă, bibliotecă, 2 laboratoare, sală şi teren de sport) pentru 470 de elevi. Materia este predată de 43 de cadre didactice titulare şi 8 suplinitori. Comuna are o rezervă de carte de peste 11.000 de volume la biblioteca din Viişoara, două cămine culturale, ale căror spaţii nu sunt, din păcate, solicitate, după ce autorităţile au investit bani în modernizare, un cor maghiar, două ansambluri de dansuri populare. Ioan Roman îşi va îndrepta atenţia înspre tineri, prin realizarea unui teren de fotbal şi a unei piste de atletism („Nu facem noi săli de sport ca la oraş, de milioane de euro, ar însemna să îngropăm banii inutil.“) şi înspre completarea facilităţilor, prin lucrări cum ar fi extinderi ale reţelelor de apă, gaze şi electricitate. Şi vrea să includă neapărat în agenda Primăriei alte proiecte care ţin de sănătate (punct sanitar la Urca), economie (înfiinţarea unui centru de colectare a legumelor şi fructelor), agrement (un parc central în Viişoara şi din faţa sediului administraţiei), infrastructură (asfaltare străzi şi modernizare drumuri agricole), cultură (înfiinţarea unui muzeu al tehnicii populare) etc.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS