reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Dec 2019

Turismul european este dominat de Spania, Italia, Franța, Germania și Regatul Unit

  • România este trecută la „...și altele“

Spania, urmată de Italia, Franța, Germania și Regatul Unit sunt cele mai căutate destinații turistice din Uniunea Europeană. De altfel, cele cinci țări se află și în top 10 al celor mai vizitate țări din lume. România, trecută în statisticile UE la „și altele“, nu are nicio schimbare de paradigmă: cele mai căutate destinații turistice rămân litoralul Mării Negre, stațiunile montane din Brașov și Valea Prahovei, stațiunile balneoclimaterice și mănăstirile din nordul Moldovei.

Eurostat (oficiul de statistică al Comisiei Europene) arată că, în 2016, ultimul an analizat, la nivelul celor 28 de țări ale Uniunii Europene, au fost active 608.400 de structuri de cazare turistică, cele mai multe aflându-se în Italia (178.449), Marea Britanie (84.580) și Croația (83.233). Ca număr de locuri de cazare (31,319 milioane total UE-28), aproape o treime s-au concentrat în Franța (5,134 milioane de locuri de cazare) și Italia (4,493 mil.), aceste state fiind urmate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (3,944 mil.), Spania (3,516 mil.) și Germania (3,336). La mare distanță se află Olanda (1,370 mil. de locuri de cazare), Grecia (1,241 mil.) și Austria (1,001 mil.). Dintre țările estice, cel mai bine plasate în acest clasament sunt Croația (987.000 de locuri de cazare) și Polonia (749.000).

Spania, cea mai vizitată țară din UE

Spania a fost principala destinație turistică din UE pentru nerezidenți (persoane care călătoresc în afara țării lor), arată Eurostat, cu 295 de milioane de nopți de cazare, ceea ce reprezintă 22,2% din totalul pentru UE-28, principalele regiuni vizitate fiind Insulele Canare, Insulele Baleare și Catalonia. După Spania, cele mai populate și populare destinații pentru nerezidenți au fost Italia (199 de milioane de nopți), Franța (124 milioane de nopți) și Regatul Unit (119 milioane de nopți). Cele patru țări însumează 55,7% din totalul nopților petrecute de nerezidenți în UE-28 (fig. 1). Ca intensitate turistică (numărul de nopți petrecute în raport cu dimensiunea demografică a țării), au fost preferate Malta, Croația, Cipru și Austria.

turism fig1

Peste 60% din populația UE, angrenată în turism

Din totalul populației UE cu vârsta de cel puțin 15 ani, 62,1% au participat la activități de turism, mai exact aceste persoane au efectuat cel puțin o călătorie turistică în interes personal, pe parcursul anului. Rata participării a variat între 23,7% în România și 88,9% în Finlanda (fig. 2). Rezidenții din UE-28 au efectuat 1,2 miliarde de călătorii turistice; dintre acestea, 74,4% au fost către destinații interne și restul în străinătate. Cetățenii din Luxemburg, Malta, Belgia și Slovenia au preferat să viziteze alte țări în procent covârșitor; în schimb românii și spaniolii (10% fiecare) au manifestat un apetit scăzut de a călători peste hotare.

turism fig 2

Cei mai mulți turiști, din Germania și Regatul Unit

Eurostat mai spune că rezidenții din UE-28 au petrecut 2,6 miliarde de nopți în vacanță în străinătate. Cei mai mulți turiști, totalizând aproape 51,3% din totalul UE-28, provin din Germania, aceștia petrecând 771 de milioane de nopți în afara granițelor țării, și din Regatul Unit, ai căror cetățeni s-au cazat 564 de milioane de nopți în străinătate (fig. 3). Ca nopți pe cap de locuitor (indicator totuși neconcludent), Luxemburg a fost statul ai cărui rezidenți au petrecut cele mai multe nopți în străinătate (22,3 nopți), urmat de Cipru (18,7 nopți/cap de locuitor) și Irlanda (12,5). La polul opus se află rezidenții din România, Bulgaria și Grecia, care au petrecut, în medie, mai puțin de o noapte în străinătate.

turism fig 3

Spania, cele mai mari venituri

Cele mai mari venituri din turismul internațional, în cifre absolute, au fost înregistrate în Spania (54,7 miliarde euro), Franța (38,3 miliarde euro) și Regatul Unit (37,4 miliarde euro), urmate de Italia (36,4 miliarde) și Germania (33,8 miliarde). Ca ponderi în PIB ale veniturilor provenite din turism, pe primele locuri de situează Croația (18,6%), Cipru (13,7%) și Malta (13,2%), țări în care acest sector reprezintă cea mai importantă sursă de dezvoltare. Cel mai mare nivel al cheltuielilor pentru turismul internațional s-a înregistrat în Germania (72,1 miliarde euro), Regatul Unit (58,4 miliarde) și Franța (36,5 miliarde).

Litoralul Mării Negre, Valea Prahovei, Poiana Brașov, în topul preferințelor

Haideți să vedem cam pe unde se află turismul nostru în această ecuație. În 2018, arată ultima statistică a INS, România dispunea de 8.849 de structuri de cazare. Cele mai multe dintre acestea sunt pensiuni agroturistice – 2.821 de structuri de cazare, hoteluri – 1.613 și pensiuni turistice – 1.709. Capacitatea de cazare la nivel național este de 353.308 locuri, cele mai multe dintre acestea găsindu-se în București și celelalte reședințe de județ (91.685 de locuri) și pe litoralul Mării Negre (80.263). (Vezi tabelul 1.)

turism 1042 tabel regiune

Numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de cazare, calculat însă la nivelul anului 2017, a fost de 12.143.346. Cele mai multe s-au înregistrat în unitățile de cazare din București și orașele reședință de județe (5.992.403 de sosiri), ceea ce poate să ducă la concluzia că prevalează turismul de afaceri, urmat de destinațiile turistice din alte localități decât marile orașe (2.036.151), zona montană (2.019.142), litoral (1.049.970), stațiuni balneoclimaterice (945.257) și Delta Dunării (100.423).

Turiștii români și străini au petrecut 27.092.523 de nopți în vacanță în structurile de cazare. Destinațiile preferate au fost Bucureștiul și celelalte capitale de județ (10.341.681 de înnoptări), litoralul Mării Negre (4.316.379), stațiunile balneoclimaterice (4.204.898), stațiunile montane (4.178.123), alte localități, însemnând zonele unde se practică agroturismul (3.841.108) și Delta Dunării (210.334). (Vezi tabelul 2.)

turism 1042 tabel destinatii

Cele mai vizitate au fost zonele și obiectivele turistice din Regiunea Centru, Sud-Est și Bucureștiul, respectiv, municipiul Bucureștiul și județele Constanța, Brașov, Prahova, Suceava, Sibiu, Mureș, Cluj, Vâlcea, Bihor (peste un milion de nopți de cazare fiecare). Aceste date ne indică faptul că destinațiile turistice cele mai căutate sunt litoralul Mării Negre, Poiana Brașov, Predeal și Brașov, Valea Prahovei (Sinaia, Bușteni, Azuga), mănăstirile din nordul Moldovei, Clujul și salina Turda, Sibiu, precum și stațiunile balneoclimaterice din Vâlcea, Bihor, Mureș.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Turism

Studiu de caz, o fermă avicolă din Spania. Spuma poliuretanică, o soluție pentru izolarea termică

Creșterea prețului energiei electrice impune metode noi de securizare a profitului. Izolarea termică reprezintă unul dintre cele mai economice moduri de reducere a consumului de energie, atât în domeniul rezidențial, cât și în cel industrial sau zootehnic. Iată cum se pot reduce costurile cu 10% în cazul unei ferme de păsări.

Investiția se poate amortiza în doi ani și jumătate

Avantajele izolării termice a clădirilor sunt deja acceptate de specialiștii din domeniu. Mai puțin cunoscut este faptul că izolarea termică a unor clădiri cu destinație specială are un impact pozitiv asupra parametrilor care țin de productivitate, ceea ce se reflectă evident și în profitabilitate.

Un studiu realizat de BASF în Spania a demonstrat că folosirea spumei poliuretanice pulverizabile pentru izolarea unei ferme de păsări generează avantaje multiple. Studiul a fost axat pe fermele de pui deoarece aceștia sunt printre cele mai sensibile păsări, iar numărul fermelor în Europa este foarte ridicat (doar în Spania se cresc 164.444.000 pui, care reprezintă 35% din totalul animalelor crescute în ferme), prin urmare impactul este reprezentativ. Din moment ce puii de găină sunt printre cele mai sensibile păsări, concluziile se pot extinde și pentru fermele destinate celorlalte animale mai rezistente la schimbările termice (spre exemplu, porcine).

BASF Structura costuri ferma avicola

Procesul de reproducere și creștere la puii de găină s-a îmbunătățit foarte mult în ultimii 10 ani și susține necesitatea izolării termice a fermelor de păsări datorită intervalului restrâns de temperatură care trebuie să fie asigurat pentru păsări.

Acest interval este situat între 30°C (în timpul primei săptămâni de viață) și 24°C în timpul săptămânii a treia.

Circa 5% din costuri se duc pe încălzire

Conform studiilor realizate în fermele din Spania (sursa G. Santoma y M. Pontes, XX Curso FEDNA, 2004), costurile asociate încălzirii reprezintă 5% din costurile totale ale unui fermier. Astfel, dacă există o diferență de 5°C (de la 20°C la 15°C) într-o fermă de 30.000 de pui, în 21 de zile aceștia au mâncat cu 85 g mai multă mâncare, dar au pierdut în același timp 25 g din masa corporală. Această situație generează pierderi de 1.706 euro în 3 săptămâni, după cum urmează: 816 de euro pentru surplusul de mâncare consumat și 890 de euro pentru diferența negativă de greutate sau pierderi de 3.385 euro pentru un ciclu de producție.

BASF Rezultat final

Economia adusă de o izolare termică

Studiul a urmărit două ferme avicole industrializate din Spania (una fiind izolată termic, cealaltă nefiind izolată termic) pentru a determina diferențele în costuri anuale și recuperarea investiției. Ambele clădiri au avut aceeași suprafață – de 1.800 mp și o capacitate de 30.000 păsări, dar au fost construite folosind soluții diferite. Una dintre ele fără izolație, folosind cărămida (R=0,16) și plăci ciment fibros (R=0,02), în timp ce cealaltă a fost construită din panouri tip sandwich cu miez PIR (R=1,42) sau plăci ciment fibros izolate cu spumă poliuretanică pulverizabilă (R=1,09) pentru acoperiș și panouri tip sandwich cu miez PIR (R=1,78) și cărămidă izolată cu spumă poliuretanică pulverizabilă (R=1,36) pentru pereți.

Pentru calculul cât mai exact al costurilor de încăl­zire s-a folosit temperatura medie a 5 cicluri de creștere dintr-un an (Spania). Costurile diferite ale investițiilor, precum și costurile de operare (incluzând încălzirea, hrana, păsările, electricitatea, apa, dezinfectarea) au fost folosite pentru a calcula economiile acumulate.

Recuperarea investiției se face în doi ani și jumătate pentru construcțiile noi și 4 ani pentru construcțiile vechi reabilitate.

În concluzie, folosind o izolație termică poliuretanică se poate reduce costul de producție cu 10% având în vedere economiile energetice, rata redusă de mortalitate și randamentul mai mare. Se pot crește randamentul și calitatea cu 14%, parțial pentru că se pot realiza 6,4 cicluri de creștere într-un an, față de 5,5 cicluri de creștere și se pot reduce emisiile de CO2 cu 20%.

BASF Ferma avicola vedere interioara

Soluții pentru realizarea unei izolații cu material poliuretanic

În prezent sunt comercializate plăci și panouri din poliuretan (produse de companii care folosesc materia primă furnizată de BASF), dar există și tehnologia prin pulverizare – cu un echipament dedicat În acest caz, spuma poliuretanică bicomponentă se pulverizează direct pe stratul de izolat. Care ar fi avantajele? „În primul rând această aplicare continuă nu prezintă îmbinări (eliminând astfel și punțile termice), are o aderență foarte bună la stratul suport și preia forma suportului (eliminând astfel manopera aferentă debitării materialului izolant și oferind posibilitatea de a izola și forme geometrice mai complexe). De asemenea, este ignifugată, are cel mai bun coeficient de transfer termic, are o rezistență mare la compresiune, este impermeabilă, prezintă o permeabilitate moderată la vapori (permite peretelui să «respire»), este rezistentă la substanțele chimice, prezintă rapiditate în execuţie“, conform studiului realizat de BASF, la Poultry Farms, în Spania. Nu e nevoie însă să ne uităm foarte departe pentru rezultate. Așa cum menționează Daniel Ramba, Account Manager, Performance Materials Eastern Europe, „soluția a fost deja implementată și la unele ferme din România, și a generat economii substanțiale“.

Detalii pe portalul BASF: http://www.agro.basf.ro/agroportal/ro/ro/startpage.html

DuPont Pioneer a inaugurat Centrul de inovație și tehnologie multi-culturi, în Sevilla - Spania

Compania DuPont Pioneer a inaugurat Centrului de tehnologie multi-culturi din Sevilla, Spania. Cercetătorii specializați ai centrului vor continua activitatea axată pe creșterea producțiilor medii și extinderea gamei de hibrizi Pioneer Protector® cu caractere genetice defensive native, care oferă în prezent soluții de combatere a principalilor dăunători ai florii-soarelui.

În tandem cu una dintre cele mai mari rețele din Europa, specializate în testări la nivel local și vânzări de natură tehnică, noul centru oferă companiei Pioneer o cale unică de a le furniza cultivatorilor hibrizi și tehnologii optime pentru nevoile lor.

 „Investiția realizată pentru crearea acestui centru de cercetare de vârf, din Sevilla, demonstrează angajamentul nostru permanent pe linia inovației”, a declarat Alejandro Munoz, vice-președinte al departamentului pentru afaceri la nivel global, din cadrul companiei DuPont Pioneer. „Prin munca esențială depusă în cadrul acestui centru ne vom asigura că clienții noștri vor continua să însămânțeze cele mai avansate produse disponibile, obținând sporuri de producție care se vor menține la nivel ridicat an după an,” a mai spus Munoz.

În cooperare cu centrele de cercetare Pioneer din regiune – și din toată lumea –, Centrul tehnologic multi-culturi din Sevilla vizează accelerarea ritmului de obținere a hibrizilor de floarea-soarelui cu ajutorul celor mai avansate tehnici de ameliorare și bazine genetice. Prin proceduri de mutație directă și de integrare a caracterelor genetice, aceste tehnici de ameliorare pot oferi produse capabile să asigure un spor de producție medie dublu față de metodele de ameliorare curente.

„Noul centrul de cercetare din Sevilla va permite companiei Pioneer să le ofere agricultorilor acces la ultimele inovații din domeniul rezistenței genetice”, a declarat Arlo Thompson, director de cercetare la nivel european, din cadrul companiei DuPont Pioneer. „Toate aceste lucruri vor conduce la diminuarea riscului de pierderi de randamente și venituri și la asigurarea unor producții medii constante, în paralel cu o siguranță deosebită a recoltelor așteptate,” a adăugat Thompson.

Pioneer a investit aproape 10 milioane $ în centrul de cercetare din Sevilla, unde lucrează în prezent 16 angajați permanenți, precum și un personal suplimentar sezonier local, care asigură suportul necesar activităților de cercetare și depozitare.

Capacitatea de ameliorare și testare a filialei europene a companiei Pioneer – care deține peste 100 000 loturi de testare pe întregul continent – le va permite clienților europeni să cultive hibrizi de floarea-soarelui de mare performanță (și hibrizi foarte timpurii), în orice condiții de cultură, inclusiv în mediile expuse secetei.

Pe lângă floarea-soarelui, la Centrul tehnologic multi-culturi din Sevilla, compania Pionner își evaluează actualmente și hibrizii de porumb marca Pioneer®, rezistenți la secetă. Există mai multe mecanisme care ajută la creșterea rezistenței la secetă a unei plante, iar obiectivul principal al firmei Pioneer este acela de a integra o paletă largă de caractere native în hibrizii creați, oferindu-le astfel, clienților, producții medii stabile. Hibrizii Pioneer® Optimum® AQUAmax® conțin caractere native „țintite”, care îi permit plantei de porumb să își eficientizeze consumul de apă în timpul perioadelor cu umiditate redusă, fermierii putând obține, astfel, producții medii mai stabile și mai bune, în condiții de aport hidric limitat.  

Abonează-te la acest feed RSS