Stadiul în care se află crescătorii de vaci de lapte din Satu Mare este unul critic, urmând ca anul acesta fermierii să ia decizii radicale, din păcate, în privința afacerilor lor. Despre mai multe aspecte privind creșterea vacilor de lapte am discutat cu Daniel Frei, preşedintele Cooperativei Samus Lact.

La sfârșitul anului trecut, acesta a fost principalul organizator al unui protest la care au participat zeci de fermieri din municipiul Satu Mare, nemulţumiţi de modul în care se acordă subvenţiile, de creşterea preţurilor şi de faptul că pe rafturile magazinelor sunt produse neconforme.

Fără îndoială, și războiul din Ucraina a însemnat aducerea în țară a cerealelor de la vecini, la prețuri mult mai mici și de o calitate mai slabă, concurând cu cele românești. Aceste aspecte, combinate și cu seceta, se pare că au „întins coarda“ pentru fermierii români deoarece unii dintre ei s-au găsit în situația de a nu avea de unde achiziționa furaje și și-au lichidat fermele, ducând vacile la abator.  

Să ai o afacere de tip fermă vaci de lapte este o activitate foarte grea, iar Daniel Frei o compară cu mineritul: „Este o muncă murdară, stai în fermă toată ziua, suporți mirosuri neplăcute pentru că trebuie să scoți gunoiul de grajd zilnic, trebuie să pui furajele, nu este un sector atractiv și nici veniturile nu sunt așa de mari încât să-i tenteze pe tineri sau pe investitori. Și ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă acută. Cineva ar trebui să crească 500-1.000 de bovine pentru ca afacerea să renteze la nivelul celor din străinătate. Se poate numi o fermă de bovine o gospodărie de la 20 de animale la muls în sus. Sub acest număr se poate considera că fermierul mai are încă un venit, ca să trăiască, pe lângă salariu. Noi câștigăm foarte puțin, 5-10 bani per litru de lapte“, a declarat Daniel Frei, îngrijorat că sectorul zootehnic riscă să dispară în câțiva ani, dacă acesta nu va fi sprijinit și ajutat.

Acesta ne-a menționat și principalele probleme cu care crescătorii de vaci de lapte încep anul 2023:

1. Lipsa de încredere între fermieri și a asocierii. Singuri, fermierii nu pot negocia prețurile la imputuri și la produse.

2. Concurența neloială a produselor de la raft. Acum 2 ani a apărut un regulament european prin care se interzice comercialiarea produselor cu conținut de ulei vegetal hidrogenat peste 2 grame la suta de grame. „Dacă ne uităm acum pe etichetă nu mai scrie ulei vegetal hidrogenat, ci doar ulei vegetal, dar specialiștii își dau seama că acizii grași saturați de pe etichetă nu sunt din grăsimi naturale, sunt hidrogenate“, spune Daniel Frei.

În acest sens, imediat după Anul Nou, Ministerul Agriculturii a elaborat normele de aplicare a Legii laptelui și a produselor lactate, adoptate în toamna anului trecut, și ghidul de definiții și termeni folosiți în industria laptelui. Va exista „Observatorul Laptelui și al Produselor Lactate“, care va colecta și centraliza date și informații referitoare la piața laptelui și a produselor lactate, dar și cu privire la exploatațiile de animale de lapte, efective, cantități, produse și prețurile de la cel al laptelui crud, ca materie primă de comercializare, și costuri de producție. Legea prevede și ca laptele și produsele din lapte să fie clar delimitate pe rafturile magazinelor, iar cele cu adaosuri de grăsimi vegetale să fie expuse în spații separate.

3. Contractele deficitare între fermier și procesator. Fermierii au ieșit în dezavantaj, fiind neasociați și neavând puterea să-și angajeze un avocat, când au semnat tot felul de contracte care au fost păguboase pentru ei. „S-au întâlnit clauze în care se specifica un preț unic pe anul 2022, 1,80 lei/ litru. Dacă se dorea rezilierea contractului sau să mărescă prețul, o puteau face doar cu condiția să mai livreze lapte încă 6 luni. O altă clauză considerată de fermieri abuzivă a fost graficul de la început de an, pe care îl face procesatorul, în care se specifica plus-minus 5%. Or vaca nu e dozator. Și în aceste condiții se impun niște penalități pentru laptele livrat într-o cantitate mai mare, peste 5%. Nu merită, mai bine îl dai la porci decât să îl vinzi fiindcă te penalizeză pe toată cantitatea de lapte. Dacă livrezi mai puțin, să zicem 900 litri în loc de 1.000 litri, pentru diferența aceea iar te penalizează pe toată cantitatea și tu pierzi“, ne-a povestit, revoltat, președintele Samus Lact.

4. În final, dar nu și în cele din urmă, subvențiile care s-au dovedit neputincioase în anul 2022. „Aici, ca noutate, apare partea de bunăstare pentru bovina de lapte. O speranță și un ajutor, dar nu e salvarea“, a conchis Daniel Frei.

Anca LĂPUȘNEANU

Castelul Károlyi din Carei este considerat un adevărat „Peleş al Transilvaniei“, fiind vizitat, imediat după restaurarea finalizată în 2017, de peste 50.000 de turiști. Transformat dintr-o ruină într-o bijuterie arhitecturală, proiectul de reabilitare și reintegrare a acestui monument a costat aproximativ 5 milioane de euro, fiind finanțat din fonduri europene.

După reabilitare, sălile din interior au găzduit peste 120 de evenimente culturale.

Castelul Károlyi a fost ridicat în 1482, după ce nobilii au primit de la Regele Ungariei, Matei Corvin, privilegiul de a-și face o casă de piatră. Din cauza cotropirii turcilor, au fost amenajate șanțuri și palisade şi a devenit o fortăreaţă de apărare a frontierei vestice a Transilvaniei. Întreaga construcție a fost distrusă parțial în 1705, când a fost atacată de austrieci. După Pacea de la Satu Mare din 1711 au fost demolate zidurile și astupate șanţurile, iar construcția a căpătat forme din stilul baroc. În formă actuală a fost refăcută în 1894, după modelul castelelor din Franța.

La primul etaj al Castelului Károlyi interioarele, din zece săli diferite, reconstituie atmosfera istorică a unui castel din epoca modernă. Este redat cât mai fidel aspectul interior al unei rezidențe aristocratice funcționale de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Sunt expuse piese de mobilier original în diverse stiluri artistice (în special baroc, biedermeier, neo-renaștere), specifice ambientului eclectic de la finalul epocii moderne.

Tematica fiecărei săli de expoziție a fost decisă pe baza analogiilor istorice disponibile și a structurii arhitectonice a fiecărei încăperi. Astfel, au fost realizate o bibliotecă, două antreuri, o cameră de relaxare pentru bărbați, salonul de bal indispensabil castelelor de epocă, sufrageria, budoarul doamnelor, dormitorul, camera de toaletă și sala de muzică.

De asemenea, se poate vizita o expoziție inedită de trofee din Africa de Sud care au aparținut colecționarului Sir Dr. Pánczél Zoltán Tibor. Obiectele colecției sunt grupate tematic, în patru săli expoziționale: vânătoarea în Europa, vânătoarea în Africa, fiind expuse exemplare naturalizate în întregime, trofee împăiate și diferite obiecte legate de vânătoare: bivol, struț, girafă, rinocer, elefant, leu, craniu de rinocer etc.

La Castelul Károlyi a fost realizată și o expoziție a figurilor de ceară care spun povestea semnării Păcii de la Satu Mare, din anul 1711, vizita Regelui Ferdinand împreună cu Regina Maria, scene cu ultima vrăjitoare arsă pe rug, dar și cu alte personalități istorice precum Otilia Marchiș, Ady Endre și Kafka Margit. Cele 26 de figuri de ceară au fost realizate de Megyieri Janos, un expert recunoscut pentru reconstituirile istorice.

Tot aici poți vizita expoziția permanentă de istorie locală, aflată la parter, care cuprinde patru săli organizate tematic, abordând trecutul Careiului din perspectiva vestigiilor arheologice descoperite în zona orașului, a istoriei localității, a meșteșugurilor tradiționale, a artei și istoriei ecleziastice careiene. Exponatele surprind aspectele regionale cele mai importante și sugerează caracteristicile proprii zonei, integrate într-un cadru mai amplu de dezvoltare și influențe istorice.

La începutul secolului al XVII-lea, Mihály Károlyi și soția lui, Borbála Lapispataki Seghnyey, au revenit la catolicism, moment în care s-a construit o capelă în incinta castelului. La vizita lui Ferenc Rákóczi al II-lea, în 1708, slujba de primire s-a oficiat în capelă. Slujba de cununie religioasă dintre Ferenc Károlyi și Krisztina Csáky a avut loc în aceeași capelă.

László Henyei menționează în 1794: „Capela de curte dotată, încăpătoare este așezată la parterul clădirii, în partea de sud-est. A fost construită de baronul Mihály Károlyi și pereții acesteia ajung până la tavan. La etaj, pe peretele oratoriului se află o pictură simbolică din secolul al XVII-lea. Această relicvă de familie îl reprezintă pe baronul László Károlyi împreună cu întreaga familie (soția și 20 de copii) în momentul primirii binecuvântării în aceeași capelă...“

Anca Lăpușneanu

Familia Markos din comuna Tiream, județul Satu Mare, se mândrește cu o colecție impresionantă de semințe de legume. „Vedete“ sunt semințele de roșii din nu mai puțin de 900 de soiuri, o varietate impresionantă de culori şi de forme, care se deosebesc prin gustul de odinioară.

… păstrători de soiuri vechi

Safta Markos a descoperit pasiunea pentru seminţe în urmă cu 15 ani, când a primit cadou din Germania un set de 12 soiuri de roşii; erau diferite de cele pe care le cunoştea şi a hotărât să le planteze în grădina casei, spune colecţionara. „Am început să grădinăresc odată cu mutarea noastră la casă, adică în urmă cu 15 ani. După 2-3 ani, soţul meu a plecat în Germania, unde a lucrat la un foarte mare colecţionar de soiuri, de unde a şi învăţat ce şi cum trebuie făcut (…) şi aşa am primit primele 10-15 soiuri de roşii. Acesta a fost începutul, după care câţiva ani la rând colecţionarul german mi-a tot trimis câte 10-15 soiuri, apoi tot am mai cumpărat şi eu de pe diverse site-uri. Practic, atunci am văzut că există şi altfel de roşii şi aici mă refer la culoare, formă şi gust. În prezent, am mulţi prieteni în toată lumea (SUA, Canada, toată Europa, ţări din fostul bloc sovietic), mari colecţionari, păstrători de soiuri vechi şi chiar amelioratori de soiuri cu care discutăm despre tot ceea ce ţine de semănare, cultivare, întreţinerea culturii, păstrarea seminţelor, şi, totodată, facem şi schimburi de seminţe.“

Grădina cu varietăţi din America Latină

În momentul de faţă, colecţia familiei Markos cuprinde cca 900 soiuri de roşii şi foarte multe soiuri de ardei, vinete, castraveţi, plante medicinale şi aromatice, fasole, mazăre, porumb, însumând aproape 1.500 de soiuri şi specii, cele mai multe din America Latină. „Nu ştiu dacă putem vorbi despre o anumită vedetă a grădinii deoarece soiurile sunt atât de multe şi de diverse, încât toate la un loc fac ca grădina mea să fie vedeta.Toate aceste varietăţi le cultivăm în grădina proprie care are 1.000 mp, dar unde fiecare centimetru este valorificat la maximum, aclimatizate şi, bineînţeles, cultivate prin rotaţie. Tratamente fitosanitare nu prea facem, încercăm să cultivăm în mod tradiţional, pe cât posibil. După ce le colectez, le pun la fermentat, le spăl foarte bine, le usuc 5-6 zile, după care le introduc în pungi, etichetate cu denumirea soiului şi anul. De-a lungul acestor ani am încercat să colecţionez numai soiuri tradiţionale, vechi, nu hibrizi, soiuri de la care pot păstra seminţe şi multiplica singură“, specifică Safta Markos.

Beatrice Alexandra MODIGA

Aronia este cunoscută și ca scorușul negru. Intră în categoria culturilor de nișă, care aduc profituri semnificative, fiind cultivată chiar și pe suprafețe mici. Capacitatea antioxidantă a acestor fructe le face să fie la mare căutare, așa că plantațiile au început să se extindă. Șipoș Siminica este administrator la Aronia Elixirul Vieții și vom afla de la aceasta secretele unei astfel de culturi. Așadar, poposim la o plantație de aronia localizată în Drăgușeni, județul Satu Mare, o zonă de câmpie scăldată de razele soarelui vara și ferită de fenomene meteo extreme în restul anotimpurilor. Aici suntem bineveniți și cinstiți cu un pahar cu vin de aronia, o încântare pentru papilele gustative...

Mlădița de aronia emană sănătate

– Care este povestea acestei culturi? Cum ați ajuns să cultivați aronia?

– Atunci când sunt întrebată cum am început îmi place să spun că „am început de la o crenguță“. Am plantat o crenguță firavă care visa să ajungă un arbust frumos și am crescut odată cu ea. Am pornit cu multe greutăți și situații neprevăzute în acest proiect, ne-am lovit de lipsa noastră de cunoștințe sau a altora, dar cu perseverență și pasiune am muncit, am învățat, am greșit, iar am învățat și am reușit să deținem o frumoasă plantație ecologică de aronia și să producem sucul de aronia cu proprietăți benefice organismului. Ideea a venit de la un articol pe care l-am văzut în presă și care mi-a stârnit curiozitatea. Am început să citesc și am rămas surprinsă de câte calități poate avea acest fruct. Am citit multe rezultate ale studiilor făcute de diferiți cercetători și toate demonstrau capacitatea antioxidantă a acestor fructe. Atunci am hotărât să facem plantație de aronia deoarece este atât de minunată încât sigur vom avea succes. Dar nu a fost chiar așa, a trebuit să treacă trei ani să avem succes. Noi am îndrăgit-o din primul an, practic este copilul meu crescut din fașă; este o cultură care îți oferă o imagine vizuală ce seamănă cu un tablou, de multe ori în fotografii am numit-o „minunat tablou al naturii“. Este greu să nu o îndrăgești, crește repede, ramifică mult de la un an la altul, chiar și noile mlădițe emană sănătate prin culoarea frunzelor, iar primăvara, când înfloresc, sunt un spectacol. Vara, în perioada fructificării, ramurile elastice se apleacă sub greutatea ciorchinilor cu fructe zemoase.

Mașină de recoltat: 10.000 euro

– Ce ne puteți spune despre tehnologia de cultivare pe care o folosiți?

– Înainte de plantare am făcut analize de sol pentru aciditate și elemente, iar în urma rezultatelor am îmbunătățit pământul cu dolomită amorfă. Am plantat puieți aduși din Austria. Imediat după plantare am făcut instalația de irigare prin picurare, aceasta fiind esențială. Tot imediat după plantare am început demersurile pentru certificarea ecologică. Lucrările de întreținere constau în prășit manual în primii doi ani, iar în acest moment doar în cosit. Se mai fac și lucrări de tăiere a ramurilor neproductive. Recoltarea o facem manual, bob cu bob. Este un volum mare de muncă, având în vedere dimensiunea boabelor, însă încă nu ne permitem o mașină de recoltat. Costă aproximativ 10.000 euro.

– Ce suprafață cultivați aronia și ce soiuri folosiți?

– Pe o suprafață de cca un hectar avem soiul Melanocarpa nero. Este un soi timpuriu, la care recoltarea sa se face la începutul lunii august. Anul acesta, la fel ca toate celelalte fructe, și aronia se coace mai repede, cam în 10 zile cred că vom recolta, așteptăm analiza zaharurilor din fructe.

– Ce tratamente fitosanitare folosiți, dacă folosiți, și când?

– Această plantă nu prea are nevoie de tratamente. După cum am mai spus, am pus dolomită amorfă la plantare, care acoperă timp de 3 ani; anul acesta am folosit pentru fertilizare macerat de urzici; este surprinzător, dar după doar trei zile s-a schimbat culoarea frunzelor. Probleme sunt în perioada înfloririi deoarece suntem atacați de gândacul păros care devorează florile.

Recomandare: informare, informare, informare!

– Unde ați întâmpinat cel mai mult probleme la această cultură?

– Noi avem o mare problemă cu forța de muncă; la recoltare nu prea găsim. Trebuie să antrenăm toată familia, prietenii și vecinii. La început a fost mai greu pentru că nu era prea cunoscută, primii doi ani de producție i-am folosit pentru a-i face cunoscute proprietățile, dar acum avem rezultate îmbucurătoare. Am câștigat încrederea clienților prin calitate și suntem extrem de mulțumiți atunci când ne comunică rezultatele curelor făcute. Fiecare telefon primit ne confirmă că am făcut o alegere bună, atât pentru noi cât și pentru cei care au nevoie de fructele noastre.

– Cum se face distribuția și cât costă un kilogram de aronia?

– Noi colaborăm cu fabrici de medicamente și suplimente, dar vindem și oricui dorește. Un kilogram de fructe proaspete pleacă de la noi cu un preț între 12-15 lei, în funcție de cantitate.

– Ce perspective de viitor aveți și ce recomandați celor care vor să își facă o plantație de acest fel?

– Pentru viitor avem câteva planuri îndrăznețe. Dorim să creștem Aronia Elixirul Vieții! Vom face câteva produse, naturale și curate, fără adaosuri de niciun fel. Alimentele pe care le consumăm au un rol important în menținerea sănătății, iar aronia este mai mult decât un aliment, este un rezervor de antioxidanți, vitamine și minerale. De cele mai multe ori vine să repare acolo unde o alimentație greșită a distrus. Recomandările mele sunt: informare, informare, informare! Nu mai putem face nimic după ureche sau după o poză frumoasă văzută undeva. Informarea înseamnă putere!

Beatrice Alexandra MODIGA

Vineri, 24.08.2018, a fost stins un alt focar de pestă porcină africană (PPA), diagnosticat de la începutul lunii iulie a acestui an, într-o gospodărie din localitatea Sărăuad, județul Satu – Mare. 

Absența virusului bolii a fost demonstrată de L.S.V.S.A. Satu – Mare, prin rezultatele de laborator negative, efectuate pe cele 1.581 de probe recoltate de la porcii din zona de protecție și din zona de supraveghere (pe o rază de 10 km).

În zonele cu risc major din localitatea Sărăuad au fost efectuate dezinfecții riguroase și a fost interzis accesul persoanelor în gospodăriile din localitate.

Pe această cale, D.S.V.S.A. Satu – Mare, mulțumește locuitorilor din zonă, crescătorilor de animale, care au înțeles să sprijine autoritățile în aplicarea acțiunilor necesare și reia apelul către cetățeni de a sprijini în continuare autoritățile în aplicarea și respectarea măsurilor necesare pentru a preveni răspândirea virusului PPA și pentru a limita efectele bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar, DSVSA Satu – Mare, sau oricărei autorități locale.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social și economic.

Virusul pestei porcine africane a fost detectat într-o probă prelevată de la un porc mistreț găsit mort pe un fond de vânătoare din pădurea Noroieni, județul Satu-Mare (la aproximativ 6 km de granița cu Ungaria și 10 km de granița cu Ucraina).

În urma notificării primite din partea Direcției Silvice Satu-Mare  conform procedurilor, o echipă de medici veterinari din cadrul DSVSA Satu-Mare, s-a deplasat în zona unde a fost găsit mistrețul mort (o femelă în vârstă de aproximativ 12 – 14 luni).        

Respectându-se toate condițiile de biosecuritate, cadavrul a fost transportat la Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Satu Mare, pentru examene de laborator.

Probe prelevate de la mistrețul mort au fost trimise la Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, unde a fost confirmat diagnosticul de pestă porcină africană, în data de 29 mai.   

Posibila modalitate de contaminare a mistrețului găsit mort este prin contactul cu alte efective de mistreți purtători ai virusului pestei porcine africane din Ungaria sau Ucraina, țări unde boala a fost diagnosticată în mediul silvatic.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, imediat după primirea buletinului din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, a notificat toate structurile abilitate de la nivel național și structurile omoloage din Uniunea Europeană, precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor, despre confirmarea acestui prim focar de pestă porcină africană în mediul silvatic pe teritoriul României.

Urmează să fie convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei Hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu  responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016, care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.

Fermierii din  nord-vestul țării, județele Satu Mare și Bihor, au avut un an agricol dificil, datorat în mare parte căderilor de grindină din primăvară, care au afectat culturile de porumb. În aceste codiții, producțiile obținute nu au fost cele mai mari din ultimii ani, însă chiar și așa, agricultorii care au ales hibrizii de porumb Pioneer s-au declarat mulțumiți de cantitatea obținută pe hectar, motiv pentru care în această campanie vor miza pe aceeași carte.

În localitatea Pișcolt, județul Satu Mare, fermier campion a devenit domnul Veres Arpad, care a obținut 16.100 kg/ha cu hibridul P0412, 14.500 kg/ha cu hibridul P0216, iar hibridul P9903 i-a asigurat 13.599 kg/ha.

Tot în județul Satu Mare, localitatea Carei, a devenit fermier campion și domnul Ciucoș Marius din cadrul societății Înfrățirea Carei, care a obținut 13.950 kg/ha cu hibridul P9903. “Lucrez 2.100 ha, iar pe 560 ha am avut anul trecut porumb,  în cultură neirigată. Am semănat după rapiță, grâu și porumb.  Am arat din toamnă, la adâncimea de 25 cm, o parte din teren, 25-30%,  a fost prelucrat cu o mașină de prelucrat solul, restul suprafeței a rămas așa.  În primăvară am nivelat, am pregătit terenul cu combinatorul, o trecere sau două în funcție de cum era solul. În toamnă am aplicat 100 kg/ha sare potasică, 250 kg/ha nitrocalcar la semănat plus 150 kg/ha la prășit. Am semănat începând din data de 7 aprilie și am terminat pe 20 aprilie. Cultura a beneficiat de o prașilă, în faza de 4-5 frunze. Am erbicidat o singură dată și doar pe o porțiune mică am aplicat un tratament. Recoltatul a avut loc începând cu 25 septembrie și până la sfârșitul lunii octombrie. Anul acesta voi semăna în jur de 530 ha și am ales hibrizii P9903, P9911 și P9415”, a punctat fermierul campion.

Următorul fermier campion este domnul Marcel Varga din localitatea Andrid, județul Satu Mare. Acesta lucrează 1.184 ha, porumb a semănat anul trecut pe 346 ha și a obținut 13.400 kg/ha cu hibridul P0216.

“În toamnă am arat la 28-32 cm, în funcție de solă, pentru că am semănat după grâu, dar și după porumb. După care în primăvară, am nivelat și am intrat cu combinatorul. La pregătirea patului germinativ am aplicat și complex triplu 16, între 230 și 250 kg/ha. Am semănat in intervalul 4-20 aprilie, am erbicidat în vegetație, am efectuat o prașilă în stadiul  de 5-6 frunze, când am aplicat nitrocalcar, tot între 230 și 250 kg/ha. Am început recoltatul în jurul datei de 15 septembrie, în funcție de hibrizii semănați. În această primăvară voi semăna 318 ha, toată suprafața doar cu hibrizi Pioneer: P9903, P0216, P9900 și P0412”, a punctat agricultorul Marcel Varga.

În județul Bihor, localitatea Cadea, fermier campion este Jozsef Szucs, care lucrează 250 ha, porumb a semănat anul trecut pe 80 ha și a obținut 12.000 kg/ha cu hibridul P9911. “Am semănat porumb după soia – 30 ha, și grâu – 50 ha. În toamnă am arat, la 25-25 cm, și am continuat lucrările în primăvară, am nivelat și am trecut cu combinatorul. Am aplicat complexe 20.20.0 - 300kg/ha la semănat, în perioada 4-20 aprilie. Cultura a mai beneficiat de două erbicide, de o prașilă mecanică în faza de 78 frunze când am mai aplicat și 200 kg/ha de nitrocalcar. Am recoltat începând cu sfârșitul lui septembrie, pot spune că a decurs totul bine și am fost mulțumit de producție”, a declarat fermierul campion. Acesta a adăugat că în această campanie va semăna porumb pe 70 ha.

Cristian Gozar a devenit și el fermier campion datorită hibridului P0412, care i-a asigurat producția de 11.580 kg/ha. Acesta lucrează 120 ha în județul Satu Mare, iar porumb a semănat anul trecut pe 40 ha. “Am semănat fie tot după porumb, fie după floarea-soarelui. În toamnă am arat la 35 cm, în primăvară am discuit și am efectuat 2 treceri cu combinatorul. Am semănat, după care am aplicat 250 kg/ha azot, apoi 200 kg/ha nitrocalcar. Am erbicidat doar în vegetație, nu am aplicat nici un tratament și am prășit o singură dată. Am recoltat începând cu 15 octombrie”, a punctat fermierul campion, care a mai adăugat faptul că în acest an va semăna 40 ha cu porumb și a ales doar hibrizi din gama Optimum AQUAmax, FAO 380-400.

Tot în județul Satu Mare, însă în localitatea Potău, își desfășoară activitatea și agricultorul Dănuț Filip, care a devenit fermier campion datorită hibridului P9903 – 10.000 kg/ha. “Anul trecut am avut 86 ha cu porumb în neirigat. Am arat din toamnă la 30 cm, după care în primăvară am discuit, am aplicat complex triplu 15 – 250 kg/ha și am semănat pe 10 aprilie, când am aplicat azotat de amoniu – 250 kg/ha.   Am aplicat un erbicid întregii suprafețe, doar unde a fost cazul am mai aplicat încă unul, dar nu peste tot, un tratament și o prașilă când am mai dat 100 kg/ha de azot. Recoltarea am început-o la sfârșitul lunii septembrie, iar anul acesta voi semăna în jur de 60 ha cu porumb, doar cu hibrizi Pioneer”, a declarant fermierul campion, Dănuț Filip.

În localitatea Palota - județul Bihor, fermier campion a devenit domnul Cristian Mărcuș, care a obținut cu hibridul P9721 - 9.300 și 9.200 kg/ha cu hibridul P9903. “Lucrez 1.500 ha, iar anul trecut am avut porumb pe 540 ha, semănat după grâu și rapiță, încerc să evit monocultura. Am arat din toamnă, în primăvară am efectuat una sau două treceri cu combinatorul, după cum a fost cazul. Am aplicat 250 kg/ha complex triplu 15 și îngrășământ starter -  25 kg/ha, după care am început semănatul în data de 28 martie. Am erbicidat și în postemergență și preemergență, la prășit, în faza de 6-8 frunze, am mai aplicat 180 kg/ha azotat de amoniu. Am recoltat începând cu luna octombrie, am fost mulțumit de producții, pot spune că au fost producții medii pe fermă. Anul acesta voi semăna porumb pe 700 ha, am ales hibrizii P9903, P9721, P0023, P9241, P0412”, a punctat fermierul campion.

Hibridul P9911 i-a asigurat fermierului Tudor Chiorean din localitatea Terebești, județul Satu Mare, 8.560 kg/ha și astfel a devenit fermier campion. Acesta lucrează 450 ha, iar anul trecut a avut porumb pe 180 ha, semănat după grâu. “Ca de fiecare dată, ar din toamnă la 30 cm, în primăvară am aplicat înainte cu 3 săptămâni înainte de semănat îngrășăminte complexe complexe triplu 16 – 300 kg/ha, iar pregătirea patului germinativ a constant în efectuarea unei treceri cu combinatorul și discuit. Am semănat la începutul lunii mai, în faza de de 10-12 frunze am prășit și am aplicat 200 kg/ha de nitrocalcar. Cultura a beneficiat de o erbicidare, iar producția a fost obținută în nerigat. Am fost mulțumit de evoluția culturii, am recoltat începând cu prima decadă a lunii octombrie. Pentru acest an am ales hibridul P9911 și voi semăna în jur de 200 ha”, a conchis fermierul campion.

În data de 11 ianuarie 2018, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) a confirmat un focar de pestă porcină africană, la porci domestici, într-o gopodărie din comuna Micula, județul Satu – Mare.  

Imediat ce DSVSA Satu – Mare a fost notificată despre apariția de cazuri de îmbolnăvire a unor porci dintr-o gospodărie din comuna Micula, suspicionându-se prezența pestei porcine africane, au fost impuse restricții de miscare a animalelor și au fost prelevate probe pentru analize.

Ca urmare a diagnosticării bolii de către laboratorul din cadrul DSVSA  Satu – Mare, în data de 10 ianuarie 2018, probele au fost expediate, în aceeași zi, pentru confirmare, la Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA.

Conform procedurilor, Centrul Local de Combatere a Bolilor Satu – Mare împreună cu DSVSA Satu – Mare au intervenit prompt și au întreprins acțiunile prevăzute de legislație pentru această situație:

• au fost recoltate probe pentru examene de laborator;
• au fost impuse restricții de mișcare pentru exploatația infectată;
• au fost ucise cele 13 animalele existente în respectiva exploatație și cadavrele au fost distruse prin incinerare;
• s-a efectuat dezinfecţia gospodăriei, a spaţiilor de cazare a porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate;
• a fost efectuat recensământul exploataţiilor cu suine din proximitatea gospodăriei afectate;
• au fost stabilite zona de protecție și de supraveghere în jurul focarului, precum și planul de acțiune pentru instituirea măsurilor specifice de control a bolii;

Consecutiv primirii buletinului de confirmare din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a notificat structurile abilitate de la nivel național și din cadrul Uniunii Europeane, precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor, despre confirmarea acestui focar de pestă porcină africană pe teritoriul României.

Măsurile aplicate și acțiunile întreprinse sunt cele prevăzute în Planul de Contingență și în Manualul Procedural pentru pesta porcină africană.

În data de 14 ianuarie, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, se va deplasa la Bruxelles pentru a discuta cu reprezentanții Comisiei Europene termenii în care se va adopta decizia privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate. Reamintim că, în această zonă va fi interzisă mișcarea suinelor domestice, a produselor și a subproduselor, a materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la acestea.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare și se realizează de către o echipă de inspectori ai DSVSA Satu-Mare, în colaborare cu alte instituții competente ale statului.

ANSVSA, prin structurile teritoriale de la nivel județean, monitorizează permanent situația epidemiologică din România, în contextul pestei porcine africane, pentru limitarea extinderii și  pentru eradicarea bolii.

ANSVSA va actualiza informațiile despre focarul de pestă porcină africană, în funcție de evoluția bolii.

În data de 31 iulie 2017, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală a confirmat primul focar de pestă porcină africană, la porci domestici, într-o gospodărie, localizată la periferia municipiului Satu – Mare. Investigația epidemiologică a relevat existența unui focar primar și a unui focar secundar. Centrul Local de Combatere a Bolilor Satu – Mare împreună cu DSVSA Satu – Mare au intervenit prompt.

În conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale au fost întreprinse următoarele acțiuni:

• au fost recoltate probe pentru examene de laborator;
• au fost impuse restricții de mișcare pentru exploatațiile infectate;
• au fost ucise animalele din focar și cele 7 cadavre au fost distruse prin incinerare;
• s-a efectuat dezinfecția în cele două gospodării a spațiilor de cazare a porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potențial contaminate, a utilajului care a fost folosit pentru săparea locului de îngropare şi a locului de îngropare;
• a fost efectuat recensământul exploatațiilor cu suine din proximitatea gospodăriilor afectate;
• au fost stabilite zona de protecție și de supraveghere în jurul focarului, precum și planul de măsuri pentru instituirea măsurilor specifice de control a bolii;
• a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor în vederea stabilirii planului de măsuri specifice pentru controlul bolii.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, imediat după primirea buletinului din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, a notificat toate structurile abilitate de la nivel național și structurile omoloage din Uniunea Europeană, precum şi Organizația Mondială a Sănătății Animalelor, despre confirmarea acestui focar de pestă porcină africană pe teritoriul României.

Mai mult, urmează să fie convocat Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în vederea informării și adoptării unei Hotărâri privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii, conform Hotărârii de Guvern 830/2016,care stabilește Programul Național de Control și Planul de Contingență pentru pesta porcină africană.

În urma confirmării prezenței virusului pestei porcine africane în țara noastră, Comisia Europeană va adopta o decizie privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate.

În această zonă, va fi interzisă mișcarea suinelor domestice și sălbatice, a produselor și subproduselor, a materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la acestea.

Din primele investigații întreprinse la fața locului, de către echipa de inspectori ai DSVSA Satu-Mare, a reieșit suspiciunea că virusul bolii a fost introdus în țară prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina. Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

Totodată, și alte instituții competente ale statului întreprind verificări în acest sens.

Informațiile obținute urmează a fi coroborate, pentru stabilirea cu exactitate a modului în care a apărut boala în țara noastră.

ANSVSA, prin structurile teritoriale de la nivel județean, monitorizează permanent situația epidemiologică din România, în contextul pestei porcine africane, pentru limitarea extinderii și pentru eradicarea bolii.

Sursa ANSVSA

Ioan Faur este un crescător de oi din Satu Mare. L-am cunoscut la IndAgra, unde venise pentru a-şi prezenta cele mai frumoase exemplare din rasa Ţurcană Bălă. Oile sale ne-au atras şi nouă atenţia, aşa că ne-am oprit la o discuţie pe tema oieritului în România, dar şi pe seama acestei rase. „Nu mi-a plăcut cartea, aşa că viaţa m-a pus la oi“, spune jovial ciobanul din Satu Mare. Fireşte că adevărul este departe de această mărturisire şi că alegerea de a deveni crescător de oi i-a aparţinut în totalitate. A fost un debut greoi, dar astăzi are peste 2.000 de oi. Creşte două rase, una franceză şi alta românească omologată în 2007. Ţurcana Bălă, originară din zona Sibiului, Şugag, este în turma sa de 20 de ani şi în tot acest răstimp a lucrat asupra geneticii rasei prin cum­părarea în fiecare an a unor berbeci tot mai buni. După două decenii în care s-a ocupat de Ţurcană Bălă, Ioan Faur spune că este mulţumit de această rasă. „Lâna acestei oi o face să fie specială, are o producţie bună de lapte, este o rasă prolifică şi uşor de întreţinut prin comparaţie cu cele străine.“

Exemplarele Ţurcană Bălă ating 60-70 de kilograme, au o lactaţie prelungită, iar laptele este mai gras. Producţia de lapte pe sezon este de cca 80-100 de litri de lapte şi de la un exemplar se obţin 4-5 kg de lână. Totuşi, în pofida acestor avantaje, rasa nu este foarte răspândită şi, spune crescătorul din Satu Mare, nu ar fi mai mult de 30-40 de oieri care cresc Ţurcană Bălă.

Cu 2.000 de oi sub tutelă, administrarea turmei nu se dovedeşte a fi foarte uşoară. Este o muncă solicitantă, pentru care interlocutorul nostru se plânge că abia găseşte forţă de muncă. De fapt, aceasta este principala sa problemă. În rest, spune că oieritul este rentabil şi, că dacă nu ar aduce deloc venituri, ar renunţa. Nu este o activitate din care să te îmbogăţeşti, dar „decât să muncesc pe 1.000-1.500 lei pentru altcineva sau să plec în străinătate la cules de căpşuni mai bine cresc oi în ţara mea.“ Ioan Faur valorifică laptele şi produsele derivate în ţară (lâna nu are căutare şi abia dacă sunt scoşi banii pe tuns, kilogramul de lână având un preţ derizoriu de 10-15 lei), iar mieii îi vinde la export. Spune că, spre deosebire de alţi ciobani, a avut şansa încheierii unui contract cu un partener din Austria, care de şapte ani îi cumpără toţi mieii. Astfel oieritul este mai rentabil decât dacă ar fi fost nevoit să vândă în ţară, unde preţurile sunt foarte proaste. Anul acesta va avea de vânzare cca 2.000 de miei care vor lua calea exportului.

Discuţia cu dl Faur s-a încheiat optimist. Este probabil unul dintre puţinii fermierii care spun dezinvolt că statul a sprijinit crescătorii de animale prin ajutorul de minimis şi că, la urma urmei, „nu ne poate da statul tot, iar noi să stăm cu mâinile întinse.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 39