E primul sfârșit de săptămână din iunie, parfumul nesfârșit de dulce al petalelor mă cheamă în raiul mândrelor tufe de trandafiri de la Kazanlak, orașul bulgar de la poalele Munților Balcani. Soarele azi e mult prea puternic pentru orice privire călătoare, însă rozul și albul minunilor răsărite din pământ ies în evidență prin lumina razelor și, fără vreun efort prea mare, zâmbesc de jur-împrejur.

Pe urmele boierului Aldimir, nobil bulgar al secolului al XIV-lea, ajung și eu acum, pe lângă Piața Seuthopolis, ce dă în centrul pietonal din Kazanlak. Aici, ca o oază ce atrage oamenii însetați la propriu, prin Fântâna Leului (Luvova Cheshma), încă din anul 1903, țâșnește cea mai bună și rece apă de băut, ce potolește setea trecătorilor.

Mormântul tracic din Kazanlak ce datează din secolul al IV-lea î.Hr. este mărturie a vechilor așezări din perioada neolitică. Picturile murale grăiesc prin culorile vii roșiatice, maronii, albastre sau alb cu gri, forme și detalii aglomerate ce redau mișcarea, tenacitatea oamenilor și dorința de a trăi periculos, la limita libertății. Aerul artei tracice se păstrează și azi, deoarece timpul îngăduitor nu a șters definitiv măiestria și truda oamenilor de altădată.

Întemeiat în anul 1860, Centrul Cultural Ishra este locul ce a adunat laolaltă Biblioteca Ishra, muzeele celebrilor pictori Dechko Uzunuv și Nenko Balkanski, precum alte instituții de învățământ. La Muzeul de Istorie se găsesc peste 50.000 de exponate ce dezvăluie tumultoasa transformare a orașului Kazanlak, încă din cele mai vechi timpuri până azi. Cele mai de seamă obiecte, cum ar fi monede, amfore, bijuterii, sunt ale orașului Seuthopolis, capitala regatului tracic al odrisilor ce a fost fondat cu aproximație în anul 323 î.Hr.

La Muzeul Trandafirilor sunt expuse documente în care sunt prezentate metodele de evoluție a industriei de trandafiri, reconstituiri ale primului laborator din anul 1912, unde se făceau studii pentru extragerea uleiului, diverse unelte ce se foloseau pentru grădină în trecut, dar și vase în care se obținea uleiul și apa de trandafiri.

Nu prea departe de Kazanlak, ca o domniță gătită cu o rochie în culori de roz și alb, cu margele argintii și pălărie șic aurie, așa fac cunoștință dintr-o privire cu Biserica Memorială Shipka, protejată de Munții Stara Planina. După independența Bulgariei, acest lăcaș de cult a fost ridicat pentru a comemora adormiții ruși și bulgari. Pe 34 de plăci de marmură adânc însuflețite în pereții bisericii sunt scrise nume de regimente ale armatelor bulgare și rusești.

Parcul Național Shipka a fost construit în locurile unde s-au desfășurat bătăliile din Războiul de Eliberare Ruso-Turc. Înconjurat de munții veșnic împrospătați de verdele pur, Monumentul Libertății poartă emblema bravilor soldați și voluntari de origine rusă și bulgară care au luptat fără teamă, până la atingerea lacrimilor de libertate.

Festivalul Trandafirilor de la Kazanlak adună deopotrivă oamenii locului, dar și foarte mulți turiști, dornici să asiste la marea sărbătoare, cu tradiție de peste o sută de ani. Ritualul culesului trandafirilor a început dis-de-dimineață, pe răcoare. Mă strecor printre frumoasele fete frumos gătite în costume tradiționale, ce țin la braț, bineînțeles, coșulețe din paie în care adună cu delicatețe frumoasele petale. Îmi pun la gât o ghirlandă din petalele faimosului trandafir de Damasc, ce a ajuns pe aceste tărâmuri importat din Asia Centrală prin Persia, Siria și Turcia, găsindu-și aici cele mai bune condiții de temperatură și solul nisipos spre a dăinui pentru totdeauna liber și fericit.

Obiceiul de a se alege Regina Festivalului Rozelor este printre cele mai frumoase momente ale acestei zile, cea mai frumoasă și mai harnică fată este ridicată pe umeri de flăcăii frumos gătiți, petalele de trandafiri zboară deasupra capului fetei și a celor ce admiră, printre tufele gingașe ce-și ondulează chipul după atingerea mâinilor sau după adierea timidă de vânt. Dansul tradițional și voia bună s-au mutat acum în Piața Centrală din Kazanlak, unde defilează parade de dansatori mai tineri sau trecuți de prima tinerețe. Horele se formează pe câteva rânduri, iar cei veniți să asiste se prind în acest lanț mișcător, care redă doar bucurie și zâmbete pe obrajii întrandafirați ai tuturor.

În piață sunt expuse pentru vânzare de la săpunuri, ulei, dulceață, rahat, vinuri până la obiecte de vestimentație sau uz casnic, iar totul are un numitor comun, trandafirul. E forfotă mare, iar oamenii au venit de peste tot să simtă euforia sărbătorii.

Timpul s-a scurs prea iute, iar pentru a lua pulsul petalelor e nevoie să adormi peste noapte acolo, cu ele, printre tufele din Valea Trandafirilor și munți, adevărații părinți. Ca-ntr-un vis, mă voi întoarce la Kazanlak într-o zi din iunie, după mirificul parfum infinit al trandafirului de Damasc, iar secundele vor fi poveste pentru ca eu să adun, până în mijlocul sufletului, uleiul magic rozaliu.

GALERIE FOTO

Aurora Grigore