Adama Sultan iulie 2020
update 18 Sep 2020

La pas prin pădurea colorată

Dacă te afli în mașină, pe drumul care duce de la Horezu spre Târgu-Jiu, Novaci sau Transalpina, e imposibil să nu oprești pentru a admira un peisaj pe care nu l-ai mai întâlnit niciunde. Este vorba de Pădurea colorată sau proiectul ArtLand „Grădina Paradisului“ din Poienari, județul Gorj. Un loc magic, plin de culoare, optimism, care te îndeamnă să o iei la pas printre copaci, indiferent ce aveai în gând să faci în acel moment. Este o galerie în aer liber realizată de artistul plastic Mihai Țopescu și reprezintă un manifest împotriva defrișărilor abuzive și conservarea naturii cu toate frumusețile ei.

Am ajuns acolo într-o zi de toamnă, unde în peisajul ruginiu trunchiurile copacilor atent vopsite parcă mă invitau să-i descopăr de aproape. Așa am și făcut! M-am apropiat de copaci și am început să merg de la unul la altul, fiecare părându-mi tot mai frumos. Îmi veneau în minte în acele momente pădurile copilăriei mele, în care copacii păreau infiniți când îi priveam în înaltul lor. Și atunci mai vedeam urme de vopsea pe unii dintre ei, cel mai adesea roșie, semn că urmează a fi tăiați. Acum senzația era alta, cu totul nouă, care transmitea mai ales veselie. Momentele de rătăcire în universul colorat erau întrerupte doar de frânele mașinilor care opreau brusc atunci când zăreau pădurea. Cel mai mult m-au bucurat reacțiile copiilor care zburdau printre copaci și zăboveau mai ales lângă cei vopsiți în culoarea preferată.

Spațiul acesta de vis nu este tocmai mare, însă este suficient pentru a avea o altfel de plimbare în natură. Proiectul a fost realizat cu grijă de artist, care a ales vopsea ecologică, care să nu dăuneze copacilor. Mai mult decât atât, în atelierul său Mihai Țopescu a vopsit și alte crenguțe, pe care le-a așezat în copaci, pe suporturi speciale, sub formă de cuib. A avut și sprijin, chiar și voluntari care s-au alăturat proiectului manifest, iar bucuria cu care răspunde atunci când este întrebat despre acești copaci este asemănătoare acelor copii care pășesc acolo pentru prima oară.

Acum gândiți-vă la o zi cu soare, la culoarea favorită și la cartea preferată. Nu-i așa că ați vrea să citiți lângă un copac din pădurea colorată?

Larissa SOFRON

  • Publicat în Turism

Fermierii campioni la porumb din județele Gorj, Vâlcea, Mehedinți și Hunedoara

Știm cu toții deja că 2018 a fost un an excelent pentru cultura porumbului, iar hibrizii Pioneer au oferit producții foarte bune în fiecare județ din țară. Ar fi imposibil să prezentăm fiecare fermă din fiecare județ în care producțiile au fost pe măsura așteptărilor fermierilor, însă vrem totuși să prezentăm performanța obținută de cel puțin un fermier din fiecare județ.

Începem cu județul Gorj, acolo unde își desfășoară activitatea fermierul campion Cristian Marinescu, care lucrează 160 ha, iar cu porumb a semănat anul trecut 60 ha. Cel mai performant hibrid din fermă in 2018 s-a dovedit P9903, care i-a asigurat 14.800 kg/ha. “Am semănat porumbul după grâu, astfel că după recoltatul acestei culturi am arat la 30 cm și am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte complexe 20.20.0. Am continuat cu lucrările de pregătire a patului germinativ în primăvară, am făcut o lucrare cu discul și una cu combinatorul, apoi am semănat în perioada 14-20 aprilie și tot atunci am aplicat 150 kg/ha de azotat. Am erbicidat de două ori și am prășit o dată, atunci am mai aplicat 150 kg/ha de azotat. A fost anul bun, nu am mai aplicat altceva, iar perioada de recoltat a fost între 20 septembrie și 1 octombrie”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că în ultimii 4 ani a ales hibridul P9903, a obținut recolte foarte bune, motiv pentru care și în acest an îl va semăna pe 100 ha.

marinescu cristian

Un alt fermier din județul Gorj este Cristian Fulger, care a cultivat hibridul P9903 și a obținut 12.200 kg/ha. “Lucrez 190 ha, iar anul trecut am semănat pe 40 ha, după grâu. În toamnă am arat la 30-35 cm, iar în primăvară am discuit și am aplicat îngrășăminte complexe 16.16.16 – 300 kg/ha și apoi am intrat cu combinatorul. Am semănat după în perioada 20 aprilie -15 mai, cultura a primit un singur erbicid, nu am mai dat nici un fel de substanță sau tratamente, doar atunci când  am intrat cu cultivatorul am mai aplicat azot – 270 kg/ha.  Am recoltat începând cu data de 20 octombrie. În acest an intenționez să semăn cel puțin 130 ha cu porumb, suprafața poate fi mai mare pentru că intenționez să măresc suprafața din fermă. Momentan am ales hibrizii P0023, P9903 și P9874”, a afirmat agricultorul.

fulger cristian

Și în județul Hunedoara s-au înregistrat anul trecut producții foarte bune la porumb. Cele mai bune rezultate le-a înregistrat doamna Vionelia Bălușe, care a obținut 14.150 kg/ha cu hibridul P9903. “În cadrul a 5 societăți lucrăm în total 4.400 ha, iar anul trecut am avut 1.800 ha cu porumb, am semănat după floarea-soarelui, grâu, dar am avut și monocultură. Am arat în toamnă, iar 400 ha le-am scarificat, după care în primăvară am aplicat între 300 și 350 kg/ha îngrășăminte complexe în funcție de fiecare solă, după care am pregătit terenul cu combinatorul sau freza și am efectuat o lucrare cu discul. Am semănat în cea de a doua decadă a lunii aprilie și tot atunci am aplicat 25 kg/ha de îngrășământ starter. În vegetație, acolo unde am putut intra, am aplicat azot în două tranșe a câte 150 kg/ha, iar acolo unde porumbul a fost prea mare am făcut o singură trecere cu 250 kg/ha de azot. Am erbicidat toată suprafața în postemergență, iar unde a fost nevoie am corectat în vegetație. Am aplicat un îngrășământ foliar cu zinc, pe toată suprafața, iar unde a fost nevoie am revenit și cu a doua trecere, în rest nu am mai aplicat nimic, doar 30% din suprafața am prășit-o. Am început campania de recoltat în luna septembrie și am terminat în luna decembrie. În această primăvară voi semăna cel puțin 2.000 ha cu porumb, dar suprafața poate ajunge și la 2.500 ha în funcție de cum se dezvoltă rapița până în luna martie”, a precizat aceasta.

vionelia baluse

Un alt fermier campion din județul Hunedoara este domnul Miron Dragostesc, care a obținut 10.200 kg/ha cu hibridul P9074.

dragotesc miron

În județul Mehedinți cea mai bună producție a obținut-o agricultorul Alexandru Rădoi, care a semănat hibridul P9537 și a obținut 14.000 kg/ha. “Am avut anul trecut 65 ha cu porumb, a fost monocultură. În toamnă am scarificat, după care în primăvară am discuit și pregătit terenul pentru semănat și am aplicat triplu 16 - 200 kg/ha. Am semănat în prima decadă a lunii aprilie, atunci când am aplicat și 150 kg/ha de azot. Cultura a primit 2 erbicide și un foliar cu bor, atunci când plantele aveau 40-50 cm. Nu am aplicat nimic altceva și nici nu am prășit, iar recoltatul a avut loc la începutul lunii septembrie. Nu au fost probleme anul trecut, cultura a mers bine, chiar dacă răsărirea a fost mai greoaie din cauza frigului. Pentru acest an am ales hibrizii P9537, P9241 și un hibrid nou, voi semăna 70 ha cu porumb”, a punctat fermierul.

radoi alexandru

Alin Ancuța este primul fermier campion din județul Vâlcea. Acesta a semănat hibridul P9911 și a obținut 13.580 kg/ha. “Anul trecut am lucrat 1.300 ha, însă am crescut suprafața la 2.000 ha. Am avut 200 ha de porumb și am semănat după orz, rapiță sau grâu. Astfel că am arat sau scarificat, în funcție de solă și planta premergătoare. În primăvară am fertilizat cu triplu 15  - 250 kg/ha și uree - 200 kg/ha, după care am efectuat o lucrare cu discul. Am semănat în jur de 70.000 b.g/ha  în prima decadă a lunii aprilie. Am erbicidat toată suprafața o singură dată, iar unde a fost cazul am corectat cu un alt erbicid. Am prășit pe o suprafață mai mică, în jur de 50 ha, am aplicat 150 kg/ha de azot. Am recoltat în luna octombrie, a fost o campanie bună, fără probleme, motiv pentru care anul acest voi semăna 500 ha cu porumb și am ales pentru toată suprafața hibrizi Pioneer, dintre care doi hibrizi pe care i-am mai cultivat - P9911 și P9903, plus alți doi hibrizi noi ”, a precizat fermierul campion.

ancuta alin

Tot în județul Vâlcea fermier campion a devenit și domnul Elvis Nițu, care lucrează 1.300 ha, porumb a avut pe 200 ha și a obținut 11.100 kg/ha cu hibridul P9903. “Am semănat porumbul după floarea-soarelui, grâu sau chiar după porumb. Am arat din toamnă, iar în primăvară am pregătit patul germinativ și am aplicat 250 kg/ha de îngrășământ complex 20.20.0., după care am semănat 70.00 b.g./ha în perioada 10 aprilie – 12 mai. Am aplicat un singur erbicid, fără alte tratamente și am recoltat în perioada 5-10 octombrie. În acest an voi semăna 300 ha cu porumb și am ales hibrizii P9911 și P9903”, a declarat fermierul.

nitu elvis

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anterior, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

Pensiunea Castania, popasul de suflet din Polovragi

Concediul petrecut în mediul rural înseamnă mai mult decât odihnă. Înseamnă tradiții, activități de relaxare specifice zonei, dar și oportunitatea de a descoperi gastronomia locală. De toate aceste lucruri era convinsă și doamna Cornelia Dumitrescu atunci când s-a hotărât să deschidă o pensiune. A ales o superbă zonă de munte, dar mai puțin valorificată la acea vreme, comuna Polovragi – județul Gorj, iar în anul 2009 a inaugurat Pensiunea Castania.

Lângă pădurea de castani

Pensiunea Castania este situată în Poiana Mănăstirii, iar încântarea multor turiști este dată de faptul că din unele camere și de pe balcon poate fi admirată Mănăstirea Polovragi. În imediata apropiere este o pădure de castani, de aici și denumirea pensiunii. Însă această pădure nu a fost doar o sursă de inspirație în găsirea numelui, ci a devenit și o „sursă de aprovizionare“ pentru doamna Cornelia, care utilizează castanele în fel de fel de rețete care-i încântă pe turiști. Mai mult decât atât, aceasta mai organizează și un Festival al Castanelor.

La Castania se pot caza în același timp 22 de persoane, pentru că este o pensiune de familie, după cum spune proprietara. Camerele sunt mobilate modern și dispun de baie proprie și balcon, unde turiștii pot admira neîncetat peisaje de vis.

Restaurantul este un alt punct-cheie al pensiunii. Aici regăsim o îmbinarea armonioasă între tradiții și modernism, iar preparatele cu care se pot ospăta oaspeții sunt gustoase și preparate în mare parte cu produse locale.

„Ne-am dezvoltat treptat, cum se întâmplă în cazul oricărei afaceri, însă mai am lucruri de făcut pentru a ajunge acolo unde îmi doresc. Sunt mulțumită de faptul că turiștii care ne calcă pragul apreciază în mod deosebit curățenia din pensiune, mâncarea foarte gustoasă, decorațiile și mai ales căldura cu care îi întâmpinăm de fiecare dată. În ceea ce privește mâncarea, ne adaptăm în funcție de cerințe. În cazul în care este vorba despre un grup de turiști, atunci le propun un meniu fix; în general este un meniu à la carte, dar la cerere putem pregăti și produse tradiționale. Achiziționăm de la localnici, care sunt buni gospodari, carne și brânză direct de la stână, deci încercăm să valorificăm, pe cât se poate și avem voie, produsele locale“, a declarat Cornelia Dumitrescu.

Prin deschiderea acestei pensiuni, doamna Cornelia nu doar că a sprijinit comunitatea locală și achiziționează permanent produse de la gospodarii polovrăgeni, ci a creat și multe locuri de muncă pentru că are nevoie de sprijin de nădejde în desfășurarea activității.

Cămara gospodinelor

În cadrul pensiunii, turiștii au la dispoziție și sală de conferințe, salon pentru timpul liber, terasă, foișor pentru grătar și o cămară a gospodinelor. Cea din urmă încăpere este și cea mai recent inaugurată. Aici doamna Cornelia a mers pe calea tradiției. În primul rând s-a gândit să o mobileze cu obiecte din lemn, iar din acest motiv a apelat la priceperea familiei Dîlganu. Astfel că Rodica și Viorel Dîlganu au realizate polițe, rafturi, scaune, o masă, bănci, dar și obiecte de decor. Toate obiectele au fost atent lucrate în lemn de Viorel și pictate cu drag de Rodica.

Pe rafturile din cămară sunt așezate, așa cum era de așteptat, borcane cu dulceață, murături, zacuscă și siropuri pregătite după rețetele din zonă. Produsele pot fi consumate de turiști și chiar achiziționate pentru acasă. Pe lângă mobilierul realizat de familia Dîlganu, în cămară sunt și obiecte care spun o parte din povestea polovrăgenilor: război de țesut, costum popular, șervete, preșuri, fotografii în care apar localnici fie îmbrăcați în straie populare, la zile de sărbătoare, fie în zilele obișnuite în care își desfășoară activitatea, dar și obiecte din ceramică de Horezu.

Pe lângă condițiile pe care le-a creat în cadrul pensiunii și locurile de joacă sau jocurile (Wii, masă de fotbal, remi, tobogan, leagăne, biciclete, masă de tenis, teren de badminton, piscină pentru copii) pe care le pune dispoziția oaspeților, doamna Cornelia a creat și câteva trasee turistice pe care aceștia le pot parcurge. Unele pe jos, altele cu bicicleta sau cu mașini de teren și ATV-uri, pentru că zona este propice sporturilor off-road. În acest fel turiștii nu se pot plictisi dacă aleg să stea mai multe zile la Polovragi. Nu trebuie să uităm faptul că în imediata apropiere a pensiunii este și Mănăstirea Polovragi și peștera cu același nume, două obiective turistice pe care nu aveți voie să le ratați dacă ajungeți în zonă. Mai mult decât atât,  trebuie să reamintesc faptul că Polovragiul este foarte aproape de Rânca și Transalpina, un motiv în plus pentru a vizita și a vă caza în Polovragi.

Pe lângă evenimentul dedicat castanelor, doamna Cornelia Dumitrescu organizează în luna iunie și Sărbătoarea Căpșunilor de Polovragi, cunoscut fiind faptul că mulți localnici sunt producători de căpșuni.

Pentru mine, ca și pentru mulți alți turiști care i-au pășit pragul, Pensiunea Castania este mai mult decât un loc de cazare. Este un popas de suflet unde te poți relaxa și îți poți reîncărca bateriile, unde te poți destinde și juca, unde poți admira peisaje de vis și poți descoperi tradițiile gorjenilor.

GALERIE FOTO


 

Larissa SOFRON

  • Publicat în Turism

Schitul Crasna, o oază de liniște și rugăciune

Dacă vă aflați în Gorj, în apropiere de Novaci, deci de noua stațiune Rânca, ar trebui să vă abateți din drum cale de 15 kilometri, pentru a vedea ceea ce unii consideră a fi unul dintre cele mai frumoase altare din țară, cu o catapeteasmă sculptată în lemn și îmbrăcată în foiță de aur, de la schitul Crasna, situat în comuna cu același nume, predestinat parcă pentru plaiurile de la poalele Parângului, „crasna“ însemnând „frumos“. Vara veți găsi în plus o oază de liniște, lăcașul aflându-se la marginea pădurii, la distanță confortabilă de prima așezare umană, satul Ungureni.

Intrarea Crasna

Schitul Crasna, înscris în lista monumentelor istorice, este atestat documentar pentru prima dată în anul 1486. Biserica a fost zidită în 1636, prin strădania pitarului Dimitrie Filiștanu, văr cu doamna Stanca, soția lui Mihai Viteazul și nepot al banului Craiovei Dobromir. Picturile interioare au fost executate un secol mai târziu (1756-57) de Grigore Zograf și de fiul său, Ion. Biserica este sub formă de cruce, cu ziduri groase de cărămidă, construită în stil bizantin, cu o singură turlă deasupra naosului. Turla are formă octogonală, cu opt ferestre înalte și înguste. Catapeteasma, înaltă până la boltă, este din lemn sculptat, învelit cu foiță din aur și este considerată una dintre cele mai frumoase din țară. Altarul este luminat de o fereastră așezată la răsărit. Naosul este despărțit de pronaos de un zid și el înalt până la boltă, cu o deschidere de mărimea unei uși obișnuite, iar în pereții laterali sunt prevăzute ferestrele. Naosul primește lumină printr-o singură fereastră de pe peretele sudic. Pridvorul este închis, cu ziduri la fel de groase, cu două deschideri pentru intrarea credincioșilor, una în partea de apus și alta la sud. Biserica a fost pictată după ce a fost sfințită. Undeva, sub crucea de la răstignire, Grigore Zograf a imortalizat portretele lui Matei Basarab Voievod și al lui Ștefan, Mitropolitul Țării Românești. În exterior, pereții sunt delimitați în două registre de un brâu simplu, având pe ambele părți rânduri de cărămizi așezate pe muchie. Sub brâu sunt și niște firide mai mari, iar deasupra, niște firide mai mici, cu cărămidă netencuită. Restul pereților sunt albi. Sub streașină sunt, de asemenea, două rânduri de cărămizi dispuse pe muchie, iar bordura (temelie) este din piatră. În stânga pridvorului (nord) se găsește piatra funerară a unuia dintre ctitori, jupânul Ion Tundrea, iar deasupra ușii de intrare stă scrisă pisania care pomenește, printre altele, de vremea zidirii bisericii: „Cu vrerea Părintelui, a Fiului și a Sfântului Duh, eu, robul lui Iisus Hristos, jupânul Dumitru cel mare, cu feciorii lui, i-au dat lui Dumnezeu și n-am cruțat avuția ce au zidit această Sfântă mânăstire în zilele bunului voievod Matei Basarab Valeat (7145), 1637, luna septem­brie, ziua 24 (...) Această sfântă biserică a fost zidită din temelie de către Dumitru Filișteanu, mare pitariu în zilele voievodului Matei Basarab, fiind stareț la această mănăstire Vartolomeu, fiul popei Hotinescu, din Drăgoești. Acesta, luând blagoslovenie de la PS Sa Episcop Kir Grigore, au procurat cele necesare și apoi au pictat-o după cum se poate observa și astăzi.“ În timpul domniei regelui Carol al II-lea au loc ample lucrări de restaurare a bisericii și chiliilor, iar după 1990, prin grija mitropo­litului Olteniei, academicianul dr. Nestor Vornicescu, se execută o renovare a întregii mănăstiri. La intrarea în schit este o poartă mare din lemn, sculptată în stil gorjenesc, iar în dreapta ei, o cișmea din piatră, cu o cruce din marmură albă.

Pisania Crasna

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 56

Abonează-te la acest feed RSS