reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Investiții în inovație

Am preluat în titlu expresia specialiştilor de la CORTEVA AGRISCIENCE din Cernay, Franţa, convins fiind că exprimă realitatea a ceea ce am văzut acolo cu prilejul recentei vizite a Fabricii de producţie şi ambalare a unor produse pentru potecţia plantelor de ultimă generaţie.

Aflată în estul ţării, Cernay (Rinul Superior), ca de altfel mai toate localităţile din regiunea Alsacia, impresionează prin ordine, curăţenie, respect pentru tradiţie şi istorie, atribute specifice populaţiei autohtone, majoritatea de etnie sau cu „rădăcini“ germane. Poate nu întâmplător Compania Corteva Agriscience a ales să investească aici într-o fabrică modernă dotată cu echipamente de top.

Investiţia, în valoare de peste 20 milioane de euro, va susţine producţia gamei Inatreq active, acceptată deja pentru utilizare în multe din statele UE, aceasta făcând parte dintr-o nouă clasă de fungicide destinate protecţiei cerealelor în care molecula activă este obţinută din produse de origine naturală prin fermentare.

Producţia în noua fabrică, la a cărei inaugurare au fost prezente importante personalităţi politice şi administrative din regiune, dar şi jurnalişti din presa de specialitate din mai multe ţări europene, a demarat în această lună – octombrie 2019. Prin extinderea investiţiei vor fi create peste 50 de noi locuri de muncă ce se va adăuga celor aproximativ 380 deja existente.

CORTEVA AGRISCIENCE, prin investiţiile inclusiv în liniile de formulare, urmăreşte să vină în întâmpinarea cererii pentru produse organice, oferind agricultorilor soluţii noi în ceea ce priveşte protecţia culturilor, răspunzând astfel provocărilor aflate într-o continuă schimbare. Inatreq active este una dintre acestea, fiind considerat un produs revoluţionar care permite fermierilor obţinerea unor producţii mari şi sigure sub aspect alimentar. „Ingredientele naturale din componenţa produsului reprezintă direcţia dorită de societăţile europene în materie de inovare“, spunea printre altele Susan LEWIS, vicepreşedinte senior şi director operaţiuni Corteva Agriscience.

investitii corteva2

Cu prilejul dialogului purtat cu principalii reprezentanţi ai fabricii din Cernay am aflat cât de importantă este investiţia de aici pentru viitorul agriculturii europene şi nu numai, pentru sănătatea omenirii.

„Această nouă investiţie demonstrează angajamentul companiei noastre de a oferi soluţii sustenabile, inovatoare, care vor transforma agricultura şi vor ajuta agricultorii să crească productivitate şi să asigure alimentele necesare pentru o populaţie aflată în creştere. Această fabrică reflectă eforturile noastre continue pentru a crea un sistem alimentar sustenabil care să ajute fermierii în producerea de alimente sănătoase, de calitate, răspunzând astfel cererii consumatorilor“, îmi spunea Patrice SWINNEN, director de producţie al centrelor din Cernay şi Uffholtz.1753

„Inatreq active nu este un produs de sinteză, ci un produs natural obţinut prin fermentare, o fază chimică care permite stabilizarea moleculei. Odată ajunsă în plantă aceasta revine la forma sa naturală, formă în care devine dăunătoare agentului patogen pentru care a fost aplicat. Produsul va putea fi utilizat din 2020, după ce va fi înregistrat, acesta fiind deja supus mai multor teste, în mai multe regiuni cu condiţii diferite de climă şi sol. Este un produs obţinut în peste zece ani de cercetare şi care a costat compania două sute de milioane de dolari...“ – spuneau la unison doi dintre cercetătorii de la Cernay, Jean-Pierre Stekcler şi Andy Leader.

Vizita noastră la fabrica din Cernay, organizată impecabil de Corteva Agriscience, ne-a oferit posibilitatea de a vedea „în direct“ preocupările respectivei companii nu doar pentru asigurarea unor seminţe de înaltă performanţă, ci şi preocupările colectivelor de cercetători pentru protecţia plantelor, dar şi a mediului.

Timpul petrecut acolo, programul bine şi eficient organizat ne-au permis şi vizitarea localităţii, a unui sat medieval bine conservat, dar şi a unei crame locale tradiţionale, de fapt o afacere a familiei Schlumberger, prilej cu care am participat la degustarea mai multor sortimente de vinuri obţinute din soiurile de struguri cultivate pe domeniile respective.

Ion BANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Turismul european este dominat de Spania, Italia, Franța, Germania și Regatul Unit

  • România este trecută la „...și altele“

Spania, urmată de Italia, Franța, Germania și Regatul Unit sunt cele mai căutate destinații turistice din Uniunea Europeană. De altfel, cele cinci țări se află și în top 10 al celor mai vizitate țări din lume. România, trecută în statisticile UE la „și altele“, nu are nicio schimbare de paradigmă: cele mai căutate destinații turistice rămân litoralul Mării Negre, stațiunile montane din Brașov și Valea Prahovei, stațiunile balneoclimaterice și mănăstirile din nordul Moldovei.

Eurostat (oficiul de statistică al Comisiei Europene) arată că, în 2016, ultimul an analizat, la nivelul celor 28 de țări ale Uniunii Europene, au fost active 608.400 de structuri de cazare turistică, cele mai multe aflându-se în Italia (178.449), Marea Britanie (84.580) și Croația (83.233). Ca număr de locuri de cazare (31,319 milioane total UE-28), aproape o treime s-au concentrat în Franța (5,134 milioane de locuri de cazare) și Italia (4,493 mil.), aceste state fiind urmate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (3,944 mil.), Spania (3,516 mil.) și Germania (3,336). La mare distanță se află Olanda (1,370 mil. de locuri de cazare), Grecia (1,241 mil.) și Austria (1,001 mil.). Dintre țările estice, cel mai bine plasate în acest clasament sunt Croația (987.000 de locuri de cazare) și Polonia (749.000).

Spania, cea mai vizitată țară din UE

Spania a fost principala destinație turistică din UE pentru nerezidenți (persoane care călătoresc în afara țării lor), arată Eurostat, cu 295 de milioane de nopți de cazare, ceea ce reprezintă 22,2% din totalul pentru UE-28, principalele regiuni vizitate fiind Insulele Canare, Insulele Baleare și Catalonia. După Spania, cele mai populate și populare destinații pentru nerezidenți au fost Italia (199 de milioane de nopți), Franța (124 milioane de nopți) și Regatul Unit (119 milioane de nopți). Cele patru țări însumează 55,7% din totalul nopților petrecute de nerezidenți în UE-28 (fig. 1). Ca intensitate turistică (numărul de nopți petrecute în raport cu dimensiunea demografică a țării), au fost preferate Malta, Croația, Cipru și Austria.

turism fig1

Peste 60% din populația UE, angrenată în turism

Din totalul populației UE cu vârsta de cel puțin 15 ani, 62,1% au participat la activități de turism, mai exact aceste persoane au efectuat cel puțin o călătorie turistică în interes personal, pe parcursul anului. Rata participării a variat între 23,7% în România și 88,9% în Finlanda (fig. 2). Rezidenții din UE-28 au efectuat 1,2 miliarde de călătorii turistice; dintre acestea, 74,4% au fost către destinații interne și restul în străinătate. Cetățenii din Luxemburg, Malta, Belgia și Slovenia au preferat să viziteze alte țări în procent covârșitor; în schimb românii și spaniolii (10% fiecare) au manifestat un apetit scăzut de a călători peste hotare.

turism fig 2

Cei mai mulți turiști, din Germania și Regatul Unit

Eurostat mai spune că rezidenții din UE-28 au petrecut 2,6 miliarde de nopți în vacanță în străinătate. Cei mai mulți turiști, totalizând aproape 51,3% din totalul UE-28, provin din Germania, aceștia petrecând 771 de milioane de nopți în afara granițelor țării, și din Regatul Unit, ai căror cetățeni s-au cazat 564 de milioane de nopți în străinătate (fig. 3). Ca nopți pe cap de locuitor (indicator totuși neconcludent), Luxemburg a fost statul ai cărui rezidenți au petrecut cele mai multe nopți în străinătate (22,3 nopți), urmat de Cipru (18,7 nopți/cap de locuitor) și Irlanda (12,5). La polul opus se află rezidenții din România, Bulgaria și Grecia, care au petrecut, în medie, mai puțin de o noapte în străinătate.

turism fig 3

Spania, cele mai mari venituri

Cele mai mari venituri din turismul internațional, în cifre absolute, au fost înregistrate în Spania (54,7 miliarde euro), Franța (38,3 miliarde euro) și Regatul Unit (37,4 miliarde euro), urmate de Italia (36,4 miliarde) și Germania (33,8 miliarde). Ca ponderi în PIB ale veniturilor provenite din turism, pe primele locuri de situează Croația (18,6%), Cipru (13,7%) și Malta (13,2%), țări în care acest sector reprezintă cea mai importantă sursă de dezvoltare. Cel mai mare nivel al cheltuielilor pentru turismul internațional s-a înregistrat în Germania (72,1 miliarde euro), Regatul Unit (58,4 miliarde) și Franța (36,5 miliarde).

Litoralul Mării Negre, Valea Prahovei, Poiana Brașov, în topul preferințelor

Haideți să vedem cam pe unde se află turismul nostru în această ecuație. În 2018, arată ultima statistică a INS, România dispunea de 8.849 de structuri de cazare. Cele mai multe dintre acestea sunt pensiuni agroturistice – 2.821 de structuri de cazare, hoteluri – 1.613 și pensiuni turistice – 1.709. Capacitatea de cazare la nivel național este de 353.308 locuri, cele mai multe dintre acestea găsindu-se în București și celelalte reședințe de județ (91.685 de locuri) și pe litoralul Mării Negre (80.263). (Vezi tabelul 1.)

turism 1042 tabel regiune

Numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de cazare, calculat însă la nivelul anului 2017, a fost de 12.143.346. Cele mai multe s-au înregistrat în unitățile de cazare din București și orașele reședință de județe (5.992.403 de sosiri), ceea ce poate să ducă la concluzia că prevalează turismul de afaceri, urmat de destinațiile turistice din alte localități decât marile orașe (2.036.151), zona montană (2.019.142), litoral (1.049.970), stațiuni balneoclimaterice (945.257) și Delta Dunării (100.423).

Turiștii români și străini au petrecut 27.092.523 de nopți în vacanță în structurile de cazare. Destinațiile preferate au fost Bucureștiul și celelalte capitale de județ (10.341.681 de înnoptări), litoralul Mării Negre (4.316.379), stațiunile balneoclimaterice (4.204.898), stațiunile montane (4.178.123), alte localități, însemnând zonele unde se practică agroturismul (3.841.108) și Delta Dunării (210.334). (Vezi tabelul 2.)

turism 1042 tabel destinatii

Cele mai vizitate au fost zonele și obiectivele turistice din Regiunea Centru, Sud-Est și Bucureștiul, respectiv, municipiul Bucureștiul și județele Constanța, Brașov, Prahova, Suceava, Sibiu, Mureș, Cluj, Vâlcea, Bihor (peste un milion de nopți de cazare fiecare). Aceste date ne indică faptul că destinațiile turistice cele mai căutate sunt litoralul Mării Negre, Poiana Brașov, Predeal și Brașov, Valea Prahovei (Sinaia, Bușteni, Azuga), mănăstirile din nordul Moldovei, Clujul și salina Turda, Sibiu, precum și stațiunile balneoclimaterice din Vâlcea, Bihor, Mureș.

Maria BOGDAN

  • Publicat în Turism

Producătorii de vin reuniți la Vinexpo caută mijloace pentru a lupta împotriva încălzirii climatice

La Salonul Internațional al vinului și băuturilor spirtoase, care se desfășoară în perioada 18-21 iunie la Bordeaux, viticultorii dau dovadă de imaginație pentru a-și salva viile și fac un apel la mobilizare generală pentru a lupta împotriva încălzirii climatice, transmite AFP.

Incendii, precum cele din Australia și Chile, geruri târzii precum cele care au lovit Franța la finele lunii aprilie, aceste pericole climatice ar urma să se accentueze, avertizează John Holdren, președintele Facultății de științe ale mediului de la Harvard, afirmând că în 2040 canicula din 2003 va fi o vară normală, iar în 2060 o vara răcoroasă.

Chiar și o mică creștere a temperaturilor afectează viile nobile. "Viile sunt plante foarte sensibile, sunt ca un termometru", a subliniat Gaia Gaja, coproprietarul domeniului Gaja din Piemont (Italia), unul din cele mai mari nume din industria vinului.

Toți viticultorii sunt preocupați de încălzirea climei, care poate face vinurile mai puternice cu un grad de alcool mai ridicat, care poate atinge ușor 16 și chiar 17 grade, precum și cu o lipsă de aciditate care le afectează echilibrul.

Pentru a se adapta la modificările climatice viticultorii au revenit la soiurile mai târzii, care anterior ajungeau cu dificultate la maturitate. Astfel în Liban, producătorii replantează struguri din soiul Cinsault pentru a face față la o majorare a temperaturilor cu două grade în zece ani.

Este experimentată de asemenea selecția genetică a soiurilor mai rezistente la secetă, dar deocamdată calitate nu este suficientă pentru a permite producția de vinuri de calitate, potrivit mai multor profesioniști din domeniu.

O altă consecință a modificării climatice este schimbarea geografiei viilor. Anumite regiuni viticole ar putea dispărea și altele ar putea să își facă apariție. Deja domeniile viticole încep să se organizeze. Casa Torres, prezentă în Chile, a cumpărat terenuri în sudul țării, în apropiere de lacuri, în timp ce șampania Taittinger a făcut investiții în Anglia unde peste câțiva ani va începe să producă vin spumant.

De asemenea, viticultorii își schimbă metodele de lucru, uneori cu sprijinul oamenilor de șțtiință, pentru a putea cultiva vinuri rezistente. Gaia Gaja a dezvăluit că în trei domenii italiene se cultivă iarbă, măzăriche sau orz între vița de vie pentru a ține sub control umiditatea și a favoriza biodiversitatea.

Pentru a răspunde la acordul de la Paris, care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, viticultorii au demonstrat că pot acționa individual și au făcut un apel pentru a se uni și af ace presiuni asupra decidenților, aceasta este concluzia conferinței de la salonul mondial al vinurilor Vinexpo, intitulată "sectorul vinului în fața provocărilor și mizelor modificării climatice".

AGERPRES

Inundațiile din Franța, o veste bună pentru cultivatorii de grâu din regiunea Mării Negre

Inundațiile din ultima vreme au redus producția de grâu a Franței, principalul producător din Uniunea Europeană, la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, ceea ce a creat o oportunitate pentru exportatorii din regiunea Mării Negre, transmite Bloomberg.

Cea mai mare cooperativă agricolă din Franța, InVivo, estimează o scădere de la 12% până la 7% a cotei ocupată de Franța pe piața mondială și în aceste condiții InVivo va fi nevoită să recurgă la furnizori din alte țări, inclusiv din statele riverane Mării Negre, pentru a face față cererilor clienților.

La rândul său, firma de consultanță Agritel estimează că veniturile realizate de fermierii francezi ar putea să se reducă la jumătate, până la 740 euro pe hectar, ceea ce înseamnă că o recoltă de pe o suprafață de 120 de hectare ar urma să aducă fermierilor pierderi de aproape 60.000 de euro.

"Am mai avut recolte proaste și prețuri proaste dar nu am avut niciodată ambele împreună. Până acum ne-am descurcat dar anul acesta nu o vom scoate la capăt. Va trebui să recurgem la economii", a declarat fermierul francez Stephane Jean.

Inundațiile din Franța, care amenință și țara vecină Germania, al doilea mare producător din UE, precum și țările baltice, vor obliga importatorii să se adreseze cultivatorilor din regiunea Mării Negre pentru a-și acoperi necesitățile. Acest lucru deschide calea pentru statele din regiune să vândă grâu pe piețe precum Maroc sau Algeria.

Compania bulgară Vitagrain BG a avut discuții preliminare pentru a vinde grâu în Franța declară directorul general Martin Roussev și cel puțin un trader francez vrea să cumpere grâu din România, a declarat o sursă din apropierea discuțiilor. Avantajul grâului din Bulgaria și România este că acestea este scutit de la plata taxelor pe import în Franța deoarece fac parte din Uniunea Europeană.

Însă recursul la grâul din Marea Neagră reprezintă un risc pe termen lung pentru cultivatorii francezi deoarece clienții lor pot găsi noi furnizori. "Atunci când ești obișnuit să cumperi fructe de la un magazin și acel magazin se închide pentru reparații, mergi la un alt magazin și constați că fructele sunt la fel de bune", a declarat directorul Agritel, Michel Portier.

AGERPRES

Franţa recunoaşte: pesticidele sunt cancerigene

Institutul Naţional al Sănătăţii şi Cercetării Medicale (INSERM) din Franţa a dat publicităţii, încă din 2013, raportul comisiei pluridisciplinare de studiere a efectelor expunerii profesionale la pesticide. Conform cercetătorilor francezi, inhalarea sau ingerarea de pesticide are efecte grave asupra sănătăţii şi poate genera, printre altele, numeroase forme de cancer ale sângelui, maladia Parkinson sau cancer de prostată. În acelaşi timp, studiul a relevat faptul că mai ales agricultorii au risc crescut de a face cancer de prostată.

Potrivit unui decret semnat de ministrul francez al Agriculturii şi publicat în Monitorul Oficial francez, la începutul lunii iunie, Limfomul malign non-Hodgkin (LNH) este recunoscut în prezent, în Franţa, ca boală profesională provocată de pesticide. LHN este o formă de cancer al sângelui. Atunci când limfocitele încep să crească necontrolat din cauza LNH, adesea se acumulează în ganglionii limfatici, producând noduli sau tumori cunoscute sub numele de limfom. Tumorile cauzate de limfomul non-Hodgkin se pot forma aproape oriunde în organism.

Biogazul şi cooperativa, lecţia franceză

49 de fermieri francezi îşi construiesc o centrală de cogenerare pe biogaz pentru a obţine un profit mai bun din activitatea agricolă, dar şi pentru un management optim al deşeurilor.

Proiectul UMAP adună tot mai mulţi parteneri. Unul dintre ei, poate cel mai important, este Asociaţia BIO.M.A.A.S. care a reuşit să-i adune pe cei 49 de fermieri în jurul acestui deziderat. Apoi, pentru ca proiectul de cogenerare să fie eficient, a fost aşezat lângă o uzină pentru uscarea şi granularea lucernei (Luzeal). Compania Impulseo alături de Centrul de Inginerie a Biogazului, care se vor ocupa de punerea în practică a proiectului, întregesc această listă, conform vestitei publicaţii „La France Agricole“.

Sébastien Mahaut, preşedintele asociaţiei BIO.M.A.A.S. din regiunea Ardeni, spune că a durat patru ani şi jumătate. Construcţia centralei de cogene­rare pe biogaz se face în două etape. Începând de anul acesta se va pune în funcţiune un prim grup de 500 KW, urmând ca, în a doua etapă, capacitatea să crească la 2 MW. Energia electrică o vor vinde în reţeaua FEDR, iar energia termică va fi folosită de uzina Luzeal, care o va utiliza în procesul de uscare şi granulare a lucernei. Fiecare din cei 49 de asociaţi a participat la investiţia de opt milioane de euro. Bineînţeles că şi profitul va fi, de asemenea, împărţit. Doar profitul e ţelul final, nu-i aşa?

Nimic nu se pierde

Fermierii vor asigura şi materia primă necesară (paie, pleavă, resturi vegetale, dejecţii de la fermele de vaci, porci sau păsări de pe o regiune cu o rază de circa 25 km faţă de uzina de biogaz). 1.400 de tone au fost deja colectate din ultima campanie de recoltare. Dar materia primă principală va fi porumbul pentru siloz, ceea ce va face posibil ca, pe termen lung, desfacerea producţiei vegetale să devină predictibilă.

Necesarul pentru buna funcţionare a instalaţiei de biogaz este de 11.000 de tone brut/an în prima fază, iar din faza a doua (când puterea instalată va creşte la 2 MW) necesarul va fi de 55.000 tone, precizează Hugues Deshuraud, directorul companiei Impulseo, cea care execută construcţia centralei de cogenerare pe biogaz.

Din activitatea de cogenerare va rezulta şi un îngrăşământ organic extrem de bun care se va întoarce pe terenurile fermierilor. Proiectul asigură un management eficient al deşeurilor organice şi totodată creează locuri de muncă.

Ceea ce fermierii europeni au învăţat în peste o sută de ani – şi anume că asocierea e una dintre soluţiile la îndemână pentru a realiza proiecte importante – ar fi o lecţie bună pentru fermierii mici şi medii români, care încă văd în asociere fantoma CAP-ului. De menţionat este şi faptul că în Franţa suprafaţa medie exploatată de un fermier este de 30 hectare.

Tudor CALOTESCU

Calul românesc - vaca vopsită a francezilor

Pe parcursul întregii luni februarie, agricultura şi industria alimentară din Uniunea Europeană au fost zguduite de cel mai mare scandal de la criza vacii nebune până în prezent: scandalul cărnii de cal. Lasagna comercializată de gigantul alimentar Findus în supermarketurile britanice şi produsă de Comingel a generat conflicte comerciale puternice, pe alocuri cu accente politice, de-a lungul întregului continent, şi a scos la lumină o fraudă de multe milioane de euro. România, furnizoarea materiei prime, a scăpat cu faţa curată, deşi, ca în multe alte ocazii, risca să devină ţapul ispăşitor.

Vinerea neagră a industriei de carne europene

Asemenea „vinerii negre“ care a precedat marele crah financiar din ’29, şi scandalul cărnii de cal s-a născut tot într-o vineri, pe 8 februarie, dar în anul 2013, când, în urma unui control al autorităţilor sanitare din Marea Britanie, în produsele semipreparate de tip lasagna, care ar fi trebuit să conţină carne de vită, s-a descoperit prezenţa cărnii de cal. Imediat, incidentul a luat amploare internaţională, fiecare firmă acuzându-şi furnizorul de rele practici comerciale. Astfel, după ce Findus şi-a îndreptat arătătorul către Comingel şi Spanghero, ultimii doi au pasat vina către două abatoare din ţara noastră cu care nici măcar nu aveau relaţii comerciale directe.

Peste noapte, România, vinovatul de serviciu al Europei, ca să-l parafrazez pe premierul Ponta, a devenit responsabilă pentru tot haosul creat. Fără să existe o anchetă finalizată, mass-media străine au speculat ipoteze dintre cele mai hollywoodiene, de la „mafia cailor“ la tranşarea ultimelor animale protejate din Letea; brusc, nu mai eram doar imigranţii săraci şi cerşetorii de la metrou, ci şi nişte barbari lipsiţi de scrupule, probabil moştenire de la Dracula. Surpriza a venit abia o săptămână mai târziu, când ancheta oficială a demonstrat că, deşi, într-adevăr, carnea de cal provenea din România, ea a fost exportată perfect legal, mai ales că niciunul dintre furnizori nu exporta carne tocată, aceasta fiind livrată în formă brută, în carcase de 25-30 de kilograme. „Mi se pare normal ca un stat membru care nu are o vină să nu fie acuzat doar pe vorbe sau speculaţii privind un oarecare subiect, doar pentru că acesta are un anumit nume“, a declarat, la finalizarea anchetei din România, comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş.

România este, într-adevăr, un exportator important de carne de cal la nivel european, cu o piaţă estimată la aproximativ 13 milioane de euro în 2012, însă Franţa sau Marea Britanie nu se numără printre cumpărătorii noştri fideli. România a produs şi a participat la comerţul intracomunitar cu 6.300 de tone de carne de solipede (cai, catâri, măgari). Un procent de 96,6% din această cantitate a fost trimisă către beneficiari din Bulgaria, Olanda, Italia, Grecia, Polonia, Ungaria, Belgia, Germania, restul fiind utilizată pe piaţa din România.

Efectul de boomerang, hoţul strigă „Hoţii!“

Chiar dacă în ultima perioadă s-au constatat unele probleme de etichetare a cărnii de vită pe piaţa internă, ancheta europeană a demonstrat că ambele abatoare, atât CarmOlimp din Braşov, o firmă cu 20 ani de tradiţie în domeniu, cât şi Doly Com din Botoşani au vândut carnea de cal pe piaţa comunitară respectând toate reglementările în vigoare, România fiind astfel exonerată de orice acuzaţie. Rămâne totuşi întrebarea: care a fost miza şi cine a realizat această fraudă de proporţii?. Pentru început, trebuie spus că, la nivel european, carnea de vită se tranzacţionează cu un preţ mediu de 3,7 euro/kg, în timp ce carnea de cal are un preţ de 2,2 euro, diferenţa de 1,5 euro/kg intrând în buzunarul celui care a falsificat etichetele.

Dacă facem un calcul simplu, pentru fiecare o sută de tone falsificate se obţine un profit de 150.000 de euro, iar o eventuală confuzie între cele două tipuri de carne este imposibilă din cauza caracteristicilor fizice (miros, culoare, consistenţă etc.). Schema de furt se realiza astfel: carnea de cal era cumpărată din România de către o firmă din Cipru, care o revindea către un trader olandez, fără ca produsul să fi ajuns vreodată în insula Afroditei, iar destinaţia finală era Franţa, în spatele întregii operaţiuni aflându-se chiar cei doi operatori care au acuzat ţara noastră, Comingel şi Spanghero. „Pentru România era clar că exporta carne de cal şi nu altceva. A devenit evident că aveam de a face cu o fraudă organizată de către comercianţi", a afirmat Jean-Marc Ayrault, prim-ministrul Franţei. Problema este că acuzele nefondate, formulate de reprezentanţii firmelor engleze şi franceze, ar putea avea efecte importante pe termen lung pentru producătorii de carne din România.

Decredibilizarea României, o lovitură pe termen lung

Dincolo de pierderile suferite de firmele româneşti de profil în urma acestui scandal, săgeţile otrăvite trimise de Comingel şi Spanghero la începutul anchetei spre ţara noastră au urmărit nu doar pasarea responsabilităţii, ci şi încercarea de a elimina un potenţial concurent de pe piaţă. Nu întâmplător scandalul cărnii de cal a venit la scurt timp de la adoptarea şi distribuirea bugetului PAC între ţările membre. România a reuşit într-un timp relativ scurt să îşi modernizeze capacităţile de producţie din industria cărnii, în special cu fonduri europene, crescând de la an la an producţia comercializată pe piaţa europeană la nivelul tuturor sectoarelor, dar mai ales în ceea ce priveşte carnea de cal. De altfel, ambii operatori vizaţi de această anchetă îşi modernizaseră abatoarele în ultimii zece ani.

Obţinerea unei creşteri a bugetului PAC acordat ţării noastre cu 18% faţă de perioada 2007-2013 a fost fără doar şi poate interpretată de unii operatori străini ca un suport suplimentar pentru concurenţii lor români, iar scandalul cărnii venea să stopeze acest avânt prin decredibilizarea industriei autohtone. De asemenea, cantitatea de carne de cal etichetată greşit pe pieţele vestice depăşeşte cu mult livrările făcute de cei doi operatori români. Cel mai probabil, calul românesc nici măcar nu a pus copita în Marea Britanie. O anchetă recentă a Agenţiei pentru Siguranţă Alimentară (FSA) din Regatul Unit a scos la iveală faptul că două abatoare din Aberystywth (Ţara Galilor) şi Todmorden (nordul Angliei) tranşau şi comercializau ilegal cai crescuţi în insulă, nereguli înregistrându-se şi la mai mulţi operatori de carne de vită din Irlanda de Nord; aşa că, dacă voi ajunge într-un restaurant din Londra, voi cere cu siguranţă o porţie de pur sânge englezesc.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Francezii sunt revoltaţi că au rămas fără agricultura ţărănească

Francezii tânjesc după viaţa ţărănească distrusă de tăvălugul politicilor agricole comune şi îi apreciază pe agricultorii români pentru cultura şi stilul lor de viaţă apropiat de natură. „Noi, francezii, ne-am rupt fără să ne dăm seama de acest mediu, suntem victime ale Politicii Agrare Comune, iar acum investim multă energie şi mijloace pentru a ne întoarce acolo unde ţăranii români trăiesc în mod normal. Ţăranii sunt viitorul planetei, nu numai al Europei“, a declarat Philippe Catinaud, un mic producător tradiţional francez de grâu, seminţe de legume, flori şi fructe, care ne-a vizitat ţara.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia-Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

Francezii sprijină producătorii români de porumb

Lansarea oficială a Asociaţiei Producătorilor de Porumb din sudul ţării, al cărei preşedinte este Arnaud Perrein, un francez care administrează circa 3.700 ha în judeţul Ialomiţa, a avut loc la Forumul Afacerilor Agricole organizat recent de Carré Promotion. Evenimentul i-a adus la Bucureşti pe Luc Esprit, (Confederaţia Europeană a Producătorilor de Porumb) şi Anna Kolakowska (Federaţia Naţională a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi Sorg din Franţa). Esprit este şi director al Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Seminţe de Porumb şi de Sorg din Franţa (FNPSPSF).

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Ioana GUŢE
LUMEA SATULUI, NR.24, 16-31 DECEMBRIE 2012

Franţa: Manifestaţie cu tractoare, fân şi îngrăşământ natural

Câteva sute de agricultori francezi au manifestat, marţi, la volanul tractoarelor, pe străzile din Strasbourg (est), pentru a-i cere guvernului să micşoreze 'constrângerile administrative' şi 'costul mâinii de lucru' în profesia lor, transmite AFP.

'Mizam pe 500 de tractoare, însă suntem între 800 şi 1.000, aceasta arată cât de mobilizaţi suntem', a declarat preşedintele Tinerilor Agricultori din departamentul Bas-Rhin (est), Didier Braun, coorganizator al manifestaţiei împreună cu Federaţia departamentală a sindicatelor exploatatorilor agricoli (FDSEA).

Prefectura a contabilizat circa 800 de tractoare.

Manifestanţii au pus pneuri, fân şi au deversat îngrăşământ natural în faţa unei clădiri administrative din Strasbourg, unde se află Direcţia regională pentru alimentaţie, agricultură şi păduri (DRAAF) şi Direcţia departamentală pentru teritorii (DDT).

Numeroase banderole agăţate de tractoare erau adresate guvernului şi Uniunii Europene: 'Hollande, nu mai avem nici o para chioară', 'Europa, nu uita cine îţi hrăneşte copiii'.

Agricultorii cer guvernului să nu înăsprească reglementarea în vigoare pentru a lupta împotriva poluării apelor cu nitraţi. 'Facem eforturi, însă fiecare nouă directivă ne costă bani', a spus un agricultor, René Stumpf.

'În Franţa sunt multe norme administrative, mai ales în materie de mediu, care merg dincolo de ceea ce fac celelalte ţări europene şi care ne pun în dificultate faţă de concurenţii noştri', a estimat Didier Braun.

Potrivit Tinerilor Agricultori şi FDSEA din departamentul Bas-Rhin, agricultorii alsacieni au de suportat, de asemenea, o mână de lucru cu un cost prea ridicat în raport cu vecinii germani, care îi afectează mai ales în materie de fructe şi legume.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social

Daniel Constantin a participat la invitația ministrului francez al agriculturii la o întâlnire bilaterală de lucru, la Paris

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, alături de secretarul de stat Achim Irimescu, a participat la invitația ministrului francez al agriculturii, domnul Stephane Le Foll, la o întâlnire bilaterală de lucru, la Paris, marți, 6 noiembrie 2012.

Cei doi miniștri și-au arătat preocuparea față de propunerile făcute recent, de reducere a bugetului general al UE pentru perioada 2014-2020 și implicit al celui pentru agricultură, cu circa 5%. În opinia celor doi oficiali, propunerea inițială a Comisiei privind bugetul agricol constituie minimul acceptabil.

De semenea, în cadrul întâlnirii s-au subliniat și aspecte din propunerea de reformă a PAC, asupra cărora cele două state membre au o poziție comună, cum ar fi:

  • posibilitatea statelor membre de a acorda plăți pe suprafață mai mari pentru primele hectare;
  • înverzirea – posibilitatea ca în cadrul obligativității necultivării a 7% din suprafață să se introducă culturi de plante legumicole și plante proteaginoase;
  • finanțarea corespunzătoare a programelor de dezvoltare rurală.

În perioada urmatoare vor continua discutiile tehnice cu privire la convergența plăților directe între statele membre, Franța insistând pentru considerarea celor doi piloni ai PAC. Părțile au agreat ca la nivel tehnic să se insiste pentru identificarea unei poziții generale, comune, asupra PAC, mai ales în contextul în care obiectivele politice generale sunt identice atât pentru România, cât și pentru Franța. În acest sens, grupul de lucru româno-francez se va reuni în scurt timp.

La solicitarea Franței privind poziția acesteia asupra prelungirii regimului actual referitor la drepturile de plantare a viței-de-vie, document semnat deja de 14 state membre ale UE, ministrul român a indicat acordul său în susținerea demersului francez.

Ministrul român a vorbit și despre necesitatea restabilirii bunelor relații cu Federația Rusă în domeniul agro-alimentar, în urma întâlnirii recente pe care a avut-o cu omologul rus. Discuția a vut loc și în contextul inspecției veterinarilor ruși în unitățile românești interesate pentru reluarea exporturilor pe piața rusă. În acest context, ministrul francez a propus stabilirea unei trilaterale franco-româno-ruse pentru a facilita dialogul necesar restabilirii schimburilor comerciale cu produse agro-alimentare cât mai curând posibil.

Ministrul român l-a invitat pe omologul francez să efectueze o vizită în România, prin care să continue dialogul deschis și constructiv. Vizita ar urma să aibă loc în prima parte a anului viitor.

Întâlnirea celor doi miniștri s-a desfășurat într-o atmosferă de totală deschidere spre colaborare, inclusiv la nivel tehnic.

Abonează-te la acest feed RSS