Un concurs inedit, în care au fost implicați 21 de studenți de la USAMV Cluj-Napoca și profesorii lor, și-a desemnat echipa câștigătoare la Primăria Săndulești (județul Cluj), iar premiile oferite au fost în valoare totală de 7.000 de lei. Studenții de la Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, specializarea Peisagistică, au format șase echipe și au concurat pentru a identifica soluția optimă de transformare a unui spațiu neutilizat din satul Săndulești într-unul de recreere, socializare și interacțiune.

Proiectul câștigător de amenajare a Grădinii publice „Copand“ a revenit echipei formate din studenții Georgiana Daneliuc, Mara Buz și Răzvan Bordeianu din anii III și IV ai specializării Peisagistică, iar premiul a fost în valoare de 2.500 de lei. S-au acordat premii și pentru echipele clasate pe locurile 2-3, în valoare de 1.500 lei, respectiv 1.000 lei, precum și mențiuni, iar premierea a avut loc la Institutul de Cercetare Horticolă Avansată al Transilvaniei (ICHAT).

Proiectele celor șase echipe studențești au fost evaluate și mentorate de către opt cadre didactice de la Departamentul I de Horticultură și Peisagistică, iar departajarea finală a aparținut Consiliului local al Primăriei Săndulești.

Notarea proiectelor s-a făcut prin respectarea criteriilor privind calitatea soluției peisajere, integrarea funcțiunilor impuse prin tema de proiectare, selectarea și compunerea materialului vegetal propus, calitatea materialelor propuse pentru suprafețe, dotări, echipamente și mobilier, fiind urmărită în mod special utilizarea în compoziția vegetală a unor specii din flora locală – specii indigene, specifice arealului natural.

Sandulesti Cluj

„Concursul a oferit studenților oportunitatea inedită de a-și testa creativitatea şi imaginația. A fost o inițiativă deosebit de utilă în privința punerii în practică de către studenți a ceea ce învață în facultatea noastră și, mai mult, de a se bucura că au contribuit la crearea unei grădini publice inovatoare. Vom promova și pe viitor astfel de colaborări cu actori din mediul economic întrucât suntem convinși că în acest fel vom contribui la formarea unor specialiști valoroși, capabili să ofere o contribuție importantă la schimbarea în bine a societății în care trăim“, a declarat prof. dr. Mugur Jitea, decan al Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală.

Conceptul de amenajare valorifică potențialul unui sit rural subutilizat, prin succesiunea de spații propuse, precum zonă multifuncțională pentru piață volantă, concerte, expoziții, picnic și activități fizice, zonă destinată seniorilor, locuri și spații de joacă din materiale naturale pentru copii și adolescenți. Amenajarea face posibilă, pe de o parte, relația vizuală cu peisajul înconjurător foarte valoros, iar pe de altă parte, invită comunitatea locală să-și petreacă timpul într-un spațiu animat de un sortiment vegetal divers și dinamic, dar care nu perturbă tempoul liniștit al mediului rural.

Implementarea proiectului câștigător ar urma să înceapă în luna mai 2024, iar valoarea estimată a lucrărilor este de 70.000 euro.


Lucrările vor începe în mai 2024, iar costurile estimate sunt de 70.000 euro.

 

Nu am putut să nu remarcăm un lucru inedit... Sotheby's, cea mai mare și mai veche casă de licitații la nivel mondial a scos la vânzare pe site-ul Sotheby's România case tradiționale de pe plaiurile mioritice. Deși și-au păstrat aspectul arhaic, original, au fost renovate cu mare grijă, casele scoase la licitație fiind dotate cu tot ce și-ar putea dori oricine vrea să le cumpere.

Casă tradițională în Șuncuiuș

Suncuius

Bălnaca, comuna Șuncuiuș, județul Bihor, 90 de km față de Cluj-Napoca, 60 km față de Oradea. Preț: 200.000 euro.

Bălnaca găzduiește, pe lângă cadrul natural intim și liniștit, o proprietate în pur stil tradițional, proaspăt renovată pentru un confort modern. Împreună cu cele 1,8 hectare de pământ și priveliștea minunată spre Valea Crișului, casa a fost construită din lemn și materiale naturale cu scopul deconectării de la stresul cotidian, după cum se precizează pe site-ul de licitații al Sotheby's România. Spațiul interior a fost amenajat astfel încât să spună o poveste, să reflecte pasiunea pentru ambianța rustică, dar cu accente boho și influențe contemporane. Elementele specifice arhitecturii românești, cum sunt grinzile de lemn, soba cu lemne și șura, au fost integrate într-un concept de design modern care să reflecte nevoile actuale. Una dintre atracțiile principale ale living-ului este soba, creată de un artist ceramist din Sf. Gheorghe, care a împletit în opera sa într-un mod creativ și inovator ideea de scară cu dublă funcțiune cu cea a unui spațiu destinat focului.

Șura este gândită în două zone principale: zona de luat masa și cea de relaxare sau de lucru în zilele când se dorește detașarea de mediul cotidian. Masa este restaurată dintr-un vechi mihei de tâmplărie, fiind piesa ce omogenizează aspectul rustic al spațiului. Motivul geometric de pe pereți a fost preluat și reinterpretat în diverse părți ale casei,- la ușa de la intrare și peretele terasei. Pentru a aduce încă un element de unicitate acestei proprietăți, a fost preluată ideea amenajării teraselor într-un stil modern, păstrând însă aerul tradișional. Cele 2 băi care deservesc vizitatorii sunt  separate de cele ale gazdei. Cu toate aceste atribute unice prin ambianța lor, combinând aerul tradițional cu dotările și confortul contemporan, desprinzându-te de zgomotul și stresul cotidian, oferă oportunitatea perfectă de conectare cu natura și cu tine însuți.

Tradiție maramureșeană cu confort contemporan

casa cosma maramures sothebys international realty romania 1

Comuna Botiza, județul Maramureș, 38 km de Sighetul Marmației, 150 km de Cluj-Napoca. Preț: 175.000 euro.

Casa Cosma este parte din peisajul de basm al Maramureșului. Potrivit Sotheby's, casa veche de 150 de ani a fost restaurată din temelii în anul 2008 cu o grijă aparte pentru elementele tradiționale ale acesteia și, totodată, a fost dotată modern, adaptându-se cerințelor actuale. Aflată în mijlocul unei livezi mari, casa are în partea din faţă un pridvor tradițional tipic pentru Maramureș, cu sculpturi frumoase și bănci de șezut. De aici se poate admira o priveliște minunată asupra Munților Rodnei şi Țibleș, altitudinea fiind de 750 m. Cu o suprafață construită de 139 metri pătrați, ea oferă spațiu suficient pentru patru persoane, într-un ambient mai mult decât confortabil. Dacă pe dinafară casa își arată doar latura tradițională și oglindește frumusețea vremurilor de odinioară, la interior ea se transformă și se adaptează pentru a oferi tot confortul necesar vieții omului modern. Astfel, casa este complet utilată și mobilată cu mobilier de calitate premium și electrocasnice de top.

Casa poate fi un punct de plecare ideal pentru iubitorii de natură, cultură, drumeții sau poate chiar de vânătoare. Zona este una foarte bogată din punct de vedere natural, cu o floră și o faună incredibil de bogată, cuprinzând urși bruni, lupi, râşi, pisici sălbatice, vidre, căprioare, cerbi, vulturi şi o diversitate de păsări rare, cum ar fi pupăza şi grangurul. Pajiștile din jur şi întregul teren sunt cosite manual, cu mare grijă, așa cum se face aici de mai bine de o sută de ani. Tot aici putem întâlni la tot pasul orhidee, gladiole sălbatice, plante carnivore, bumbăcărițe şi multe alte plante.

Mănăstirile și bisericile istorice din lemn, precum și muzeele sau piețele din Sighet și din satele din jur reprezintă o destinație ideală de excursie. Cele mai cunoscute obiective turistice din zonă sunt la mică distanță și pot fi vizitate cu ușurință. Printre cele mai cunoscute sunt: Sighetul Marmației (50 km), Cascada Cailor (83 km), Cimitirul Vesel de la Săpânța (68 km), Mănăstirea Bârsana (25 km), Breb (42 km), iar aeroportul de la Baia Mare este la doar 90 km.

Toate acestea fac ca această proprietate să îndeplinească toate criteriile necesare pentru a deveni o viitoare casă de vacanță sau, de ce nu, un nou acasă într-un peisaj de basm, departe de zbuciumul metropolelor.

Casă rustică lângă Cluj-Napoca

casa rustica

Sălicea, județul Cluj, 12 km față de Cluj-Napoca. Preț: 400.000 euro.

Situată în comuna Sălicea, la doar 15 minute distanță de orașul Cluj-Napoca, această proprietate aduce un tribut vieţii transilvănene din vremurile de odinioară. Acoperișul din stuf, grinzile de lemn cu o vechime de peste o sută de ani, dar mai ales tihna cu care a fost construit întreg ansamblul fac din această casă tradițională un cămin perfect pentru orășenii în căutare de aer curat și relaxare. Proprietatea dispune de șase camere, distribuite pe suprafață de 180 mp și de o curte generoasă de 1.470 mp, numai bună pentru reuniuni de familie.

Bogdan PANȚURU

Foto: Sotheby's, Tudor Prisecaru

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și Universitatea de Artă și Design (UAD) Cluj-Napoca, prin Departamentul de Sculptură, oferă o premieră, printr-un parteneriat, la nivelul colaborării între instituțiile academice din oraș: organizarea unei tabere de sculptură în campusul USAMV Cluj-Napoca, în care studenții UAD au creat opt lucrări din piatră de Viștea, cu tematică din universul științelor vieții.

Timp de două săptămâni, studenți din anii II-III la Sculptură (UAD) au lucrat împreună cu profesorii lor coordonatori – conf. dr. Florin Marin, director Departamentul Sculptură și asist. univ. drd. Radu Handru, în tabăra organizată în aer liber, în apropierea Centrului de Cercetări pentru Biodiversitate, din campusul USAMV Cluj-Napoca.

Studenții de la UAD au avut libertatea de a alege numele sculpturilor, care vor fi expuse în campusul USAMV Cluj-Napoca, iar acestea sunt: „Fruct“ – realizator student Alexandar Knezevic, „Sămânță“ – Alexandra Mîță (anul II); „Micro Univers“ – Atena Coșovean, „Fosilă“ – Eduard Sergiu Filep, „Cristale“ – Georgiana Patricia Jucan, „Germinație“ – Alexandru Lungu și Eric Andrei Oancea, „Bob“ – Valerian Mihail Pocotilă și „Frunze de piatră“ – Ana Selena Bogdan (anul III).

„Am încercat să răspundem pozitiv la provocarea lansată de USAMV Cluj-Napoca, de a elabora opt bio-discursuri în piatră, acestea fiind concepute în strânsă legătură cu locul în care au fost create. Chiar dacă este un demers didactic, o premieră la noi în țară din ce știm, reprezintă o provocare, pentru că tot proiectul este mult mai spectaculos decât la orele de curs sau de practică. Și pentru USAMV este o experiență benefică, fiind beneficiara unor lucrări unice, reprezentând forme organice, din universul științelor vieții. Desigur, salutăm initiațiva conducerii USAMV de a strânge legăturile dintre cele două instituții de referință ale urbei noastre și ne păstrăm speranța în creionarea unor alte proiecte comune în viitor“, au declarat coordonatorii proiectului din partea UAD – Departamentul Sculptură, conf. dr. Florin Marin, director, și asist. univ. drd. Radu Handru.

Rectorul USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi, apreciază că lucrările rezultate prin parteneriatul dintre USAMV – UAD vor stârni și admirația comunității clujene.

„Acest parteneriat dintre universitățile noastre este o mare bucurie din mai multe motive, cel mai important fiind exemplul de colaborare dintre cele două instituții academice, cu domenii de studiu atât de diferite, dar care au găsit o cale de a le interconecta și pune în valoare. Sculpturile vor fi expuse în campusul nostru și vor putea fi admirate de studenții, profesorii și oaspeții noștri, dar și de către membrii comunității, care ne vizitează foarte des. Ne bucură o nouă implicare în viața orașului nostru, prin proiectul realizat împreună cu Universitatea de Artă și Design și transmitem felicitări studenților și profesorilor care au realizat cele opt sculpturi.“

Sculpturile studenților din tabăra organizată în campusul USAMV Cluj-Napoca au fost create din blocuri de piatră naturală din calcar de Viștea, care prin culoarea albă cu irizații gălbui conferă o strălucire aparte lucrărilor. Blocurile de piatră au fost oferite de Gyorgy Levente, din Viștea, căruia USAMV Cluj-Napoca și UAD Cluj-Napoca îi aduc mulțumiri pentru contribuția în cadrul proiectului.

Lucrările vor putea fi admirate în scurt timp de toți iubitorii de sculptură, urmând a fi amplasate în fața unor clădiri reprezentative din campusul USAMV Cluj-Napoca, iar până atunci vă invităm la vernisaj, în 2 noiembrie 2023, de la ora 11.00, în zona care a găzduit atelierele, din apropierea Centrului de Cercetări pentru Biodiversitate.

La eveniment vor participa autorii sculpturilor, studenți și profesori de la USAMV Cluj-Napoca și UAD Cluj-Napoca, alături de rectorii celor două instituții academice. (L.S.)

Andrei Timotei Răchită, un tânăr inginer agronom din comuna Vultureni, sat Șoimeni, județul Cluj, administrează o mică fermă agricolă, atât cu culturi de câmp, cât și cu culturi de nișă, precum zmeură, coacăz negru și mentă. Povestea fermei a început în anul 2014, când, din pasiune pentru tractoare și utilaje agricole, clujeanul a pornit pe drumul agriculturii. Cu bani puțini la început, dar dornic de cunoaștere și dezvoltare, a evoluat treptat, iar în prezent administrează 60 de hectare.

Zmeura - cultura profitabilă pe suprafață relativ mică

Încă de la bun început, a mizat pe cultura de zmeură pentru a avea fructe proaspete pe masă și a face produse procesate pe placul întregii familii.

„Am înființat cultura de zmeură în anul 2018, din dorința familiei de a avea fructe proaspete pe masă și de a face produse procesate pe placul nostru. Ulterior, am extins paleta de culturi speciale prin coacăz negru, mentă și căpșuni. Am prins drag pentru cultura de zmeură abia după momentul înființării culturii. Îmi plăcea ideea și am crezut în ea împreună cu întreaga familie. Locuind în zona Clujului, prețul terenurilor au explodat în perioada în care noi am decis să facem agricultură și de aici a venit ideea că trebuie să avem o cultură profitabilă pe o suprafață relativ mică, pe care o putem controla și din punctul de vedere al irigațiilor, al spațiului și, mai ales, am decis ca, fiind aproape de Cluj, de o metropolă, putem ușor avea o piață mare de desfacere a fructelor sau a produselor“, specifică ing. Andrei Timotei Răchită.

Pentru înființarea culturii de zmeură sau a celorlalte culturi speciale din fermă, tânărul clujean a folosit doar fonduri proprii.

„Atât la începutul afacerii familiale, cât și pe parcurs am crescut și ne-am dezvoltat din venituri și fonduri proprii aduse din afacere pentru afacere“, mai adaugă acesta.

Pentru cultura de zmeur, alegerea locației este extrem de importantă, dat fiind faptul că este o cultură perenă, cu arbuști fructiferi care intră pe rod semnificativ abia în anul al treilea.

„În primul rând, avem nevoie de acces la apă, nu putem risca întreaga cultură într-o perioadă secetoasă sau să riscăm prin exces de umiditate pe un termen lung în cultură. În al doilea rând, planeitatea și uniformitatea parcelei pentru cultură este importantă pentru lucrările care se efectuează mecanizat. Pentru a evita patinarea, răsturnarea sau deteriorarea culturii din cauza amintită mai sus, trebuie luat în considerare pH-ul solului, lucru care trebuie analizat înainte de a bate vreun cui sau de a planta vreun arbust în teren. Recoltarea fructelor se face exclusiv manual, având zilieri, dar și împreună cu familia recoltăm fructele și pregătim materia primă pentru procesare“, spune fermierul.

Polka și Polana, soiuri remontante

Andrei a ales Polka și Polana, soiuri remontante, care îl ajută la controlul întregii supra­fețe, chiar și la curățarea și întreținerea culturii.

„Avem un avantaj prin prezența fructelor până toamna târziu, dar și un început de recoltare ușor dezavantajos, dat fiind faptul că prima recoltă apare aproximativ în perioada 10-15 iulie. Momentan cultivăm suprafața de 0.5 ha cu culturi de nișă, dar avem în plan extinderea și dezvoltarea suprafețelor pentru anii care urmează. În privința tratamentelor fitosanitare am aplicat o politică proprie. Tratamentele de orice fel se fac până maximum la căderea petalelor sau începerea formării primelor boabe. După acest moment nu se intervine în cultură cu tratamente fitosanitare decât în cazuri excepționale și de extremă urgență. La cultura de zmeur întâmpin probleme diverse. În primul rând, dacă apar dăunători în sol trebuie ținut cont că această cultură nu dispare după un an sau după doi și soluțiile găsite trebuie să fie rapide și de durată, fără intervenție fizică sau chimică agresivă“, adaugă cultivatorul din județul Cluj.

Mâna de lucru este necesară și indisponibilă pentru că recoltarea se face manual și întreținerea culturii în cea mai mare parte se face tot manual de către familie sau zilieri, în plantația de la Șoimeni. Distribuția se face atât în mediul rural și preponderent în mediul urban, unde există o piață mare de desfacere în Cluj și zonele metropolitane ale orașului.

„Livrăm la domiciliu comenzile de minimum 150 de lei sau vindem din fermă orice fel de comandă. Kilogramul de zmeură variază de la an la an sau de la sezon la sezon, acesta fiind influențat de mulți factori externi pe care nu-i putem controla. Prețul mediu este de 25 de lei/kg. Atât în viitorul apropiat, cât și în cel îndepărtat avem ca perspectivă extinderea plantației și utilarea cu tehnică competitivă pentru a ne ușura munca fizică din câmp. Ne dorim creșterea productivității, dar fără a neglija calitatea produselor și a fructelor noastre, aspect care este primordial în afacerea noastră de familie“, menționează inginerul agronom.

Nu există business care să te facă milionar în 24 h, dar există business pentru care merită să lupți și să investești pentru a ajunge milionar, specifică tânărul din comuna Vultureni.

„Într-un astfel de business trebuie multă răbdare, calitate pe care, dacă nu o ai, o dobândești sau renunți. Acest aspect trebuie cunoscut înainte de a începe orice afacere. Pe lângă răbdare, trebuie perseverență și informare. Sunt atâția oameni care au încercat și care au reușit deja ce tu acum începi. Apelează la ei, apelează la informații pe care le dețin și întreabă, întrebările nu costă nimic, poate soluțiile costă puțin, dar învață acum ca să poți ajunge să creezi soluții.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Consorțiul integrat pentru învățământ dual (CIID), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, lider de proiect, au primit finanțarea de 21,12 mil. euro.

Consorțiul a fost constituit în baza unui acord de parteneriat la nivel regional, cu o durată de minimum 15 ani, și are drept obiectiv principal formarea profesională a elevilor și studenților, pentru facilitarea inserției pe piața muncii a absolvenților învățământului preuniversitar și universitar.

CIID include 23 de parteneri, între care se află și alte trei universități din Cluj-Napoca: Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Tehnică și Universitatea de Medicină și Farmacie. Acestora li se alătură Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj, Primăria Florești, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Colegiul Tehnic de Comunicații „Augustin Maior“, Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu“, Colegiul Tehnic „Ana Aslan“, Colegiul Tehnic „Raluca Ripan“, Colegiul Economic „Iulian Pop“, NTT Data România SA, Tehnofavorit S.A., Bonas Import Export SA, Robert Bosch SRL, Terapia S.A., Moldovan Carmangerie SRL, Emerson SRL, Selgros Cash&Carry SRL, Electrogrup Infrastructure S.A.

„Scopul programului-pilot constă în dezvoltarea unei educaţii duale centrate pe nevoile elevilor şi studenţilor în strânsă legatură cu nevoile pieţei muncii. Vor fi asigurate, în corelaţie cu piaţa muncii, diversificarea calificărilor, precum şi creşterea numărului de absolvenţi prin oferirea unui parcurs educaţional complet pentru elevii înscrişi în învăţământul dual de nivel liceal, astfel încât aceştia să poată urma programele de învăţământ universitar. Pregătirea profesională trebuie să devină eficientă şi relevantă pentru nevoile pieţei muncii, iar infrastructura socială să crească atractivitatea învăţământului profesional, prin spaţiile de cazare și de masă, laboratoare, săli de sport și multimedia, activităţile recreative. Infrastructura acestui campus va îngloba și o importantă componentă de digitalizare“, precizează rectorul USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cornel Cătoi.

Finanțarea este destinată în principal construcției și operaționalizării campusului integrat pentru învământul dual, pe un teren aflat în proprietatea USAMV CN, situat în comuna Florești, zona Răzoare (Șapca Verde), pe o suprafață de 30.000 m2. Valoarea eligibilă a proiectului este de circa 21.120.000 euro.

„Cele 88 de puncte obținute ne dau încrederea că munca depusă și-a atins scopul, acela de a da naștere unui produs veritabil, care să promoveze și să dezvolte învățământul dual în domenii cheie pentru Regiunea de Nord-Vest. Prin parteneriatul solid pe care l-am construit vom putea influența în mod pozitiv climatul educațional, atât în învățământul preuniversitar, cât și în învățământul terțiar universitar“, a declarat și managerul de proiect, prof. dr. Adrian Oros, prorector Relația cu mediul socio-economic, la USAMV Cluj-Napoca.

(L.S.)

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și Asociația „Amicii Rozelor“ din România au organizat, în data 10 iunie, expoziția „Parfum de Cluj“, eveniment dedicat iubitorilor de trandafiri și care s-a desfășurat la Stațiunea de Cercetare Horticolă (SCH) din cartierul Gheorgheni.

Stațiunea găzduiește de zeci de ani o colecție impresionantă de peste 300 de soiuri de trandafiri, inclusiv 48 de soiuri create de-a lungul timpului de către specialiștii USAMV Cluj-Napoca.

Astfel, vizitatorii au avut ocazia să admire trandafirii aflați în plină perioadă de înflorire, să primească sfaturi privind îngrijirea acestora de la specialiștii stațiunii și să facă fotografii. De asemenea, a fost amenajat și un stand de prezentare a produselor Makita.

„Este o mare bucurie pentru noi să primim clujenii într-o vizită în stațiune, iar acum va fi, poate, cel mai frumos eveniment al anului, fiind vorba despre sute de trandafiri înfloriți. Între aceste soiuri se află și aproape 50 create la noi, 48 mai precis, de către specialiștii stațiunii, membri marcanți și conducători de-a lungul timpului ai Asociației Amicii Rozelor din România. Această renumită asociație se va reuni în aceeași zi la stațiunea noastră și suntem tare bucuroși să găzduim evenimentul dedicat specialiștilor în domeniu“, a declarat directorul SCH, Biolog dr. Lukacs Lehel.

trandafiri roz

Asociația „Amicii Rozelor“ din România este înființată în anul 1990, fiind afiliată la Societatea Mondială de Roze (WRF). Principalul scop al asociației este promovarea culturii trandafirului, iar agenda sa include în acest sens organizarea de conferințe și demonstrații practice, participarea la evenimente similare din UE și la Congrese WRF. De două ori pe an, asociația publică revista Rosarium, prin intermediul căreia ajung la cei peste 600 de membri cunoștințe profesionale de interes.

Stațiunea de Cercetare Horticolă din cadrul USAMV Cluj-Napoca este o unitate horticolă complexă, înființată în anul 1953, cunoscută și recunoscută pe plan intern și internațional prin creațiile originale remarcabile obținute de colectivul de cercetători.

Cercetătorul științific gradul I (CS I) dr. ing. Ștefan Wagner, un specialist bine cunoscut în ameliorarea trandafirului, a fost, în perioada 1956-1999, autor al numeroase soiuri promovate şi extinse în cultură. Activitatea sa de ameliorare este continuată în prezent de CS III drd. ing. Gabriela Roman.

„Colecția de trandafiri de la SCH cuprinde 320 de soiuri, 1.500 de hibrizi şi 30 de elite din toate grupele de înflorire. Activitatea principală la specia Rosa este ameliorarea în scopul diversificării sortimentului. Soiurile de trandafir omologate la SCH (48) sunt realizate după standarde internaționale de apreciere, bonitare, fiind prezente în colecția europeană de fond de germoplasmă din Belgia, Italia și Japonia. Explozia de culori, forme și parfum a soiurilor și hibrizilor din colecția și din câmpurile experimentale ale stațiunii, o încântare pentru ochi și suflet, ne bucură de fiecare dată, iar acum, alături de Asociația «Amicii Rozelor» din România, îi invităm pe toți clujenii să se bucure de spectacolul unic al înfloririi trandafirilor“, a declarat Gabriela Roman.

Ion BOGDAN

Ferma Mureșan din comuna Tritenii de Jos, satul Tritenii Hotar, este o afacere de familie care produce lactate proaspete și naturale de peste 23 de ani. Cu 16 vaci și 5 tineret de vite, această fermă își face munca cu pasiune și dăruire, oferind produse lactate de cea mai bună calitate.

Înființată în anul 2000, Ferma Mureșan a devenit o sursă de produse lactate locale pentru comunitatea din jur și pentru toți cei care își doresc să își hrănească familia cu produse naturale și sănătoase. Produsele lor includ lapte, urdă, brânză, telemea și caș, care încep de la 30 de lei/kg și variază în funcție de fiecare produs până la un preț de 42 lei/kg.

Inflația în ferme

Cu toate acestea, fermierii locali, cum ar fi cei de la Ferma Mureșan, au fost afectați de inflația din ultimii ani. „Prețurile crescute se simt și la noi în zonă și în fermă. Este important să nu ne lăsăm bătuți și să ne continuăm activitatea. Am rămas în continuare determinați, cu pasiunea pentru a oferi produse lactate de calitate, iar efortul nostru este apreciat de comunitatea locală. Am fost nevoiți să scumpim produsele lactate, dar clienții ne înțeleg și cumpără în continuare“, a spus Emilia Mureșan.

Fonduri europene

Ferma Mureșan a accesat fonduri europene în anul 2011 și a obținut 1,500 euro în 3 ani pentru a-și dezvolta afacerea și pentru a produce mai multe produse lactate proaspete și naturale. În viitorul apropiat, fermierii de la Ferma Mureșan își propun să continue să dezvolte ferma și să producă mai multe produse lactate proaspete și naturale pentru a satisface cererea în creștere a consumatorilor. Pentru a face față acestei cereri în creștere, Ferma Mureșan a început să își promoveze produsele în mediul online, precum și să le vândă la piața locală. De asemenea, colaborează și cu clienții direct, dacă există cerință. „Oamenii au înțeles cât este de important să ai pe masă un produs natural. Laptele este un aliment sănătos pentru noi, trebuie să îl alegem cu grijă. Noi oferim întotdeauna doar cele mai proaspete produse“, a conchis fermierul.

De ce să cumpărăm lapte de la producători autohtoni

Produsele lactate naturale pot fi mai sănătoase decât cele procesate din magazine deoarece sunt produse din lapte crud și neprocesat, fără aditivi sau conservanți. În general, aceste produse lactate naturale, cum ar fi laptele proaspăt, iaurtul natural sau brânza proaspătă, conțin mai mulți nutrienți și enzime decât produsele lactate procesate.

Laptele proaspăt conține proteine de înaltă calitate, carbohidrați, grăsimi și minerale esențiale, cum ar fi calciu, fosfor și vitamina D. Iaurtul natural este bogat în proteine și probiotice, care ajută la menținerea sănătății tractului intestinal și a sistemului imunitar. Brânza proaspătă, în funcție de tipul său, poate conține cantități semnificative de calciu, proteine și vitamine B.

Pe de altă parte, produsele lactate procesate pot conține aditivi alimentari, conservanți, zaharuri adăugate sau alte ingrediente care nu sunt benefice pentru sănătate, în special atunci când sunt consumate în exces. De exemplu, unele tipuri de brânză procesată pot conține cantități semnificative de sare sau grăsimi saturate.

Exportul laptelui din România

Potrivit datelor Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) din 2021, România a exportat aproximativ 90 de milioane de kilograme de lapte și produse lactate în anul 2020. Principalele țări de destinație pentru exporturile de lapte și produse lactate ale României sunt țările din Uniunea Europeană, precum Italia, Grecia și Germania. De asemenea, există o cerere crescută pentru produsele lactate românești în țări din afara UE, precum China, Coreea de Sud sau Emiratele Arabe Unite.

India este cea mai mare producătoare de lapte din lume, urmată de Statele Unite ale Americii, China, Brazilia și Rusia. India produce în jur de 22% din producția mondială de lapte și are o industrie a laptelui înfloritoare, care include atât sectorul comercial, cât și cel familial.

Liliana POSTICA

Cu unii dintre cei mai mândri berbeci și cele mai productive mioare, Dan Răzvan Petrea din comuna Râșca, județul Cluj, duce mai departe tradiția Țurcanei bucălaie. Creșterea oilor este, pentru tânăr, o pasiune, zootehnia fiind o activitatea în care clujeanul se regăsește.

Cele mai frumoase exemplare de Țurcană

Dan Răzvan Petrea, din comuna clujană Râșca, are ferma situată la poalele Munților Apuseni.

„Am început acest business în zootehnie în urmă cu aproximativ 10 ani, cu un efectiv de două oi și doi miei, din pură pasiune și dragoste față de animalele acestea mirifice. În prezent, ferma numără un efectiv de cca 50 de exemplare, doar selecție proprie și de înaltă calitate.“

Ferma de la Râșca nu este o fermă de mare anvergură, mai mult o pasiune și o alinare sufletească pentru crescător.

Țin minte că, atunci când eram mic, mă lua tata cu el pe unde mergea, dar mie doar oile îmi trebuia să le văd. Nu este o fermă mare, ci mai mult este o pasiune și o alinare sufletească pentru mine; când le văd, mă eliberez de toate! Rasa pe care o dețin este Țurcana bucălaie, o oaie rezistentă pentru zona noastră de munte, o oaie aranjată, o splendoare de animal și o bună mamă pentru mieluți. Acesta mi-a fost cel mai drag animal, oaia Țurcană, de care nu mă despart niciodată“, specifică crescătorul.

Investiție este una sufletească, apoi materială, mai spune Dan Răzvan Petrea.

„În ceea ce privește laptele, este o rasă foarte productivă. Furajarea se face numai și numai manual. Pe timpul iernii nu țin cont de rații, furajarea având loc la discreție, cu lucernă și porumb. Sincer să fiu, investiția se ridică la câteva mii de euro, nu pot să zic exact, dar acolo bate. Lâna este o problemă pentru toți oierii, nu doar pentru mine, cu toate că este un produs foarte bun și de folos la multe izolații, doar că încă suntem la nivelul zero cu lâna, o depozităm și sperăm că va fi bine.“

În acest moment tânărul crescător clujean este în plin sezon de fătări.

„Avem rezultate uimitoare și produși după așteptări. Prețul mieilor oscilează în funcție de samsarii care îi vor cumpăra, dar voi mai vedea, mai este timp de târguit. Sper ca, pe la sfârșitul lui martie, să termin fătările și să vină primăvara cu pajiști verzi și dulci, cum le place lor. Cu animalele este greu, zi și noapte. Pe viitor intenționez să rămân la numărul stabilit pe care îl am și să le țin tot așa bine, dacă Dumnezeu mă ține sănătos“, încheie tânărul crescător de oi Dan Răzvan Petrea.

Beatrice Alexandra MODIGA

Creșterea animalelor a fost ocupația de bază a familiei Sur, iar fiul Adrian Sur a hotărât să mențină această tradiție. Este proprietarul unei ferme de animale care numără 1.000 ovine în comuna Ceanu Mare, județul Cluj.

Ciobănaș cu o turmă de 1.000 de oi

Tânărul crescător Adrian Sur are doar 23 de ani, iar la vârsta fragedă de 8 ani a început să îndrăgească oile, ne mărturisește acesta.

„Totul a început în urmă cu 24 de ani, când părinții mei au început un business în zootehnie doar cu 40 de oi. În prezent, împreună cu fratele meu am ajuns la un efectiv de aproximativ 1.000 de oi, creștem doar oi Țurcane de varietate bucălaie deoarece acestea ne sunt dragi și se acomodează cel mai bine la zona în care pășunăm. Pe timpul iernii furajarea o facem manual, dându-le la oile cu miei două mese pe zi de fân, paie și lucernă, iar porumb mănâncă la discreție, având hrănitoarele între ele timp de 80-90 de zile“, adaugă crescătorul clujean.

În fiecare an, în ferma de la Ceanu Mare Adrian Sur produce miei pentru piața arabă, iar pe viitor are în vedere modernizarea fermei. „Prețul mielului este mult prea mic în comparație cu cheltuielile pe care le avem. Lâna este un produs nesemnificativ deoarece o dăm pe gratis. Celor care vor să investească în oierit le spun că, dacă nu le este drag de oaie și nu sunt dispuși să stea 24 ore din 24 lângă ele, să nu se apuce de meseria asta. Pe viitor vreau să-mi modernizez ferma și să-mi măresc efectivul de oi, iar, dacă Dumnezeu mă va ajuta, o să fie o fermă cu cele mai bune condiții de trai pentru oi“, încheie fiul Adrian Sur.

Țara noastră este fruntașă la export

În continuare țara noastră este printre cele mai mari producătoare de ovine. An de an, în România se cresc milioane de capete de oi, mioare și berbecuț. În 2019, dar și în 2020 am avut peste 8 milioane de oi și mioare. La această cifră se adaugă alte peste 10 milioane de berbecuți. Și la capitolul export suntem fruntași. În 2019 am exportat carne de ovine în valoare de peste 40 de milioane de euro, însă cifra a scăzut în 2021 spre puțin peste 15 milioane de euro din cauza pandemiei. Deşi exportăm cantități impresionante, am şi cumpărat carne de miel de peste 5,5 milioane de euro doar anul trecut.

Izvorul ideilor de business în zootehnie nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât nevoile, cât și vechile generații de crescători. Lumea Satului a pornit în căutare de idei prospere de afaceri, într-un proiect menit să pună în lumină spiritul antreprenorial, în care atenția se îndreaptă spre ferma de animale.

Beatrice Alexandra MODIGA

AGRARIA a fost anul acesta, parcă mai mult ca altădată, un eveniment dinamic și complex, o platformă profesională de întâlnire între furnizorii de inputuri pentru agricultură, asociații profesionale, fermieri, specialiști, manageri și autorități din domeniul agriculturii, decidenți politici.

Agraria

Cea de a 26-a ediție, desfășurată pe parcursul a 4 zile pe o suprafață de peste 10 hectare, a adus laolaltă peste 250 de expozanți și coexpozanți, reprezentanți ai unor branduri din 23 de ţări. A fost un eveniment mult așteptat, după o pauză de 2 ani, cauzată de pandemie.

Cei peste 28.000 de vizitatori au fost dornici să participe la conferințe pe diverse teme, demonstrații cu tractoare și mașini agricole, drone și alte echipamente speciale, diferite lansări de produse și servicii pentru agricultură, prezentare de animale și produse specifice industriei alimentare, ambalaje, produse horticole, management şi consultanţă în agricultură etc.

tractoare Agraria

În cadrul programului de demonstraţii cu maşini si utilaje agricole precum și la standurile dedicate, participanții au avut prilejul să afle ultimele noutăți în domeniul tehnologiei agricole prezentate de NHR Agropartners, Agroconcept, Mecanica Ceahlău și multe altele.

O atracție a târgului a fost și la această ediție Zootehnica show, un concept dinamic, integrat cu o suprafață extinsă dedicată expoziției de animale de rasă, prezentărilor în ring, concursuri, bonitare, conferințe și forumuri.

zootehnie Agraria

Vizitatorii au asistat la prezentarea celor mai performante rase de bovine, la dezbaterile antrenante desfășurate la standul Asociației Aberdeen Angus România care a lansat în discuție îngrășarea și finisarea ca ultima etapă de producție a cărnii de vită, apoi demonstraţii culinare despre cum se pot prepara diferite specialităţi din carne de vită Bălţată românească.

baltata romaneasca Agraria

De un interes deosebit s-a bucurat evenimentul „Actualitate și perspective în creșterea bubalinelor în România“. Scopul organizării acestuia fiind acela de a oferi o perspectivă reală creșterii bivolilor în condiţiile în care efectivele s-au aflat într-o continuă scădere în ultimii ani.

Au fost prezenți de asemenea producători şi distribuitori de tehnologii şi instalaţii pentru creşterea şi îngrijirea animalelor de rasă, inginerie genetică, produse de uz veterinar şi furaje.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a fost prezentă cu standul educațional și prezentarea spre vânzare a unor produse proprii, apoi cadre didactice si studenti au susținut sesiuni de prezentări cu teme de actualitate cum ar fi: facilitarea transferului de cunoștințe, valorificarea produselor locale și regionale, întărirea rețelelor de comunicare cu fermierii sau noțiuni aprofundate despre agricultura viitorului, precum și demonstrații practice în domeniul protecției plantelor.

Un eveniment care a atras atenția celor prezenți a fost și lansarea de brand organizat de Lactate Someşene, producător român medaliat cu aur de DLG Germania care a oferit cu acel prilej spre degustare, produse lactate din lapte de bivoliță, oaie și vacă, marca „Țarina“.

De un deosebit interes s-a bucurat și evenimentul de networking „Practici agricole sustenabile – Schimb de experienţe dintre Austria şi România“ organizat de Austrian Agricultural Cluster și Advantage Austria Bucharest în colaborare cu Facultatea de Agricultură USAMV Cluj-Napoca și Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțata Românească tip Simmental-ACVBR Sim, precum și DLG InterMarketing.

Teofilia BANU

Nicoleta Tecar din comuna Aluniș, satul Vale, județul Cluj, are 16 ani şi a crescut printre oi. În pofida vremurilor, a schimbărilor, a ales să îndrăgească ciobănitul. Dacă multe adolescente au alte preocupări adaptate vremurilor pe care le trăim, pentru Nicoleta anii adolescenței înseamnă muncă… Multă muncă. Și asta pentru că familia adolescentei are nu mai puţin de 600 de oi.

„Adolescenții din zilele noastre râd de această meserie!“

ciobanita turcane 2

„Moștenesc pasiunea pentru oi de la tatăl și bunicul meu, ciobani fiind din tată în fiu. Acum avem un efectiv de 600 de oi Țurcane, pe care le îngrijim în familie. Și asta pentru că în ziua de azi nu se mai găsesc ciobani, care să facă lucrul acesta cu pasiune și dragoste, deși munca lor este bine plătită. Povestea fermei noastre începe de când tata era copil mic și începea să muncească la o altă fermă de prin zonă. După câțiva ani, în care a câștigat experiență, a început să-și facă propria fermă, începând cu 10 oi. Iar acum, după 19 ani de muncă, am ajuns la un număr de aproximativ 600 de oi Țurcane. Clienții noștri își comandă produsele noastre prin telefon sau la domiciliu. Nu mergem pe piață, produsele se ridică la stână sau, la nevoie, le livrăm noi. Producem caș, urdă, jintuială, zer și, la cerere, brânză și telemea. Lâna nu mai este căutată și de aceea suntem nevoiți să o vindem la prețuri foarte scăzute… De exemplu, lâna de la 600 de oi are un preț de 150 de lei toată, este un preț foarte mic, având în vedere toată munca depusă pentru o singură oaie. De la jumătatea lunii mai, noi ducem oile pe pășune, iar când dau primele zăpezi le aducem acasă, unde le dăm porumb, otavă, lucernă etc. Niciodată nu am făcut un calcul al cheltuielilor, dar ele necesită în fiecare an multe tratamente, hrană de înaltă calitate, care sunt destul de costisitoare“, ne spune tânăra clujeancă.

În zilele pe care le trăim acum sunt tot mai puțini fermieri care încep acest drum frumos deoarece întâmpină multe piedici și greutăți, mărturisește Nicoleta. „Ca un sfat pentru cei care sunt la început de drum, eu îi îndrum să o facă cu multă dragoste și pasiune și, oricât de greu ar fi, să nu dea niciodată înapoi pentru că munca lor va fi răsplătită. Este foarte greu, având în vedere că adolescenții din zilele noastre râd de această meserie… Dar eu mă consider o fată norocoasă și specială pentru că în ziua de azi rar mai vezi fete care să stea la stână și să aibă această frază în minte: „Ce intră în sânge niciodată nu mai iese!“ Peste câțiva ani eu îmi doresc să am un efectiv mai mare de oi și cu o varietate mai mare de produse, dar și mai multă susținere din partea Ministerului Agriculturii“, încheie Nicoleta Tecar.

Beatrice Alexandra MODIGA

Chiar şi în zonele tradiţionale de creştere a oilor tot mai rar tinerii vor să devină oieri sau ciobani, iar generaţia de păstori adulţi se răreşte de la an la an. Plus că puțini sunt cei care au prins dragostea de animale de la părinți și își doresc să ducă mai departe oieritul. Un exemplu de astfel de tânăr este crescătorul Alex Cătălin Farcaș din Aluniș, județul Cluj.

Un tânăr care aduce speranța! Alex are doar 16 ani, o vârstă fragedă la care alți adolescenți sunt preocupați tot mai mult de haine și gadgeturi și de alegerea unei cariere la birou. În schimb, acesta a ales să calce pe urmele tatălui, ciobănitul.

„Momentan am un efectiv redus de oi, dar cu ajutorul lui Dumnezeu și cu speranța că pe viitor cei care dețin animale vor fi sprijiniți mai mult aș dori să ajung undeva la un efectiv de 400-500 de oi. Tata de mic copil deținea oi, iar eu la rândul meu de mic copil am prins drag de ele. Mereu tata avea în jur de 100-150 de oi, dar cu timpul am tot mărit efectivul și în prezent avem în jur la 300 de exemplare din rasa Țurcană brează. Vara le ținem sus la stână, iar iarna acasă le hrănim cu lucernă, porumb, mai exact cu fânuri. În ziua de azi este foarte greu să deții animale deoarece nu mai găsești oameni la muncă și pentru că nu ai nicio zi liberă. A devenit o raritate să mai angajezi ciobani profesionişti, pasionaţi şi pricepuţi, mai ales mulgători, dispuşi să muncească şi să supravegheze 24 de ore/zi ovinele date în grijă“, ne mărturisește tânărul.

cioban

Trebuie să fii mereu trup și suflet acolo lângă ele, mai spune tânărul baci. „Dar, dacă vrei să faci ceva cu adevărat, faci oricât de multe obstacole ar fi! Vara, după ce vindem mieii, le mulgem și realizăm diferite produse, cum ar fi: caș, jintuială și telemea pe care le ducem pe piața locală. Este foarte greu cu animalele în zilele noastre, depui multă trudă și nici nu produci exact cât ți-ai dori. Spre exemplu, de câțiva ani, după ce sunt tunse oile dăm foc lânii pentru că nu o caută nimeni, nu mai are valoare. Le dau un sfat celor care ar vrea să dețină animale: trebuie să se gândească de două ori înainte de a investi într-o astfel de afacere, iar dacă au început, să meargă înainte, până la capăt, oricât de multă trudă ar fi. În viitor mi-aș dori să-mi fac propriul meu export de miei, mai exact să vând mieii din propria mea fermă, să nu îi mai dau celor care oferă doar jumătate din prețul lor corect.“

Beatrice Alexandra MODIGA

”Călătorie în bucătăria tradițională românească”, un eveniment de tradiție la USAMV Cluj-Napoca, va fi organizat vineri, 28 mai, cu participarea a 22 de studenți din anul IV Ingineria și Protecția Mediului (Facultatea de Agricultură).

Evenimentul va fi găzduit, la fel ca în anii anteriori perioadei de pauză pandemică, de Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate, din campusul USAMV Cluj-Napoca, și va reuni preparate tradiționale din numeroase zone ale Transilvaniei, pregătite cu drag de studenții participanți, de la Disciplina Controlul și certificarea produselor tradiționale.

”Va fi o călătorie inițiatică în trecutul gastronomic al satelor de baștină ale studenților noștri pentru descoperirea gustului de altădată al bucătăriei părinților, bunicilor și strămoșilor lor, pentru salvarea de la uitare a unui patrimoniu culinar țărănesc excepțional. Vă garantăm o călătorie autentică care o să vă desfete papilele senzoriale într-un recital unic de degustare din Cluj în Mureș, din Alba în Maramureș, din Harghita în Sălaj! O să retrăiți crâmpeie de bucurie din copilăria dumneavoastră care să vă reconecteze pentru o clipă, cu o lume de multă vreme uitată!”, a explicat Conf. dr. Avram Fițiu, coordonatorul tradiționalului proiect.

Între rețetele cu care studenții vor încânta asistența se numără păsulă cu hospă de Marin, gușă fiartă cu boia și usturoi, cocoradă cu brânză de oaie, cozi de ceapă și mărar, zamă de măcriș sau alivenci de Toplița.

Toate produsele vor fi jurizate de trei experți în gastronomie tradițională, iar pentru câteva ore studenți, profesori și pasionați de istoria bucătăriei ardelenești se vor bucura să împărtășească o experiență unică.

Evenimentul se va derula între orele 10.00 – 17.00, cu respectarea măsurilor sanitare aflate în vigoare.

REȚETE TRADIȚIONALE PARTICIPANTE

  • GUȘĂ FIARTĂ CU BOIA ȘI USTUROI, jud. Cluj;
  • VARZĂ A LA CLUJ;
  • PĂSULĂ CU HOSPĂ de Marin, Jud. Sălaj;
  • COZONAC CU NUCĂ de Buciumi, jud. Sălaj;
  • PLACINTĂ CU PRUNE de Ighiu, jud Alba;
  • PRAJITURĂ ALBINIȚA de Someșul Rece, jud. Cluj;
  • MĂLAI de Zau de Câmpie, jud. Mureș;
  • LICHIU CU GRIȘ ȘI SMÂNTÂNĂ de Albești, jud. Mureș;
  • MĂMALIGA DE CARTOFI CU TOCHITURĂ de Gherla, jud. Cluj;
  • MUCENICI MOLDOVENEȘTI;
  • COCORADĂ CU BRANZĂ DE OAIE, COZI DE CEAPĂ ȘI MĂRAR de Șieu Odorhei, jud. Bistrița Năsăud;
  • COZONAC CU NUCĂ de Someșeni, jud. Cluj;
  • GOMBOȚI CU CĂPȘUNI de Slătinița, Bistrița Năsăud;
  • ZAMĂ DE MĂCRIȘ de Gilău, jud. Cluj;
  • CARNAȚI DE CASĂ de Someșul Rece, jud. Cluj;
  • SIROP DIN FRUCTE DE PĂDURE de Mărișel, jud. Cluj;
  • ZACUSCĂ CU VINETE de Hetiur, jud. Mureș;
  • CHIGALA CU CARTOFI ȘI MACAROANE de Borșa, jud. Maramureș;
  • CIOLAN ÎN PÂINE de Borșa, jud. Maramureș;
  • SALAM DE BISCUIȚI de Dej, jud. Cluj;
  • ALIVENCI de Toplița, jud. Harghita;
  • PRAJITURĂ CU MERE, jud. Mureș.

Modi Denes-Szilvester și fratele său Tamas, doi tineri din localitatea Băița, județul Cluj, au o micuță fermă de capre, investiție care a ajuns la cca. 10.000 de euro. Ce rase de capre au, dar și ce producție de lapte valorifică tinerii aflăm în cele de mai jos.

„Fratele meu a început toată treaba aceasta pentru că i-au plăcut animalele de când era mic copil, iar într-o zi a zis că o să cumpere o capră. Și așa, cu animalul lângă noi, m-am îndrăgostit și eu. Între timp el a terminat școala profesională agricolă la Răscruci, județul Cluj, iar eu liceul și în prezent sunt student la USAMV Cluj, pe lângă activitatea din fermă. Așadar, mă ocup de ferma de capre împreună cu fratele meu și cu părinții“, ne spune Denes-Szilvester.

Familia Modi din Băița a început cu creșterea caprelor din anul 2014, iar în prezent au un efectiv de 95 de exemplare, din mai multe rase, mai adaugă tânărul crescător. „Am pornit la drum cu o capră, toată inițiativa a fost a fratelui meu mai mic și așa încet-încet am mărit efectivul. În 2018 am achiziționat încă 35 de capre și am început să valorificăm produsele făcute de noi. În acest moment avem un efectiv de 95 de exemplare, capre din rasa Carpatină care sunt ideale pentru climatul nostru, avem Alpine Franceze și Sannen care sunt foarte bune de lapte, dar sunt mai sensibile la boli. Avem metișe din aceste capre care se comportă bine din punctul de vedere al randamentului și al rezistenței. Furajarea constă în fân de bună calitate și lucernă, de două ori pe zi, dar și porumb, câte 1 kg/cap de animal împărțit în două mese. Ca tratamente pot spune că le deparazităm de 4 ori într-un an, le vaccinăm pentru Agalaxia contagioasa, pentru antrax, vaccin antirabic și coglavax, în ultima perioadă a gestației. O astfel de investiție doar poate începe de la 8.000 până la 10.000 de euro pentru a achiziționa animalele și utilajele necesare în afară de terenul pentru furaje.“

Primăvara tinerii crescători vând iezii de tăiat în perioada Paștelui, iar valorificarea laptelui către clienți se face pe bază de abonament, precizează clujeanul. „Producem caș simplu sau cu diverse condimente, de exemplu cu mărar, chili, usturoi și caș cremă. Produsele se livrează la domiciliu, iar perioada anului în care se face distribuția este de la începutul lunii aprilie până în octombrie. Avem o medie între 320 și 420 de litri de lapte/cap de animal, în perioada în care mulgem, și în jur de 20.000 de litri de lapte, pe perioada de procesare.“


„Sfatul pe care pot să-l dau celor care vor să investească într-o asemenea fermă este să o facă doar dacă iubesc acest stil de viață și au devotament și răbdare pentru că este o investiție de lungă durată; durează ceva vreme până când ajungi să te cunoască cumpărătorii și să prindă încredere în tine.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Ionel Gavriloaie este un tânăr crescător de oi din satul Sărată, comuna Panticeu, judeţul Cluj, care a renunţat la cursurile unui liceu de prestigiu din municipiu pentru a continua ce tatăl său începuse mai demult…. ciobănitul. Acesta mărturiseşte că face ce şi-a dorit dintotdeauna şi nu regretă alegerea făcută.

„Sărată este un sat aparent banal, însă pentru mine în calitate de crescător de ovine este raiul pe pământ. Povestea mea şi a fermei mele începe în urmă cu 8 ani; terminând ciclul şcolar gimnazial în vara anului 2013, nevoit ca orice copil crescut la ţară să-mi ajut părinţii, a fost musai să merg la oi; pe atunci părinţii mei aveau în jur de 30 de oi mărcuşe, cum le ziceam noi. Între timp am avut admiterea la liceu și eram foarte bucuros că intrasem la un liceu de prestigiu din Cluj; brusc m-am trezit peste noapte că de fapt drumul meu în viaţă ar fi altul, nu cel care a fost plănuit cu mult timp înainte, ci să continui ce tatăl meu începuse… ciobănia“, ne mărturiseşte crescătorul clujean.

Iniţial a achiziţionat câteva mieluţe Oacheşe, apoi, încet-încet a început să-şi mărească efectivul de animale. „În momentul de faţă deţin 200 de oi, dintre care 150 de oi mame, care sunt de fătat şi restul noatine, din rasa Breze, însă predomină sângele de Oacheşe; acestea au o capacitate de producţie de lapte foarte bună şi sunt nişte oi cu un aspect impecabil“, adaugă Ionel.

oier

„Pe timp de iarnă furajarea o facem noi cu lucernă, fân şi porumb, toate din producţia proprie, iar pentru acestea avem utilaje corespunzătoare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini în agricultură. Costurile nu se ridică foarte mult; practic, dacă munceşti vara şi dacă pregătești furajul nu trebuie să cumperi. Referitor la veniturile dobândite de pe urma oilor vă pot spune că, de exemplu, mieii îi vindem în fiecare an, la sfârşitul lunei aprilie, unui domn ce îi comercializează pentru export cu un preţ destul de corect. În ceea ce priveşte laptele, avem încheiat contract cu o firmă de lactate de la Braşov care îl preia de la domiciliu, dar în primăvară ne-am achiziţionat şi un răcitor. Problema principală ar fi lâna, nu ne-o valorifică nimeni, şi nici nu umblă nimeni să o cumpere. În fiecare an o aruncăm sau sau îi dăm foc. Trist, dar adevărat, e dezastru la acest capitol“, mai specifică tânărul.

Pentru a reuşi cu această fermă de familie, tânărul din comuna Panticeu s-a gândit că cel mai bine pentru el este să se asocieze cu fratele său, crescător harnic şi iubitor de animale şi acesta. „Vara sunt asociat cu un frate de-al meu, el are mai multe oi decât mine şi împreună ne descurcăm; alături de noi sunt şi soţiile noastre care muncesc cot la cot cu noi, indiferent de muncă. Nu ne putem plânge că ne vede Dumnezeu, dar nici să ne lăudăm prea mult. Atât timp cât la noi, de la mic la mare, fie bărbat sau femeie munceşte, zicem că nu ne este greu, unde trag toţi se cunoaşte şi rodul muncii. Practic, când faci ceva, să faci cu drag, chiar dacă drumul e greu şi mai aluneci, mergi înainte, acolo unde ţi-ai dorit atât de tare. Şi da, după 8 ani de muncă şi de nopţi şi zile petrecute cu oiţele, prin vreme bună, ploi şi frig, pot spune că am ajuns unde mi-am dorit“, a încheiat Ionel Gavriloaie, tânăr crescător de oi din comuna Panticeu, judeţul Cluj.

Beatrice Alexandra MODIGA

Un exemplu de fermă familială de ovine care funcționează la nivel de subzistență este cea a clujeanului Dan Răzvan Petrea, din comuna Râşca. Cu toate că în ziua de astăzi puţini tineri aleg acest sector, majoritatea renunţă în timp şi se reorientează spre altceva. Viaţa la stână este grea, doar cei care au drag de animale, de ciobănit rezistă, ne spune tânărul pe care vi-l prezentăm în continuare.

O dragoste moștenită

Dan Răzvan Petrea a împlinit frumoasa vârstă de 24 ani și a crescut într-o familie de țărani în care dragostea pentru oi a devenit o îndeletnicire moștenită din tată în fiu, ne spune tânărul crescător. „Cei din familia mea s-au ocupat o bună perioadă cu creșterea oilor, astfel că și eu am moștenit dragostea față de aceste animale, care prezintă o blândețe de nedescris. Oile mi-au fost întotdeauna foarte dragi. Probabil pentru că am crescut alături de ele. Iată că și până în prezent această dragoste nemărginită mi-a rămas întipărită în suflet și cred că, atât cât mă vor ține puterile, nu voi abandona această pasiune a mea – oieritul. Aceasta nu este o fermă, este o pasiune din copilărie. Din anul 2012 mă ocup cu creșterea oilor singur. Părinții mei au avut și ei oi, dar le-au vândut în urmă cu 10 ani, iar atunci parcă m-a mișcat ceva și am tras concluzia că trebuie să duc mai departe pasiunea familiei. Practic, am pornit de jos, de la doar patru oi, iar acum dețin un număr nesemnificativ pentru alții, dar pentru mine satisfăcător, de 50 de capete, din rasa Țurcană, varietatea bucălaie de Luncani, oaie de munte rezistentă“, mai spune clujeanul.

Tânărul clujean ne spune că face tot ce e nevoie şi chiar se descurcă: duce oile la pășunat, le mulge și prepară diverse produse din lapte. „Țurcana este cea mai populară rasă de oi din România, preferată de majoritatea crescătorilor pentru rezistența, dar și pentru producția de lapte, carne și lână. Țurcana se evidențiază ca rasă prin rusticitatea şi rezistență organică deosebită. Dacă sunt bine îngrijite, oile Țurcane pot da o producție satisfăcătoare de lapte, de aceea folosesc toate categoriile de furaje predominant celulozice: fânuri, vreji, paie, coceni de porumb, 100% bio“, adaugă crescătorul.

Atât timp cât ai pasiune, nu mai ții cont de bani, drept dovadă și investiția a fost cu fonduri proprii, specifică tânărul. „În ceea ce privește distribuția produselor livrăm de acasă, dar nu prea valorificăm, păstrăm pentru uz casnic mai mult. Ca sfat pentru cei începători, pot spune doar atât: dacă au drag de animale să înceapă, dacă nu să stea liniștiți... cu animalele nu este ușor deloc. Cât am putere, nu mă las de ele, doar să ne ajute Dumnezeu să fie bine“, încheie Dan Răzvan Petrea.

Beatrice Alexandra MODIGA

Existența căpușelor în mediile urbane reprezintă un subiect de actualitate și interes major în Europa, mai ales datorită capacității lor de a transmite boli. Până în prezent, diversitatea și ecologia căpușelor din medii urbane din România a fost foarte puțin studiată și cunoscută. De aceea, Disciplina de Parazitologie și Boli Parazitare din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca și-a propus să contribuie la o mai bună cunoaștere a factorilor care influențează diversitatea, abundența și sezonalitatea căpușelor din habitatele urbane și periurbane din Cluj-Napoca.

Sigur, am adăuga noi, studiul poate fi luat în considerare și pentru multe alte zone din România, în funcție de caracteristicile fiecărei zone.

Studiul a fost publicat recent într-un jurnal internațional de specialitate și s-a desfășurat ca parte integrantă a Proiectului „Multidisciplinary One Health excellence research platform for neglected and emerging vector-borne diseases“, finanțat de UEFISCDI, un proiect coordonat de prof. dr. Andrei Daniel Mihalca.

Cercetările s-au efectuat de către drd. Silvia Borșan, în perioada 2018-2019, în cinci locații urbane și două locații periurbane din Cluj-Napoca: campusul USAMV Cluj-Napoca, Cimitirul Mănăștur, Parcul „Iuliu Hațieganu“, Grădina Botanică „Alexandru Borza“, o grădină privată cu locație centrală, precum și în Pădurile Hoia și Făget.

Protocolul de lucru a constat în colectarea căpușelor atât de pe vegetație, prin metoda steagului („flagging”), cât și de pe diverse specii de mamifere (rozătoare, arici) și păsări din aceste locații. În total, s-a reușit colectarea unui număr de 3.383 căpușe de pe vegetație și 1.107 căpușe de pe fauna sălbatică urbană.

În urma cercetărilor, s-a tras concluzia că mediul urban reprezintă un habitat excelent pentru mai multe specii de căpușe, din care cea mai abundentă este Ixodes ricinus, principalul vector al Borreliozei Lyme sau al encefalitei de căpușă. Cele mai abundente stadii colectate din vegetație au fost cel de larvă (vârf de activitate toamna) și de nimfă (vârf de activitate primăvara și vara). „Nimfele de I. ricinus reprezintă principalul stadiu de dezvoltare implicat în transmiterea bolii Lyme, fiind și cel mai comun stadiu găsit pe oameni. În plus, dimensiunea lor redusă le face greu de observat, iar în consecință crește timpul de atașare pe gazdă și automat șansele de transmitere a eventualilor patogeni. De asemenenea, studiul nostru a relevat faptul că abudența căpușelor este mai mare în zonele urbane, chiar și în zonele centrale ale orașului, decât în zonele perirubane“, a explicat drd. Silvia Borșan.

În concluzie, zonele urbane nu sunt lipsite de riscuri și reprezintă chiar medii propice pentru dezvoltarea populațiilor de căpușe.

„Recomandarea noastră este ca în timpul plimbărilor în aer liber, inclusiv în parcuri, să purtați îmbrăcăminte de culoare deschisă (pantoloni lungi, bluze cu mânecă lungă). De asemenea, după astfel de ieșiri este indicat să efectuați o examinare corporală amănunțită, acordând atenție deosebită zonelor cu piele fină (cervical, axilar, inghinal), plicilor, inclusiv zona capului și scalpului la copii. Și animalul de companie pe care îl dețineți trebuie să fie în permanență protejat de căpușe prin utilizarea unor produse comerciale de calitate, administrate doar la recomandarea medicului veterinar curant. Nu toate căpușele sunt purtătoare de patogeni. Dacă descoperiți o căpușă atașată de corpul dumneavoastră este important să o îndepărtați în mod corect, folosind o pensă cu vârful fin sau instrumente speciale de tipul unei minipârghii. Nu utilizați sub nicio formă metode empirice, cum ar fi aplicarea de produse iritante pentru căpușă (alcool, ulei, benzină, fosfor), deoarece acestea pot induce regurgitarea și transmiterea mai facilă a agenților patogeni. Ulterior, căpușa poate fi adusă pentru identificare morfologică în cadrul Departamentului de Parazitologie și Boli Parazitare din universitatea noastră, iar partea de profilaxie medicamentoasă discutată cu medicul de familie“, a transmis și prof. dr. Andrei Daniel Mihalca, cel care a coordonat proiectul.

„Principalul meu obiectiv este construcţia unui beci care să îmi permită depozitarea următoarelor tipuri de brânzeturi maturate pe care vreau să le produc în viitorul apropiat. Acest beci va fi construit în pământ sub forma unei grote. Al doilea obiectiv principal ar fi dubla specializare în acest domeniu.“

Povestea Narcheese este un vis devenit realitate în iulie 2019 pentru tânărul Narcis Pintea din satul Corneşti, comuna Gârbău, judeţul Cluj. Atunci a început să pună în practică cunoştinţele dobândite la şcoala agricolă din Elveţia şi a obţinut prima brânză provenită din laptele de la ferma „Fraţii Pintea“.

Atelierul de branza Narcheese2

Specializarea lui Narcis în momentul de faţă este brânza maturată Raclette. Acest tip de brânză provine din zona Valais (Elveţia) şi se produce în special în timpul verii, când vacile ies la păscut, ne lămureşte tânărul. „Laptele se procesează crud, timpul de prelucrare este de 24 h, după care urmează procesul de maturare (minimum 4 luni) în condiţiile favorabile dezvoltării bacterilor de care aceasta are nevoie; aceste bacterii favorizează gustul intens pe care această brânză îl are. Atelierul Narcheese produce 3 feluri de brânză maturată: caş tradiţional simplu maturat minimum o lună, Raclette şi brânză Tom, iar în viitor urmează Brie, Gruyere şi Gorgonzola. Distribuţia produselor o realizăm în trei magazine din Cluj: Sat pentru Oraş, Gourmeticus Shop şi Nod Verde.“

Ferma „Fraţii Pintea“ are aproximativ 30 de bivoliţe şi 20 de vaci de Bălţată Românească, 100 de capre Alpină Franceză şi Carpatină, plus 500 de oi, iar în jurul fermei se află terenuri cositor (terenuri care produc fân), arabile şi păşune pe care aceştia le lucrează bio. „Vara producem aici fân, lucernă şi siloz, iar animalele pasc liber pe păşune, pe când iarna sunt hrănite cu lucernă şi siloz. Nu folosim concentrate care să forţeze animalele să producă mai mult lapte decât produc ele în mod natural“, mai adaugă Narcis Pintea.

Beatrice Alexandra MODIGA

În urmă cu patru ani, Ioana Danciu s-a întors în satul natal Aghireşu, județul Cluj, unde a plantat trei hectare cu patru soiuri poloneze de coacăze negre doar din fonduri proprii. De atunci transformă coacăzele în siropuri, dulcețuri, vin sau oțet. Pe lângă coacăze, adaugă în siropuri și dulcețuri fructe de pădure din flora spontană, culese de oamenii din satele din zonă. Apoi, le fierbe domol, pe foc de lemne, într-un atelier artizanal în care munca manuală este la mare preț. Pe viitor, aceasta îşi doreşte o unitate de procesare bine echipată şi să comercializeze produse procesate şi certificate în străinătate.

Reporter: Care este povestea acestei culturi şi de ce aţi ales coacăzele negre?

Ioana Danciu: În anul 2015 nu știam nimic despre coacăze. Dar mă întorsesem în ţară şi știam foarte clar că vreau să fac ceva în satul meu. Am sondat dealurile din Aghireșu și am primit dovada de laborator că pământul lor este roditor. Am ales să-l lucrez pentru că am încrederea că hărnicia poate scoate din țărâna curată, românească, recolte cu gust, după care Occidentul doar tânjește. Și mai cred că merităm și noi să ne hrănim curat și ales, aşa cum au făcut-o bunicii noştri. M-am oprit la cultura de coacăz pentru că fructele adaugă gustului inconfundabil și o sumedenie de proprietăți curative care le apropie mult de leac. În plus, este cel mai puțin pretențios arbust fructifer, deci poate fi lăsat în pace, fără să intervenim prea mult în viaţa lui. Așa că în urmă cu patru ani am fost chiar eu în Polonia, țară care face de mult timp cercetare temeinică în cultura coacăzului negru, și am adus patru soiuri de coacăz. Le-am ales astfel încât să se coacă unele după altele – ca să avem răgaz să culegem toate cele trei hectare de cultură, și ca să fie atât soiuri cu boabe mici și concentrat aromate pentru prelucrare, cât și din cele cu boabe mari, pentru consum.

coacaze negre

Rep.: Ce puteţi să ne spuneţi despre tehnologia de cultivare pe care o folosiţi?

I.D.: Toată munca se face manual, doar cositul între rânduri se face cu tractorul, iar între tufe mergem cu sapa. Recoltarea are loc tot manual.

Rep.: Ce soiuri folosiţi şi ce producţie aţi avut?

I.D.: Avem soiurile poloneze Ruben, Gofert, Tiben şi Tisel. Dar, nu am o cifră exactă în ceea ce priveşte producţia deoarece a fost diferită de la an la an, ca urmare a vârstei culturii și a condițiilor climatice concrete.

flori coacaz

Rep.: Ce tratamente fitosanitare folosiţi, dacă folosiţi, şi unde aţi întâmpinat cele mai multe probleme?

I.D.: Avem o schemă de tratament bio pe care o aplicăm preventiv deoarece suntem în primul an de certificare ecologică. Coacăzul negru are un singur dăunător care face stricăciuni destul de serioase, sfredelitorul tulpinii. Tufa se reface, în fiecare an apar drajoni noi, dar producţia scade considerabil în zonele afectate.

Rep.: Cum se face distribuţia producţiei şi cât a costat un kilogram de coacăze anul acesta?

I.D.: Distribuţia o facem direct din plantaţie sau la domiciliu, la persoane fizice şi hipermarketuri, iar preţul mediu anul acesta a fost 10 lei/kg.

supertractorasul shenile la puterea x

Rep.: Ce perspective de viitor aveţi privind această cultură?

I.D.: Ne dorim o unitate de procesare bine echipată ca să obţinem certificarea bio şi să comercializăm produse procesate şi certificate în străinătate.

Rep.: Ce recomandaţi celor care vor să îşi facă o plantaţie de acest fel?

I.D.: Să aibă o bună strategie de marketing. Cultura nu este pretenţioasă, dar produsul neprocesat este slab vandabil. Experienţa noastră ne-a demonstrat că nevoia de coacăz negru a pieţei de la momentul înfiinţării culturii nu a mai fost de actualitate când am intrat efectiv pe producţie şi a trebuit să căutăm alte moduri de valorificare a fructelor. În condiţiile în care nu sunt asociaţii de producători locali pentru a înlesni comercializarea sau a ne ajuta cu instalaţii frigorifice, iar fructele importate sunt la jumătate de preţ faţă de cele autohtone, nu avem un produs competitiv din punctul de vedere al preţului. Tehnologia rudimentară şi lipsa forţei de muncă afectează productivitatea și se ajunge la un preţ de cost prea ridicat.

Beatrice Alexandra MODIGA

Peste 50 de studenți la Facultatea de Medicină Veterinară (FMV) din cadrul USAMV Cluj-Napoca vor participa sâmbătă, 6 iulie 2019, la o acțiune caritabilă destinată animalelor fără stăpân (căței și pisici), aflate în îngrijirea asociațiilor pentru protecția animalelor.

Spitalul Clinic al FMV nu se află la prima acțiune destinată comunității, iar reprezentanții acestuia explică și beneficiile inițiativei din 6 iulie:

„Dorim să sprijinim comunitatea, dar vizăm și beneficiile acestei inițiative - control al înmulțirii animalelor fără stăpân, ajutorul pentru familiile cu venituri mici, reducerea numărului de animale care sunt abandonate (pui sau datorită unui comportament nedorit/agresiv), limitarea cazurilor de abuz împotriva animalelor, reducerea incidenței unor afecțiuni medicale frecvente la animalele nesterilizate (tumori mamare sau de prostată, piometru, boli cu transmitere sexuală), prevenirea vagabondajului și a luptelor între masculi, reducerea animalelor din adăposturi/ecarisaj și, implicit, reducerea costurilor suportate de către comunitate, scăderea cazurilor de eutanasie pentru animalele fără stăpân care nu sunt adoptate sau suferă de afecțiuni costisitoare, precum și reducerea cazurilor de persoane atacate de câini agresivi fără stăpâni“, a precizat prodecanul Facultății de Medicină Veterinară, Conf. dr. Cosmin Peștean.

Astfel, sâmbătă, începând cu ora 8.00, la Spitalul Clinic al FMV, echipe de câte trei studenți de la cele trei linii de predare (română, engleză, franceză) vor începe acțiunile de sterilizare, sub supravegherea și supervizarea cadrelor didactice și a medicilor. Studenții sunt în anul al VI-lea de studiu, iar după o săptămână își vor finaliza studiile la universitatea noastră.

Au fost stabilite programări pentru aproximativ 40 de căței și pisici în vederea sterilizării, dar vor fi primite și animale în afara protocolului agreat cu asociațiile pentru protecția animalelor.

Accesul auto în campus se face doar pe la poarta principală, din Calea Mănăștur nr. 3-5, iar fără autoturisme se poate intra și pe la poarta nr. 2, de pe str. Govora.

Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti