reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Jan 2020

Istorii care curg în nepăsare

Admirabilă reacția francezilor după ce simbolul culturii universale și al creștinismului european, Catedrala Notre-Dame din Paris, construită între anii 1163-1345, a fost parțial distrusă în incendiu. Într-o singură zi, miliardarii Franței au donat peste 600 de milioane de euro pentru refacerea construcției intrate în patrimoniul cultural mondial. Toată Franța s-a mobilizat și a oferit ajutor. Nimic nu e mai frumos în lume decât să vezi o asemenea unitate între oameni. Și fără să vreau...

Fantoma de la Malul Mării

...fără să vreau mi-a fugit gândul la România. La monumentele noastre istorice și la grija noastră față de valori, simboluri. Iar primul care mi-a venit în minte a fost Cazinoul din Constanța, această fantomă singuratică de la Malul Mării, care curge în nepăsare. La propriu. Bun, nu geme de atâta istorie, deși face parte dintre monumentele istorice, dar cazinoul a fost și este o emblemă a Constanței, face parte din fibra orașului.

istorie cazinou constanta

Construit în secolul trecut, între anii 1905 și 1910, în stilul Art Nouveau, a fost întreținut cum se cuvine chiar în blamata perioadă comunistă. Însă, de 15-20 de ani, acesta a intrat în zodia indiferenței, inconștienței, lipsei de respect pentru valori și se degradează zi de zi. Pe undeva, poate greșesc, această semiruină care plânge la Marea Neagră e oglinda noastră de azi...

Lecție despre cum se îngroapă o istorie

Apoi mi-am amintit de Băile Herculane și de șocul pe care l-am avut văzând o istorie mâncată de igrasie, interese, orgolii, indolență. Adică, indiferent de rațiunile de ordin economic, politic sau personal, e aproape de neînțeles să batjocorești un timp al țării tale de două milenii. Fiindcă atâta vechime are stațiunea, bazele ei fiind puse de împăratul Traian în anul 102. Din perioada romană au rămas vestigii importante, apeducte, terme, statui, tabule votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare.

istorie herculane bis

După anul 1736 are loc reconstrucția stațiunii, clădirile în stilul baroc austriac fiind cele pe care le-au ruinat capitaliștii români – sociali sau democrați, neocomuniști sau nu știu cum să le mai spun. Că și comuniștii au avut mai mare grijă de ele! Ne place să ne lăudăm cu sintagma „Centrul Imperial Istoric“; sună bine pentru orgoliile noastre de aristocrați în conturi, nu și în fire, dar nu mișcăm un pai pentru a clarifica statutul juridic al clădirilor și a le scoate din cancerul acesta negru al degradării. Ne place să ne amintim că aici veneau împărații Austriei, mai ales fascinanta în destinul său tragic Sisi (împărăteasa Elisabeta), că ei au declarat stațiunea „cea mai frumoasă de pe continent“, dar asistăm nepăsători cum se îngroapă o istorie...

Nepăsare la... etc.

Dacă vă închipuiați – lucru pe care mi l-aș fi dorit să fie așa – că exemplele se opresc aici vă înșelați! Pretutindeni în țară avem asemenea dezolante priveliști, clădiri aflate în patrimoniul public sau retrocedate unor proprietari reali sau închipuiți (cu acte, evident), care le lasă în neuitare sau le distrug pentru a ridica în locul lor modernități. Hm, ce-ar fi fost ca și francezii să spună la fel: „Gata, Notre-Dame e trecutul, hai să facem în loc un Burj al-Arab...“

Revenind la noi, e suficient să ne uităm în centrele istorice ale unora din marile orașe, prin sate cu pretenții sau uitate, în alte stațiuni turistice (Slănic Moldova, Căciulata, Sovata etc.), acolo unde clădiri de patrimoniu se degradează în timp ce sunt disputate de magnații zilelor noastre. Sau se degradează pur și simplu.

istorie Conac Cantacuzino Rafov Prahova

Avem apoi conace ale Cantacuzinilor în ruină, avem zeci de imobile prin București și Timișoara căzute pradă rechinilor imobiliari,  case boierești pierdute prin nepăsarea auto­rităților din Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinți, Vrancea, cetăți fortificate din Transilvania etc., etc. Nepăsare la ETC (etcetera), am zice...

istorie Pescariile Statului Galati

Maria Bogdan

  • Publicat în Turism

Trei unicate de văzut între Herculane și Bozovici

Caraș-Severin este unul dintre cele mai bogate județe din România în monumente ale naturii sau create, în timp, de mâna omului. Suprafața sa coincide în mare parte cu cele patru parcuri naționale din sud-vest, Semenic, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei și Porțile de Fier. Dintre atracțiile turistice nu trebuie ratate Poiana Mărului – Muntele Mic (Pietrele Scorilo de pe Muntele Mic, poiana cu narcise de la Zervești, lacurile de acumulare Zervești și Poiana Mărului, masivele Muntele Mic, Țarcu, Godeanu, Poiana Ruscă), Cheile Nerei (peșterile Sf. Elena, Lenuța, Porcarului etc., Lacul Dracului, Cascada Beușnița), Moldova-Nouă (Clisura Dunării, Rezervația Valea Mare, Grota lui Filip, lanțul de cascade pe râul Moldavița, Insula Ostrovul Decebal), Semenic – Reșița – Valea Carașului (cu stațiunile Semenic, Crivaia, Trei Ape, Secu, Cheile Carașului, Peștera Liliecilor, avenul Poiana Gropii și cea mai mare suprafață de pădure cvasivirgină din Europa, cu suprafața aproximativă de 5.000 ha și arbori de peste 350 ani.) și Băile Herculane – Valea Cernei (Herculane, peșterile Grota Haiducilor, Adam etc., Grota cu Abur, Șapte Izvoare).

Astăzi însă vă recomandăm, dacă vă mai rămâne timp – sau ar trebui să vă rămână, dacă doriți printre amintiri lucruri și locuri de neuitat – să vizitați câteva zone devenite celebre în toată lumea: Cascada Bigăr, complexul mulinologic de la Rudăria și 7 Izvoare, în amonte de Băile Herculane. Traseul este unul care nu presupune deloc efort și se află între Parcul Național Domogled – Valea Cernei și Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

7 Izvoare

Locul denumit 7 Izvoare se află la 4 km în amonte de Băile Herculane. Este foarte ușor de găsit: de la Orșova (Mehedinți) circulați pe E 70, treceți prin Topleț și apoi, pe DN 67 D, urmând cursul Cernei, ajungeți la Băile Herculane și, mai departe, la cădițele și ștrandul termal de la 7 Izvoare, până-n Lacul Prisaca, toate situate în stânga șoselei, între aceasta și Cerna sau între un drum secundar și Cerna. Cândva, se spunea că existau șapte izvoare calde și șapte izvoare reci. Cele reci ar fi dispărut sub lacul de acumulare hidroenergetic Prisaca, el însuși loc minunat de relaxare în natură. Nici pe cele calde nu le-a mai numărat cineva, să vadă dacă mai sunt sau nu șapte la număr. Cert este că în zonă sunt câteva izvoare calde chiar în mijlocul râului Cerna, unde se bulucesc și azi să-și trateze maladiile în special persoanele vârstnice. De-a lungul timpului s-au amenajat două ștranduri, unul termo-salin și altul termal, destul de căutate de turiști, nu doar pentru proprietățile curative ale apelor, ci și pentru peisajul rar al Văii Cernei. Până la ștranduri, considerate de mulți unele dintre cele mai frumoase din țară, sunt câteva bazine termale, amenajate cam empiric, denumite „la cădițe“, iar înnoptarea se poate face fie în cele două campinguri, fie în hotelurile și pensiunile din apropiere. Nu vă așteptați la lux; termalele de la 7 Izvoare sunt mai degrabă pentru turistul mediu (ca venituri), dar mai ales pentru cei care îndrăgesc drumețiile, zona abundând de trasee turistice spectaculoase.

Morile cu ciutură, unicat în Europa Centrală și de Est

De la 7 Izvoare vă întoarceți către Herculane, ieșiți din stațiune și, la dreapta, vă continuați drumul pe E 70, Orșova – Caransebeș. În zona localității Plugova părăsiți E 70 și urmați, la stânga, DN 57B, către Bozovici. Undeva, între Prigor și Bozovici, faceți din nou stânga, pe DC 571 F, către localitatea Eftimie Murgu. Aici veți vedea, urmând – chiar și cu mașina, drumul este bunicel, dar de preferat ar fi să admirați totul pas cu pas, într-o călătorie pe jos – traseul din Cheile Rudăria și acel unicat în Europa Centrală și de Est, complexul mulinologic de la Rudăria. În fapt, niște mori de apă amplasate pe cursul râului cu același nume, dar vechi, foarte vechi, trecute în patrimoniul mondial UNESCO. Nu doar morile în sine sunt o raritate, ci și felul excepțional, cumva de neînțeles pentru mulți, de exploatare comună a acestora. Ele aparțin fie unui grup de familii, fie satului; primul din lista afișată la ușa morii care aduce un sac la măcinat pornește moara, lasă produsul la măcinat și pleacă; următorul căruia îi vine rândul vine și adună măcinișul, îl pune în sac și-și varsă propriul conținut în moară, putând colecta el făina sau mălaiul ori următorul sătean. Ideea este că nu există nici cea mai mică tentativă de înșelăciune ori lipsă de responsabilitate. Toți sunt răspunzători de făina consăteanului și de mori, după cum toți se folosesc de ele. Anumite surse susțin că acest mod de a măcina cerealele se folosește de prin secolele II-III (pentru alac sau grâul primitiv, Triticum monococcum). În anul 1772, documentele rețin că la Rudăria existau 8 mori, în 1874 – 51 de mori de apă, iar după mai multe inundații repetate, jumătate ar fi fost distruse. Astăzi, se mai păstrează 22 de mori de apă, refăcute, în anul 2000, din fonduri europene, după un proiect al Muzeului Astra din Sibiu, și din nou refăcute, anul trecut, din fonduri guvernamentale, dar cu aportul localnicilor, după viiturile din 2014. Morile din comuna Eftimie Murgu, denumite și mori cu ciutură, sunt din lemn, acoperite cu șiță și folosesc tehnica măturării de piatra morii. Pentru că debitul râului este mic, au fost amenajate acumulări în amonte de fiecare moară.

Ele poartă nume diferite, cum ar fi „Moara cu Tunel“, „Moara Firizoane“, „Îndărătnica de la Perete“, „Îndărătnica Mică“, Îndărătnica Nouă“, „Moara din Țarină“, „Moara Pațaoanea“ etc.

Cascada Bigăr

După ce ieșiți din comuna Eftimie Murgu mergeți pe DN 57B, înspre Bozovici. La 13 km înspre vest, după Bozovici, la intrare pe Cheile Minișului, pe Valea Nerei, în dreptul indicatorului Paralela 45, chiar pe dreapta, găsiți Cascada Bigăr. Vă va ajuta și faptul că veți observa multe mașini parcate pe marginea drumului și există, de asemenea, un loc amenajat pentru vizitatori. Mica revărsare de apă nu a fost cunoscută – admirată sigur, dar nu și cunoscută – până la realizarea documentarului National Geographic despre România, în 2010. De atunci a început epopeea sa națională și mondială, ulterior fiind cuprinsă într-un clasament top 10 al celor mai speciale și unice cascade din lume. Ce are atât de impresionant? Forma de evantai sub care se prelinge apa de pe o stâncă îmbrăcată în mușchi. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. De fapt, perimetrul este cuprins în aria protejată „Rezervația naturală Izbucul Bigăr“, din cadrul Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, totul fiind de-o frumusețe rară. Pe lângă izvoare, abrupturi calca­roase, ponoare, avene, lapiezuri etc., avem izbucul sau izvorul Bigăr, un curs de apă subteran care străbate peștera cu același nume. La vărsarea în râul Miniș, afluent al Nerei, apa trece peste acel prag stâncos din tuf calcaros îmbrăcat cu mușchi, formând cascada Bigăr, o raritate neexploatată turistic așa cum s-ar cuveni.

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 14,16-31 iulie 2016 – pag. 50-51

  • Publicat în Turism

România a dispărut din topul destinațiilor balneare europene

Deși dispune de cel mai frumos loc de sub pământ de vizitat din lume și de una dintre primele 25 de destinații incredibile de pe planetă (Salina Turda, Top Business Insider 2013, 2014) și are bogate resurse balneo, România aproape că nu contează în Europa în noul moft al turismului de sănătate, wellness și spa. Germania, Franța, Austria, Marea Britanie, Italia, Elveția, Spania și Rusia dețin împreună mai mult de jumătate din cifra de afaceri a turismului wellness, cu un impact economic de 359 de milioane de dolari. Pe plan mondial, cele mai puternice cinci țări balneoturistice (SUA, Germania, Japonia, Franța și Austria) au acaparat 63% din piața de profil. Dacă în wellness-turism nu am prins o poziție în primele 20 de țări de pe continent, noi nu știm cum stăm nici în turismul medical clasic. Acestei întrebări pesemne că dorește să-i răspundă Master-planul pentru dezvoltarea turismului balnear, reactualizat de Autoritatea Națională pentru Turism în 2016.

România are un excelent potențial pentru a face din turismul de sănătate și balnear o importantă nișă de dezvoltare economică. De fapt, noi am avut și alte perspective și resurse (turismul religios, montan, Delta Dunării) pe care, din păcate, le-am cam ratat. În lume și în Europa, pe fondul creșterii afecțiunilor legate de stilul de viață urban/sedentar și al îmbătrânirii popu­lației, în perioada 2010-2015 turismul medical și cel de tip wellness&spa s-au dezvoltat exponențial. Și în România s-au realizat câteva investiții, dar nu atât de însemnate. Salina Turda reprezintă un exemplu de reușită, însă nu suficient. Dacă Europa a prosperat turistic în aproximativ același interval, în România, în perioada 2011-2014, sosirile turiștilor în stațiuni (unul dintre cei doi indicatori de bază pentru calculul fluxului, al doilea fiind cel al înnoptărilor) au scăzut constant.

Resurse balneoturistice bogate...

Slanic Moldova

Țara dispune de resurse balneoturistice importante: ape minerale (Călimănești – Căciulata, Olănești, Slănic Moldova, Borsec, Covasna, Buziaș, Lipova, Geoagiu), sărurile (Praid, Târgu Ocna, Cacica, Slănic Prahova, Turda), nămolurile (Govora, Geoagiu Băi, Sărata Monteoru, Săcelu, Bazna, Techirghiol, Vatra Dornei) și gazele terapeutice (Tușnad, Covasna Balvanyos, Borsec), plus litoralul Mării Negre. Prin lege, în România au fost recunoscute 23 de stațiuni/areale balneoclimatice: Băile Felix și 1 Mai – Bihor, Geoagiu Băi – Hunedoara, Nicolina – Iași, Călimănești – Căciulata și Olănești – Vâlcea, Mangalia – Venus – Saturn – Cap Aurora – Jupiter – Neptun – Olimp, Eforie, Năvodari, din Constanța, Vatra Dornei – Suceava, Slănic Moldova și Târgu Ocna – Bacău, Sângeorz Băi – Bistrița Năsăud, Covasna, Pucioasa – Dâmbovița, Băile Tușnad – Harghita, Sovata – Mureș, Slănic – Prahova, Ocna Sibiului și Bazna – Sibiu, Buziaș – Timiș, Bizușa Băi – Sălaj. Acestora li se adaugă și patru stațiuni balneare: Băile Herculane, din Caraș-Severin, Techirghiol, din Constanța, Amara, din Ialomița, și Băile Govora, din Vâlcea.

... investiții modeste, turism balnear așijderea

Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe investiții au fost realizate în centrul țării, dar fluxul de turism balnear major s-a înregistrat tot la malul Mării Negre, probabil în virtutea obișnuințelor de demult.

Baile Herculane

– Regiunea Vest este dependentă de fluxurile turistice în Băile Herculane. Zona dispune de mai multe stațiuni (Buziaș și Băile Călacea – Timiș; Moneasa și Lipova Băi – Arad; Băile Herculane – Caraș Severin; Geoagiu Băi și Băile Călan – Hunedoara), dar numărul anual al sosirilor turistice n-a depășit 135-138.000 de turiști, în fapt, de persoane venite la tratament. În perioada 2007-2015 s-au investit în Băile Herculane în jur de 24 de milioane de lei din fondurile europene. Cel mai mare proiect, în valoare de 21 de milioane de lei, este inițiat de autoritățile locale. La Geoagiu Băi investițiile au fost mai mari, ajungând la 31,7 milioane de lei;

Baile Felix

– Regiunea Nord-Vest deține 14 stațiuni turistice atestate, însă numai opt au specific balnear: Băile Felix, 1 Mai și Tinca (Bihor), Sângeorz – Băi (Bistrița-Năsăud), Băile Turda și Băița (Cluj), Ocna Șugatag (Maramureș) și Tășnad (Satu Mare). Cea mai mare afluență a turismului de sănătate se înregistrează la Băile Felix – 1 Mai, grație și capacității turistice „moștenite“ de dinainte de 1989. Numai la Băile Felix, Sângeorz-Băi și Turda s-au derulat proiecte europene în valoare de 120 de milioane de lei. Maximum de sosiri turiști a fost înregistrat în 2014 (170.000);

– Regiunea Centru este a doua cea mai solicitată zonă pentru turismul de sănătate, cu un flux, în 2014, de peste 200.000 de turiști. În stațiunile Sovata, Borsec, Tușnad s-au investit în jur de 190 de milioane de lei de la bugetele locale, central și din fonduri europene;

– Regiunea Sud-Vest Oltenia: deși dispune de stațiuni renumite (Govora, Băile Olănești, Călimănești – Căciulata, în Vâlcea, Bala, Schela Cladovei, Gura Văii, în Mehedinți și Săcelu, în Gorj), regiunea a cunoscut o diminuare a turismului balnear de la 160.000 de sosiri, în 2011, la sub 140.000 de sosiri, în 2014. Cifrele sunt legate cumva de investițiile minore în infrastructura turistică, de până la 80 de milioane de lei, în ultimii 5-6 ani;

– Regiunea Sud-Muntenia are cea mai scăzută rată a sosirilor turistice: 21.000, în 2011, și 17.000, în 2014. Zona abordează cel mai puțin sectorul turistic balnear în strategia de dezvoltare PNDR 2014-2020, poate și pentru faptul că doar Prahova (Slănic), Dâmbovița (Pucioasa) și Ialomița (Amara) dețin stațiuni balneo.

– Regiunea Nord-Est a înregistrat creșteri ale fluxului turistic de sănătate de la 58.000 de sosiri, în 2011, la 75.000 de sosiri, în 2013. Probabil Vatra Dornei (Suceava) și Slănic Moldova (Bacău) au contribuit major la această evoluție pozitivă. Cele două stațiuni au învestit în jur de 45-50 de milioane de lei în capacități care vizează direct sectorul balnear;

– Regiunea Sud-Est rămâne cea mai căutată din țară, cu un maximum de 450.000 de sosiri, în 2012, bazele de tratament de la Eforie fiind cele mai solicitate.

Soluția miracol: un turism balnear verde

O să vă mirați, soluția viitoare, dincolo de ce și-au prevăzut regiunile de dezvoltare în propriile strategii de dezvoltare pentru perioada 2014-2020, este „un turism balnear verde în acord cu poziționarea generală a destinației România“. Ce vrea să însemne acest lucru? Că sănătatea și wellness-ul fac parte din cele 6 produse-cheie care definesc brand-ul de țară al României. Că moda europeană și cerințele turistului internațional sunt legate de un mediu natural și sălbatic combinat cu wellness&spa, turismul medical în forma clasică, de homeopatie, întinerire (Institutul Ana Aslan), cure balneare, alimentație sănătoasă etc. Cum procedăm deci? Dincolo de soluțiile avansate în master-plan, unele extravagante, greu accesibile turistului neavizat (clustere, soft, DMO, anti-ageing etc.), ce-ar fi totuși să investim foarte-foarte serios în fiecare stațiune, să salvăm fiecare resursă?

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 13,1-15 iulie 2016 – pag. 50-52

  • Publicat în Turism
Abonează-te la acest feed RSS