Scris de Lumea Satului în 27 Decembrie 2023. Publicat în Agrotehnica.

Samulastra de rapiță, „fericirea“ dăunătorilor acestei culturi

Distribuie:

Rapița ocupă în continuare suprafețe importante, în ciuda riscurilor din ce în ce mai mari, care pot duce la compromiterea acestei culturi. În următorii ani, perspectivele sunt aceleași, prin urmare majoritatea fermierilor își vor asuma riscurile și vor semăna rapița și în următorii ani. Una dintre problemele peste care, de cele mai multe ori, se trece cu vederea este cea cu samulastra de rapiță din culturile postmergătoare.

În majoritatea cazurilor, în țara noastră, după rapiță se seamănă orz sau grâu. Rapița este o premergătoare foarte bună pentru cerealele de toamnă deoarece eliberează terenul devreme, iar spectrul de boli, dăunători și buruieni ale rapiței și cerealelor de toamnă este diferit. De exemplu, în cazul grâului semănat după rapiță sunt șanse foarte mici să fie probleme cu atacul gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) sau al viermilor sârmă (Agriotes spp.). Numai că, dacă ne uităm puțin la structura culturilor din majoritatea fermelor ce se găsesc în țara noastră, putem observa că numărul de specii cultivate este unul redus, cauza principală constituind-o rentabilitatea acestora. În majoritatea cazurilor, într-o fermă sunt doar 4 sau 5 culturi.

Ce înseamnă asta? În multe cazuri, sola cu rapiță este amplasată în vecinătatea unei sole în care această cultură a fost semănată anul trecut. Iar aici încep problemele. În cele mai multe cazuri, în sola unde rapița a fost premergătoare și acum sunt semănate cereale poate să existe samulastră de rapiță, iar aceasta este focarul perfect pentru înmulțirea majorității speciilor de insecte dăunătoare acestei culturi. Cu cât avem mai multă samulastră de rapiță, cu atât speciile de insecte dăunătoare au mai multă hrană la dispoziție și populațiile acestora pot să crească nestingherite de la un an la altul. Insectele din samulastra de rapiță pot trece „la vecini“, unde este cultura rapiței pentru anul în curs. În general, samulastra de rapiță din cultura de grâu sau orz, este prezentă „la pachet“ cu diferite specii de buruieni dicotile.

De obicei, fermierii erbicidează grâul sau orzul în primăvară pentru combaterea buruienilor (inclusiv cele dicotile și samulastra de rapiță), ceea ce înseamnă că plantele de rapiță din cultura de grâu sau orz se dezvoltă nestingherite, fiind gazdele perfecte pentru puricii de pământ (Phyllotreta spp.), puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala), larvele viespii rapiței (Athalia rosae), larvele fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae), larvele buhei verzei (Mamestra brassicae), larvele moliei verzei (Plutella xylostella), musca verzei (Delia brassicae), etc. Insectele pot ierna fie la baza plantelor sau în apropierea acestora, în stratul superficial al solului, fie se pot găsi sub formă de pupă, într-un cocon mătăsos, pe fața inferioară a frunzelor de rapiță (molia verzei). Chiar atunci când fermierii erbicidează grâul în toamnă, pentru combaterea samulastrei de rapiță, insectele au timp să parcurgă tot ciclul până la momentul hibernării, caz în care nu mai sunt afectate de distrugerea samulastrei.

În primăvară, după ce samulastra de rapiță din grâu sau orz este erbicidată, insectele pot migra în solele vecine, în care se găsește rapița cultivată. În acest mod, samulastra de rapiță din culturile de grâu sau orz de toamnă poate contribui la creșterea rezervei biologice de specii de insecte dăunătoare. În câmp, există fel și fel de situații, pot să existe sole unde avem samulastră de rapiță într-o proporție redusă, dar sunt și situații (din ce în ce mai multe) unde samulastra de rapiță se găsește într-o proporție destul de mare. De ce avem samulastră de rapiță? În primul rând din cauza pierderilor de la recoltare sau a întârzierii recoltării. Știm cu toții că silicvele de rapiță sunt foarte dehiscente, iar cu cât se întârzie recoltarea cu atât riscul ca acestea să se deschidă este mai mare. Este drept că, în prezent, există mulți hibrizi de rapiță toleranți la scuturare sau avem la dispoziție produse care se pot aplica pe cultură cu câteva săptămâni înainte de recoltare (acționează ca un fel de adeziv) pentru a întârzia deschiderea silicvelor, dar aceste soluții nu pot face „minuni“.

Cu cât întârziem mai mult recoltarea rapiței, cu atât cresc șansele ca să avem mai multă samulastră în grâu sau orz în următoarea toamnă. În teorie, rapița se recoltează prima, înaintea grâului, dar „practica ne omoară“. După cum bine știți, în momentele recoltării, Murphy este „cel mai bun prieten al fermierilor“. Se pot întâmpla N situații la recoltare, fie vine o furtună, fie se strică combina în brazdă, fie mecanizatorul merge prea repede cu combina în brazdă, rezultând pierderi mai mari de recoltă. Însă, în cele mai multe cazuri, momentul recoltării rapiței de toamnă se suprapune cu momentul recoltării grâului, caz în care flota de combine dintr-o fermă este solicitată la maximum. Am enumerat doar câteva din multiplele cauze care pot avea drept rezultat creșterea riscului de a avea multă samulastră de rapiță în solele cu cereale de toamnă.

Un alt factor care contribuie la dezvoltarea samulastrei de rapiță sunt condițiile meteo din timpul toamnei. În ultima vreme, toamnele sunt din ce în ce mai lungi și mai călduroase. Temperaturile medii din lunile de toamnă, precum și din luna decembrie sunt mai mari decât mediile multianuale, ceea ce înseamnă condiții favorabile atât pentru rapiță, care crește ca samulastră în lanurile de grâu sau orz de toamnă, cât și pentru diferitele specii de insecte dăunătoare care se găsesc în samulastra de rapiță.

Dar există și un factor uman. În anii trecuți, în unele articole din ziarele de popularizare, unii fermieri declarau că au avut multă samulastră cu rapiță în solele unde după această cultură nu au urmat cereale de toamnă. Așa că au decis să o lase să vadă ce iese, apoi se lăudau că au scos o producție mai mare de 2 tone la hectar!!?? După câțiva ani, aceiași fermieri, dar și vecinii lor, se plângeau că nu mai pot cultiva rapița din cauza atacului insectelor dăunătoare din perioada toamnei. Pe acești fermieri eu i-am poreclit „înmulțitori de insecte“. În condițiile unei agriculturi intensive, aceste practici pot contribui la formarea unei „bombe entomologice“, iar apoi nu înțelegem de ce avem presiune mare de infestare la rapița de toamnă în următorii ani.

Din păcate, sortimentul de insecticide folosit pentru tratamentele foliare, în vederea combaterii speciilor de insecte dăunătoare rapiței, va fi din ce în ce mai redus. De asemenea, în momentul de față, în țara noastră sunt omologate două substanțe active, folosite pentru tratamentul semințelor de rapiță, în vederea protejării plantelor aflate în primele faze de vegetație (BBCH 10 - BBCH 13) împotriva atacului dăunătorilor ce-și fac simțită prezența imediat după răsărirea rapiței. Ei bine, în aceste condiții, nu ne permitem să contribuim, fără să vrem, la creșterea rezervei biologice a dăunătorilor acestei culturi. Din contră, ar trebui să luăm toate măsurile preventive pentru a ține sub control populațiile dăunătorilor rapiței de toamnă. Iar principala măsură preventivă ar fi distrugerea samulastrei de rapiță.

Cum putem să reducem riscurile de a avea multă samulastră de rapiță? În primul rând, să acordăm o atenție și mai mare recoltării și reglajului combinelor, precum și instrucției permanente a mecanizatorilor. Scopul este de a încerca să avem pierderi cât mai mici de rapiță la recoltare. O altă soluție ar fi erbicidarea în toamnă a grâului sau a orzului, în cazul în care gradul de îmburuienare (inclusiv samulastra de rapiță) este ridicat. Este important să distrugem toamna, samulastra de rapiță pentru ca dăunătorii acestei culturi, aflați în samulastră, să nu apuce să își facă ciclul complet și apoi să se retragă pentru iernare. Fără un control al samulastrei de rapiță, rotația culturilor își poate pierde din eficacitate în ceea ce privește scăderea rezervei de dăunători.

În următorii ani se anunță vremuri destul de grele pentru fermieri, pe de o parte prețurile la inputuri s-au mărit foarte mult (inclusiv la produsele de protecția plantelor), pe de altă parte opțiunile de combatere a insectelor dăunătoare, a bolilor sau buruienilor vor scădea. Prin urmare, va trebui acordată o atenție cât mai mare aspectelor care, în general, sunt ignorate, cum ar fi samulastra de rapiță!

Explicații foto:

Foto 1 și 2 – Samulastră de rapiță din orz

Foto 1