Sfânta Parascheva, între tradiții, obiceiuri și pelerinajul de la Iași

În lumea satului, marile sărbători sunt așteptate cu nerăbdare și sunt respectate cu sfințenie. Dincolo de mersul la biserică, sătenii respectă și păstrează numeroase tradiții și obiceiuri, așa cum se întâmplă și în cazul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva.

Din lumea satului

Cinstită pe 14 octombrie, Sfânta Parascheva este numită și Vinerea Mare de Toamna sau Vinerea celor 12 vineri, iar onomasticul grec „paraskevi“ înseamnă a cincea zi a săptămânii, vineri.

În tradiția populară este cea care stăpânește lumea femeilor și a îndeletnicirilor acestora. Astfel că în această zi sunt interzise munca la câmp, spălatul rufelor, cusutul, torsul, țesutul și alte treburi casnice. Sfânta Cuvioasa Parasheva vine în ajutorul tinerilor, bătrânilor, mamelor, bolnavilor și săracilor.

În același timp, este și zi de pomenire a celor trecuți la cele sfinte, iar cu acest prilej se dau de pomană pâine din grâul nou și must. În popor Cuvioasa Parascheva este cunoscută și ca ocrotitoare a ogoarelor, adică aducătoare de ploi și de roade bune. În unele sate este numită și ocrotitoarea apelor, motiv pentru care lângă fântâni sunt așezate icoane ale acesteia.

Tot în această zi țăranii sunt atenți la anumite semne pentru a afla cum va fi iarna. De exemplu, dormitul oilor este privit cu mare interes deoarece se spune că, dacă dorm unite, iarna va fi grea, iar de dorm răsfirate, iarna va fi un liniștită. Mai mult decât atât, dacă această zi este una frumoasă, așa vor fi și zilele peste an, dacă-i vremea mohorâtă, nu ne așteptă zile prea înseninate. Tot în anumite sate oamenii aprind focuri în grădini pentru a îndepărta spiritele rele.

Se mai spune că Sfânta Parascheva apare în vise și împărtășește leacuri bătrânești benefice celor bolnavi. În această zi sfântă nu se mănâncă nuci, castraveți, prune ori alte fructe ce pot avea semnul crucii, ori închise la culoare.

Femeile însărcinate trebuie să împartă bucate copiilor sărmani, iar în momentul în care vor da naștere copilului, Sfânta Parascheva le va ocroti și le va feri de dureri.

Iașul în pelerinaj

Este clar că tradițiile și superstițiile țin vie lumea satului, însă poate cel mai vechi obicei este acela de a merge la biserică și nu doar la cea din sat, ci și în pelerinaje, mai ales la bisericile unde se prăznuiește un sfânt și există sfinte moaște. De exemplu, în ziua de 14 octombrie, Iașul devine loc de pelerinaj pentru mii de oameni din toată țara. Cu speranță, încredere și multă credință, oameni de pretutindeni se pregătesc cu mult timp înainte pentru a putea merge în capitala Moldovei tocmai pentru a ajunge în fața moaștelor Sfintei Parascheva de la Iași. Pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie uneori chiar și de ore-n șir de așteptare, iar acest lucru implică răbdare și rezistență.

După ce au fost în Bulgaria, Serbia, dar și la Constantinopol, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au ajuns la Iași, iar de 381 de ani se află pe pământ românesc. Racla de argint în care se află sfintele moaște a fost așezată în data de 13 iunie 1641 în Biserica Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi. Au scăpat neatinse dintr-un incendiu, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea au fost depuse în noua Catedrală Mitropolitană.

De-a lungul timpului, Cuvioasei Parascheva de la Iași i-au fost atribuite numeroase minuni și vindecări, poate și de aceea este considerată ocrotitoarea orașului, dar și a întregii Moldove. De la an la an, tot mai mulți credincioși vin la Iași în cel de-al doilea week-end din octombrie, iar în acest timp tot orașul este în sărbătoare. Se fac pregătiri intense, se iau măsuri de siguranță pentru că, deși vin determinați de credință și speranță în pelerinaj, uneori credincioșii își mai pierd răbdarea, se creează discuții, iar unii chiar încearcă să trișeze și să ajungă mai repede în fața moaștelor, fapt ce poate duce la divergențe mai semnificative. Nu puține sunt declarațiile celor care susțin că venirea la Iași în această zi sfântă le-a schimbat viața, motiv pentru care revin în semn de mulțumire.

Au existat și perioade dificile care au condus la scăderea numărului pelerinilor, iar cea mai recentă grea încercare pentru omenire, pandemia de Covid-19, a afectat și marea sărbătoare de la Iași. În 2020, pelerinajul a fost cel mai dificil de organizat. Inițial, le-a fost interzis accesul persoanelor din afara Iașului, au fost scandaluri, îmbrânceli, unii au forțat gardurile și nu puțini au fost cei care au susținut că măsurile organizatorice au dezbinat oamenii. Nu s-a mai ținut cont de masca de protecție, de distanța de siguranță recomandată, a ieșit scandal…, iar mai apoi accesul a fost permis tuturor. Ce poate semnifica acest lucru? Poate și faptul că, în fața morții, credința fiecăruia e cea mai importantă. Chiar și așa, slujba din acea zi sfântă nu a putut fi încheiată fără omagierea persoanelor răpuse de boală, în special a cadrelor medicale care, asemenea unor soldați, au sfârșit pe câmpul de luptă.

A venit și anul 2021, fără restricțiile drastice din anul precedent, dar cu măsuri în ceea ce privește evitarea aglomerării, iar moaștele Cuvioasei Parascheva au fost scoase din sfântul locaș timp de o săptămână, tocmai pentru ca mai mulți credincioși să poate trece prin fața raclei. Chiar și așa, numărul persoanelor care au venit în pelerinaj a fost înjumătățit față de cel din anii dinaintea declanșării pandemiei.

Suntem în 2022, un an mai dificil poate, cu virusul încă printre noi, afectați de evenimentele nefericite ce au loc în imediata apropiere a graniței, cu secetă, scumpiri și putere de cumpărare tot mai slabă, deci se preconizează o prezență mai numeroasă pentru că, în fața necazului, omul mereu s-a orientat spre cele sfinte.

Larissa DINU

Sursa foto: doxologia.ro