ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Sep 2021

Cinci locuri mai puțin mediatizate din Banatul Montan

Banatul Montan se suprapune în totalitate cu județul Caraș-Severin, incluzând și părți din Mehedinți, Hunedoara și Timiș. În interior se regăsesc patru parcuri naționale, Domoglet – Valea Cernei, Porțile de Fier, Cheile Nerei – Beușnița (UNESCO) și Semenic – Cheile Carașului. Oferta turistică este una absolut generoasă. Astăzi, dintre cele peste 100 de obiective de vizitat, vă propunem să poposim în câteva locuri mai puțin mediatizate.

Scările Ineleț

Nu reprezintă un obiectiv turistic în sine, ci mai degrabă o curiozitate legată de condițiile aproape imposibile în care-și duc viața cele câteva zeci de familii din satele Ineleț și Scărișoara, cătune ce aparțin comunei Cornereva, cu o populație răspândită în 40 de sate. Undeva, la 19 km nord de Băile Herculane, în drum spre Baia de Aramă, se trece râul Cerna pe o punte (o aventură în sine!), după care o potecuță șerpuiește până la baza unei stânci. Locuitorii au amenajat patru scări care urcă pe peretele abrupt, ultima fiind aproape verticală. De jos nu se întrezărește unde duce urcușul, iar de pe platou, doar temerarii pot să-și arunce privirea în hău. Temerari sunt chiar oamenii locului, care nu se tem nicicum de escaladă. Un turist neobișnuit cu sportul extrem clar nu se va încumeta să încerce această variantă de urcare. La Ineleț se mai poate ajunge și pe o altă cărare aflată la aproximativ 16 kilometri de Băile Herculane, dar traseul prin pădure durează cam patru ore, fapt care-i determină pe oameni să ultilizeze varianta scurtă și riscantă de pe scări.

Muzeul tehnic în aer liber de locomotive cu abur din Reșița

muzeu locomotive reșița

Este unic în spațiul european, conținând 16 piese, din care 14 sunt produse în municipiul reședință al județului Caraș-Severin. A fost deschis în 1972, prin grija unui colectiv condus de ing. Mircea Ioan Popa, pentru a marca centenarul de la fabricarea primei locomotive cu abur în uzinele de la Reșița. În perioada 1872-1964, aici au fost realizate 1.461 de locomotive. Exponatul cel mai valoros este considerat locomotiva Resicza, prima de acest fel construită în sud-estul Europei, în 1872, având la bază modelul Szekul, produs la Viena, după un proiect al inginerului scoțian John Haswell. O altă locomotivă cu abur importantă este „Principesa Elena” (a circulat până prin anii 1970), a doua construită pe teritoriul României Mari, în anul 1925, după cea denumită „Principele Carol“, care a fost dată, din păcate, la casare.

Lacul Mare și Lacul Mic

lacul mare

În partea de nord-vest a Munților Banatului, în localitatea Dognecea, situată pe drumul 586A Ocna de Fier-Secășeni, în munții cu același nume, cărora, din cauza altitudinilor mici, li se mai spune și Munceii Dognecei, se află Lacul Mare și Lacul Mic. Priveliștea din toată zona cuprinsă între râurile Caraș și Bârzava este una rară, iar cătunele de munte dau o notă aparte, prin felul deosebit în care sunt întreținute gospodăriile. Cele două lacuri atrag atenția atât prin vechimea lor, fiind realizate în jurul anilor 1750, cât și prin faptul că au devenit importante locuri de agrement.

Lacul Mare s-a format prin zăgăzuirea pârâului Dognecea. Are o lungime de 760 m, o lățime de 200 m, o adâncime maximă de 9 m și un luciu de apă de 6,2 ha. Lacul Mic s-a format în spatele unui baraj zidit din piatră, are 460 m lungime, cel mult 8 m adâncime și o suprafață de apă de 2,3 ha. Acestuia din urmă i se mai spunea și Lacul cu Nuferi fiindcă chiar pe o parte a luciului creștea splendida plantă. În celălalt sat al comunei Dognecea, Calina, se află izvorul cu cea mai bună apă minerală naturală din România și a doua din Europa, după Evian. Cel puțin așa susține un clasament al Organizației Mondiale a Apelor.

Mănăstirea Piatra Scrisă

manastirea piatra scrisa

Este poziționată pe drumul european E70 Orșova-Caransebeș, la nord de satul Armeniș. Aceasta s-a zidit pe locul unde s-a găsit o icoană a Sfintei Treimi, despre care oamenii locului spun că ar avea origini nepământene, fiind o pronie cerească. Ca să respectăm o oarecare cronologie, o primă mențiune documentară despre Piatra Scrisă apare pe o hartă militară austriacă din anul 1788, în care locul este marcat chiar așa, „Stânca Sfintei Treimi“. Icoana a fost restaurată în anul 1822 de pictorul Moise Buru Scriitorul, din Caransebeș. Povestea spune că, prin anii 1870-1879, când se construia calea ferată Caransebeș-Orșova, la deschiderea unui tunel într-o stâncă de lângă Armeniș muncitorii au văzut această icoană. La insistențele preotului, primarului și credincioșilor, conducătorul proiectului, inginerul Mihlheisen, a fost nevoit să devieze ieșirea tunelului la câțiva metri înspre apus de icoană. Tot de atunci există alte cinci istorioare cu privire la originea icoanei. Noi le amintim pe două dintre ele. Se spune că un conducător de oaste creștin, urmărit de otomani, ar fi căzut într-o prăpastie cu cal cu tot. Scăpând teafăr, acesta a poruncit să se picteze o icoană pe stâncă, drept mulțumire că a scăpat cu viață. O altă versiune are în centrul poveștii un negustor de vite, surprins de o furtună chiar în Duminica Tuturor Sfinților; un fulger a despicat stânca sub care se adăpostise, dar el nu a pățit nimic, iar preotul l-ar fi sfătuit să zugrăvească icoana. Cert este că, în 1929, familia Ana și Vasile Dragomir, din Slatina Mică, a ridicat în acest loc o capelă în amintirea unicei lor fiice care s-a prăpădit, iar în 1930, Episcopia Caransebeșului a construit lângă schit o casă cu etaj pentru personalul monahal și o clopotniță. După 1990 s-a refăcut capela, s-a construit un altar de vară pe dealul din apropiere și s-au amenajat un nou corp monahal și o nouă biserică.

ostrov moldova veche

Ostrovul Moldova Veche

Este o insulă situată pe Dunăre, în partea românească a fluviului, la sud de localitatea Moldova Veche și la aproximativ 3 Mk de port, având o suprafață de 345 de ha și o lungime de 6 km. Înainte de 1970 era mai mare, dar a fost parțial scufundată, odată cu construirea barajului de la Porțile de Fier, moment care a marcat și dispariția celebrei insule Ada Kaleh. În interiorul insulei se întind și două lacuri, fără conexiune cu Dunărea, iar pe uscat sunt între 100 și 150 de cai sălbatici, care trăiesc total lipsiți de legătură cu oamenii, în libertate deplină. În cel mai înalt punct de pe insulă legenda spune că ar fi mormântul lui Attila, cel mai crud conducător al hunilor, supranumit și „Biciul lui Dumnezeu“. În dreptul localității Coronini, la capătul ostrovului, se află o stâncă solitară din calcar, înaltă de 7 m, denumită Baba Caia, însemnând, în limba turcă, „babacai“, adică „Stânca Tatălui“.

Maria BOGDAN

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului