Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Apr 2021

Harghita, județul care se bazează, în mare parte, pe ape minerale, păduri și turism

Harghita este printre puținele județe din țară în care nu municipiul reședință de județ, Miercurea Ciuc, concentrează cea mai mare putere economică, rolul de motor al dezvoltării fiind preluat de Odorheiul Secuiesc. Cele mai însemnate resurse ale zonei, spun autoritățile, sunt apele minerale, pădurile, fânețele/pășunile și gazele naturale, cu industria și activitățile lor conexe. Și stațiunile balneoclimaterice sunt de mare atractivitate, la fel ca zonele montane, unde s-au amenajat mai multe pârtii de schi ori pur și simplu sunt tentante prin peisajele din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș sau lacurile Sf. Ana și Roșu.

Situat în estul Transilvaniei și în zona centrală a României, Harghita are o suprafață de  6.639 km² (2,8% din teritoriul național), o populație rezidentă de 301.465 de locuitori (57,70% în mediul rural) și o populație după domiciliu de 330.543 de persoane (56,16% în mediul rural), ocupând locul cinci din șase județe, la nivel regional. Produsul Intern Brut, după ultima raportare a INS, este de 11,173 miliarde de lei, penultimul din regiune și al 28-lea, la nivel național. PIB-ul/cap de locuitor s-a situat la 7.807 euro, ultimul din regiune și al 27-lea, la nivel național. Veniturile totale ale autorităților publice (Consiliul Județean Harghita și primăriile din cele 4 municipii, 5 orașe și 58 de comune) au fost de 897, 88 milioane de lei, din care venituri proprii – 372,14 mil. lei, cifre care înseamnă a 8-a cea mai mică sumă din țară. Opt comune au avut venituri mai mari de 10 mil. lei: Joseni – 16,33 mil. lei, Corund – 14, 61 mil. lei, Tușnad – 13,57 mil. lei, Lupeni – 12,75 mil. lei, Dealu – 11,76 mil. lei, Ditrău – 11,27 mil. lei,  Praid – 11,16 mil. lei și Remetea – 10,95 mil. lei. Dintre orașe, unul singur, Băile-Tușnad, a înregistrat un buget mai mic de 10 mil. lei (Surse: INS, Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Direcția pentru Politici Bugetare și Fiscale).

Primul din țară la canalizare, printre ultimele la modernizarea drumurilor

În ce fel s-au utilizat fondurile proprii, naționale și europene vom vedea după felul în care a fost modernizată infrastructura județului (sursă: INS):

  • drumuri: dintr-un total de 2.085 km căi rutiere, 830 km de drumuri erau, în 2019, modernizate, 623 km – pietruite (29,88% din total drumuri) și 390 din pământ (18,70%). Dacă în comune ne așteptam la un procent ridicat de drumuri nemodernizate, din păcate în Harghita sunt încă peste 50% din drumurile județene pietruite sau din pământ (date INS-2019). Lungimea străzilor orășenești este de 507 km, din care modernizate – 330 km (65,08%);

2986 tabel

  • alimentare cu apă: numărul localităților cu rețea proprie – 9 municipii și orașe (100%) și 51 de comune, din 58 total (87,93%), ceea ce plasează județul pe locul 17, la nivel național;
  • canalizare: 9 orașe (100%) și 39 de comune, din 58 total (67,24%). Ultima cifră, care se referă la mediul rural, face din Harghita cel mai performant județ din țară.
  • alimentare cu gaze: 7 orașe (77,77%) din 9 și 20 de comune, din 58 (38,48%). Procentul este relativ mic gândindu-ne totuși că în Depresiunea Transilvaniei, respectiv în partea de SV a județului, sunt depozite de gaze naturale, toate în exploatare.
  • energie termică: cu excepția localităților Toplița, Băile-Tușnad și Borsec, toate celelalte orașe dispun de sistem centralizat de furnizare a apei calde și căldurii în instituțiile publice și gospodăriile populației (sursă: Strategia de dezvoltare a județului). Domeniul public mai numără, printre altele, 129 de școli, 5 spitale, 155 de biblioteci, 23 de muzee și colecții publice etc.

Serviciile și industria – aport de 90% din cifra de afaceri a județului

Economia, cum spuneam la începutul articolului, poziționează Harghita în treimea inferioară a clasamentului, între județele țării. În Strategia de dezvoltare se indică și principalele activități care contribuie la formarea PIB: servicii, industrie, agricultură și turism. Cea mai importantă contribuție la cifra de afaceri este adusă de Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc și Borsec.

Servicii: contribuie cu aproximativ 50% la constituirea PIB, cu un aport substanțial din activitatea de comerț, transport și depozitare.

Industria: reprezintă peste 40% din cifra de afaceri a județului, iar domeniile economice cele mai performante sunt reprezentate de industria prelucrătoare, în special industria băuturilor (Borsec, Miercurea Ciuc), prelucrarea lemnului (Toplița, Bilbor, Ciucsîngeorgiu, Ciumani, Dealu, Ditrău, Feliceni, Frumoasa, Lăzarea, Lunca de Jos, Lunca de Sus etc.) și industria alimentară (Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, Corbu, Mădăraș, Porumbeni).

Agricultura: suprafața agricolă ocupă 59,60% din totalul teritoriului. Pășunile și fânețele reprezintă unele din bogățiile județului, și ocupă aproape 80% din suprafața agricolă. Furajele verzi și cartoful sunt dominante, urmate de cereale, sfeclă de zahăr și legume. Ca distribuție zonală a tipurilor de activități, dominante sunt cultura cartofilor (Cristuru Secuiesc, Cozmeni), a cerealelor (Gheorgheni, Cozmeni, Tușnad), activități auxiliare pentru producția vegetală (Sărmaș, Sâncrăieni), ferme mixte (Miercurea Ciuc, Dealu), creșterea păsărilor (Gheorgheni), creșterea bovinelor (Cârta), acvacultură (Martiniș).

Silvicultură: Pădurile ocupă 39,76% din suprafața județului, generând unele dintre cele mai importante activități din județ, axate în acest domeniu sunt localitățile Gheorgheni, Păuleni-Ciuc, Plăieșii de Jos, Tulgheș, Toplița, Odorheiu Secuiesc, Borsec, Vlăhița, Bilbor, Căpâlnița, Praid, Remetea, Satu Mare, Sărmaș etc.

Turism: în Harghita există 7 stațiuni balneoclimaterice atestate, Băile Tușnad fiind de interes național, iar Borsec, Băile Homorod, Harghita-Băi, Izvoru Mureșului, Lacu Roșu și Praid – de interes local. De asemenea, pe timp de iarnă, petrecerea vacanțelor este facilitată de pârtiile de schi de la Șumuleu-Ciuc, Homorod-Băi, Toplița, Harghita-Băi, Harghita Mădăraș, Izvorul Mureșului, Valea Rece, Sânmartin, Ciumani, Toplița. Vara, zona oferă multiple posibilități de drumeții în munții Călimani, Gurghiu, Hășmaș, Ciucului, Harghitei, Giurgeului, Perșani. Pentru activitățile de tip sport-extrem, turiștii au la dispoziție parcuri de aventură și distracții la Harghita Băi, Praid, Ciumani și Băile-Tușnad. Județul este, de asemenea, unul cu cele mai multe centre de echitație din țară (Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Homorod Băi, Subcetate, Iacobeni etc.). Dacă adăugăm și spectaculoasele Chei ale Bicazului, apoi cursurile Oltului și Mureșului, lacurile unice prin felul în care s-au format, Sf. Ana și Roșu, avem o imagine a bogăției turistice din județ.

Tendințe viitoare de dezvoltare

În metodologia elaborării primei versiuni a Strategiei de dezvoltare cu orizont 2030, autoritățile au pus accentul pe om, factorul cheie în dezvoltarea județului. Practic, a fost o serie de întrebări adresate locuitorilor, iar documentul final va ține cont de părerile exprimate de aceștia. Direcțiile cheie sugerate de cetățeni, antreprenori și autorități țin de: susținerea producătorilor locali, orientarea populației către un consum durabil și responsabil al produselor locale, dezvoltarea industriei și crearea de parcuri industriale, formarea profesională și înlocuirea rutinei cu spiritul de inovare în toate domeniile, dezvoltarea turismului. Așteptarea cetățenilor față de autorități se referă la: extinderea rețelei de drumuri și a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare, inclusiv în localități izolate, cătune; sănătatea și serviciile pentru vârstnici; educația; colectarea selectivă a deșeurilor; mobilitatea urbană sustenabilă sau traseele de bicicletă pentru mobilitate alternativă; cultura, sportul; îmbunătățirea serviciilor pentru comunități dezavantajate.

Maria BOGDAN

Articole recente - Lumea Satului