Lumea satului 750x100

update 2 Dec 2020

Myanmar, ţara cu mii de pagode (III). Pagoda Kyaiktiyo - Stânca de Aur

Un al loc sacru din Myanmar este pagoda Kyaiktiyo, construită în vârful unei stânci uriașe ce sfidează pur și simplu legile fizicii, un mister nerezolvat până astăzi.

Potrivit legendei, stânca a fost scoasă din apa mării de un rege cu puteri supranaturale și, acolo unde se află acum, se sprijină și stă în echilibru datorită unui fir de păr al lui Buddha.

Pagoda, „construită“ acum mai bine de 2.500 de ani, se află în statul Mon, în partea de nord a coastei Tenasserim; este situată la o altitudine de 1.100 m, are o înălțime de 7,6 m și o circumferință de 15 m. Pagoda din vârf are puțin peste 7 m înălțime. Stânca este din granit și este fixată pe un plan înclinat, iar zona de contact este extrem de mică, astfel că par independente una de alta.

Drumul până la Stânca de Aur este destul de anevoios. Se ajunge cu un fel de camion platformă, cu bănci de lemn. Se urcă pe un drum aproape impracticabil și plin de serpentine, apoi, ca drumul să fie într-adevăr memorabil, am străbătut pe jos, desculți, conform obiceiului birmanez, peste un kilometru, un drum pavat, dar cu mult praf.

Pe drumul astfel parcurs am întâlnit mulți turiști, dar și vânzători ambulanţi, localnici care cărau bagaje în coșuri de nuiele, chiar și lectici în care îi duceau pe cei care nu se încumetau să meargă pe jos, apoi standuri cu mâncare tradițională și chiar locuri de cazare amenajate în apropiere de Stânca de Aur.

Pelerinii budiști vin destul de des aici. Se crede că, dacă vin de trei ori în același an, vor fi binecuvântați cu bogăție și cu recunoaștere. Pelerinii bărbați ajunși  în vârf intrau în mica pagodă și se închinau, iar la intrare lipeau foițe de aur pe stânca legendară. Sunt atât de mulţi care fac asta încât locul a căpătat denumirea de Stânca de Aur. Femeile nu au voie să intre în interior, dar le vezi peste tot în afara pagodei cu ofrande și lumânări.

Am stat acolo până la apusul soarelui pe o terasă special amenajată aflată mai jos de Stânca de Aur, am făcut multe fotografii și am încercat să-mi imaginez cum un fir de păr ține în balans acea stâncă uriașă. Chiar e o minune a naturii, iar firul de păr o fi chiar real.

Apoi i-am admirat pe cei veniți să se închine în acest loc sacru și misterios. Pelerinii veniți trebuiau să stea pe tot parcursul nopții, să cânte cântece religioase, să aprindă lumânări, să mediteze și să aducă ofrande către Buddha.

Noi ne-am întors cu inima ușoară, chiar dacă drumul la întoarcere a fost la fel de greu. Până la urmă cred că a funcționat energia pe care o transmite de obicei un loc sacru, astfel că a doua zi am luat-o de la capăt cu o altă destinație la fel de interesantă. Totuși, mi-aș dori ca în viitor să fie găsite soluții mai facile pentru turiști ca să ajungă acolo astfel ca amintirile lor să fie cât mai frumoase. Poate că, cine știe, lucrurile s-or mai fi schimbat între timp, iar locul a devenit deja mai accesibil.

Cu credința că și de această dată am reușit să vă prezint locuri interesante din țara pagodelor de aur, o să încerc continuarea călătoriei imaginare. Așadar, în numărul următor un alt episod. Țineți aproape.

Teofilia BANU

GALERIE FOTO