reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Aug 2019

Vizită la cel mai frumos castel neogotic din România. Castelul Sturdza de la Miclăușeni

  • Publicat în Turism

Te invităm să descoperi pas cu pas frumusețea ascunsă a Castelului Sturdza de la Miclăușeni... Clădit pe un așezământ moldovenesc cu o istorie de 600 de ani, castelul ridicat de George Sturdza la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea reprezintă astăzi o adevărată bijuterie arhitectonică de factură neogotică, distingându-se prin blazoanele și stemele ornamentale ce-i împodobesc fațada și turnurile de pază ce străjuiesc parcul. Acesta este situat la o distanță de 65 kilometri de municipiul Iași și în prezent se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Un castel de poveste, care a rezistat timpului

„Actualul castel, monument istoric de artă gotică, a fost ridicat între anii 1880-1904 de către George A. Sturza şi soţia sa Maria pe locul unui vechi conac din 1755. Majoritatea decoraţiilor exterioare ale castelului reiau detalii din stema sturzeştilor, la care se adaugă emblema castelanului George A. Sturza, inspirată de icoana Sfântului Gheorghe. În interior, plafoanele şi pereţii au fost pictaţi cu motive geometrice şi florale, sub conducerea arhitectului ieşean Reinecke. O mare parte din mobilă, uşi şi ferestre era sculptată în lemn de trandafir. Pentru scara centrală a fost adusă marmură din Dalmaţia, iar la sobe s-a folosit teracotă sculptată şi pictată. Castelul deţinea o vastă bibliotecă şi câteva colecţii“, ne spune Sebastian Marcoci, organizator servicii turistice.

Castelul Sturdza de la Miclauseni1

Castelul deținea o bibliotecă de o valoare inestimabilă, alcătuită din aproximativ 60.000 de volume, o bibliotecă constituită în timp prin achiziții făcute de către fiecare castelan. Dintre cărţile româneşti existau aproape toate ediţiile princeps ale secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea, copii ale aproape tuturor cronicilor româneşti, precum şi tipărituri ori manuscrise religioase, în limbile slavonă şi română, din secolele XVI-XIX. „Pentru a sublinia inestimabila valoare a acestei biblioteci şi drama suferită de cultura românească prin pierderea ei, menţionăm că trei dintre cele cinci prime traduceri în româneşte cunoscute (de la sfârşitul secolului al XV-lea şi din secolul al XVI-lea) provin de la Miclăuşeni sau Şcheia (altă moşie a sturzeştilor, a cărei bibliotecă a fost donată Academiei Române în 1884 de către Dimitrie C. Sturza-Şcheianu). Acestea sunt: Psaltirea, Psaltirea Voroneţeană şi Codex Sturdzanus“, adaugă Sebastian Marcoci.

În timpul Primului Război Mondial, castelul a adăpostit un spital militar, iar Maria Sturza a ajutat răniții, ca infirmieră. „Chiar și compozitorul George Enescu a vizitat castelul, concertând printre paturile cu răniți. Odată cu venirea celui de-al Doilea Război Mondial, castelul a fost devastat de soldații ruși. Aceștia au folosit multe cărți importante din bibliotecă drept combustibil în sobe sau le-au vândut. În aceeași perioadă au dispărut multe piese valoroase de mobilier. Din prețioasa bibliotecă miclăușeană s-au păstrat doar câteva mii de cărți, multe deteriorate“, a încheiat Sebastian Marcoci.

Castelul Sturdza de la Miclauseni3

Ecaterina Cantacuzino s-a călugărit spre sfârșitul vieții, sub numele de monahia Macrina. În anul 1947 ea a donat Episcopiei Romanului Castelul Miclăușeni, parcul care-l înconjoară, biserica ctitorită de bunicul ei și toate dependințele cu scopul de a fi amenajată acolo o mânăstire de maici. Dar în anul 1953 comuniștii au desființat așezarea monastică, iar în anul 1960 Castelul Sturdza a devenit sediul Centrului de plasament pentru copii cu handicap psihic sever. În anul 1968 a izbucnit un incendiu la mansarda castelului; atunci au ars ultimele mobile originale ale castelului, depozitate la mansardă. În anul 1985 conacul a fost afectat de un nou incendiu, arzând acoperișul.

Refacerea castelului

Castelul Sturdza de la Miclauseni4

În anul 2001 castelul a fost retrocedat, iar în 2003 s-a stabilit, printre altele, realizarea unor reparații de urgență la Castelul Sturdza și a unor lucrări de peisagistică în zonele adiacente. Un an mai târziu s-a obținut o finanțare de la Banca Mondială, în valoare de aproximativ 2,4 milioane de lei, iar Mitropolia Moldovei și Bucovinei a început restaurarea castelului. S-au efectuat lucrări de consolidare și restaurare a clădirii și dependințelor, apoi au fost executate lucrări generate de infiltrarea apei subterane. Au fost reconstituite după fotografii elementele decorative pierdute mai mari sau mai mici. Piesele de mobilier din lemn, în special uși, ferestre, lambriuri, scări interioare din lemn și parchetul original au fost restaurate și conservate.

Mitropolia Moldovei intenționează să organizeze aici un complex muzeistic și un centru de conferințe.

Beatrice Alexandra MODIGA