cemrom iulie 2018
update 20 Sep 2018

Golești - un cuib de nobili români

  • Publicat în Turism

Există în lumea aceasta locuri unde, probabil că nu întâmplător, se concentrează nuclee de spiritualitate care își pun amprenta asupra a secole de istorie. Un astfel de nod spiritual se găsește în apropierea Piteștilor. La câțiva kilometri de oraș se află Vila Florica, lăcașul Brătienilor, despre care am povestit în numărul trecut. Dar acum vă dezvăluim că cei mai apropiați vecini ai lor erau boierii Golești. Curtea lor se afla la doar șapte kilometri mai la est, iar istoria li se întinde pe parcursul a peste trei secole!

Cetatea privată a lui Stroe Leurdeanu

Conform vechilor cronici și legende, rădăcinile familiei Golescu coboară până la Basarab Întemeietorul, fiind descendenți ai acestuia. Prin părțile Argeșului sunt atestați în 1573, când Ivașcu Golescu ctitorește o mănăstire. Dar temelia a ceea ce avea să devină cuibul Goleștilor și care dăinuie până în zilele noastre s-a pus în 1640, din vrerea lui Stroe Leurdeanu și prin truda meșterului Stoica. Dintr-un punct de vedere se poate spune că este echivalentul unui castel din Franța sau Marea Britanie. Facem această afirmație pentru că reședința de la Golești este singura construcție laică privată fortificată din Țara Românească. Curtea, în formă de patrulater, era înconjurată de ziduri înalte de cărămidă, cu contraforturi. La fiecare colț se află câte un turn rotund, prevăzut cu platforme pe care cândva au fost instalate tunuri. De asemenea, deasupra porților se afla un foișor înalt, prevăzut cu locuri pentru pușcași. Imaginea acestui foișor este probabil familiară multora dintre cititorii noștri, fiind locul unde s-a turnat o parte din filmul „Iancu Jianu“. Conacul este și el o bijuterie de arhitectură românească, îmbogățită, de-a lungul timpului, cu numeroase influențe. De exemplu, Zoe Golescu, soția cărturarului Dinicu Golescu, a dorit, prin 1850, să adauge conacului o sală de bal ca a palatelor bucureștene. În treacăt trebuie amintit că, după Revoluția de la 1848, și-a însoțit fiii în exil în străinătate, atât din dragoste maternă, dar și din teama represaliilor pentru propriile-i fapte. Revenită în țară la sfârșitul anului 1849, a fost obligată de autorități să se autoexileze la moșia familiei de la Golești. Ambițioasă, a încercat să aducă după ea stilul de viață din saloanele bucureștene și chiar vest-europene. Și pentru că nu avea o sală de dans pe măsură, a construit una. Doar că aceasta a fost adăugată ca un etaj al bătrânului conac. Materialul folosit a fost chirpiciul, din motive de greutate mai redusă decât a cărămizii, iar accesul se face pe o elegantă scară în spirală, aflată în mijlocul holului mare al conacului.

Prima noapte în țară a regelui Carol I

Așa cum am spus, familia Golescu s-a aflat în centrul mai multor evenimente istorice marcante din istoria României. Printre ele se numără și instaurarea dinastiei Hohenzollern. Conacul de la Golești a fost prima casă de pe pământ românesc în care Carol I a înnoptat. Venit în secret în România cu vaporul, el a fost condus de I.C. Brătianu la Golești, unde au rămas peste noapte. În memoriile sale, Majestatea Sa își amintea despre Zoe Golescu ca despre o deosebit de distinsă matroană, ale cărei trăsături mărturiseau că în tinerețe fusese de o frumusețe deosebită. La acea vreme, Coana Zinca, cum i se mai spunea, avea pe atunci 74 de ani... De la Golești, Carol I a călătorit la București, unde a locuit tot într-o casă a Goleștilor. Apoi, de-a lungul vremurilor, a mai vizitat reședința de la Golești în multe rânduri, fiind un admirator al zonei și al conacului. O dovadă că istoriei îi place să închidă cercurile pe care le începe este că tronul regilor României, la fel ca și biroul de lucru se găsesc astăzi la Golești. În 1948, când au fost evacuate din Palatul Regal de la București, puțin a lipsit să ajungă pe foc. Norocul a făcut să se găsească oameni inimoși care, înfruntând orice risc, le-au făcut să ajungă în mod discret la Golești, unde au fost păstrare cu grijă și bine ascunse, până în 1990, când au putut fi expuse din nou. Socotesc că un loc mai potrivit nici nu li s-ar putea găsi.

Stâlpi ai României moderne

Un alt Carol care a pus umărul al crearea României moderne, Carol Davila, a locuit și el o vreme în conacul de la Golești. Soția sa Ana era una dintre numeroasele nepoate ale Goleștilor, dinspre mamă. Dinspre tată se trăgea din neamul Racoviță, care a dat mai mulți domnitori Moldovei și Țării Românești. Tânăra familie a locuit vreme de mai mulți ani în conac. Dormitorul lor se păstrează și astăzi. În el se regăsesc mai multe obiecte personale ale lui Carol Davila, inclusiv certificatul de căsătorie. Un alt nume sonor care se leagă de Golești este familia Grant. Effingham Grant s-a născut în 1820, în Marea Britanie. În 1837 tânărul Grant găsește un post liber la Consulatul Britanic în Valahia. Un an mai târziu sora sa, Maria, îi face o vizită și decide să se mute și ea la București, căsătorindu-se ulterior cu C.A. Rosetti. În bine-cunoscutul tablou „România revoluționară“ ea este cea care înfățișează țara dezlănțuită. În 1850, Effingham Grant se căsătorește cu Zoe Racoviță, fata lui Alexandru Racoviță și a Anei Golescu și nepoata lui Dinicu Golescu. După căsătorie familia intră în posesia Palatului Belvedere din București și a moșiei aferente. Retras din diplomație, în 1863 Grant înființează prima turnătorie din București. În 1864 britanicul pune bazele primului atelier de prelucrare a tutunului din țară, Manufactura de tutun Belvedere. Firma devine apoi Regia Monopolurilor Statului în 1879. Effingham parcelează terenul din jurul manufacturii și îl vinde muncitorilor, dând naștere la ceea ce va deveni cartierul Regie. În 1865, neostenitul britanic începe să se ocupe de o nouă afacere nemaîntâlnită în țară, creșterea de orhidee. Mai târziu această afacere a dat denumirea Străzii Orhideelor, denumire care se păstrează și astăzi. Cei doi fii ai cuplului și-au pus și ei amprenta pe istoria României. Nicolae Grant, pictor, este considerat părintele afișului publicitar moserb. Fratele său Robert a proiectat și a participat la construcția podului Grant din Capitală.

Încă multe lucruri se pot spune despre neamul Goleștilor și moșia lor. De exemplu, acolo a funcționat prima școală obștească slobodă. Înființată de Dinicu Golescu, la ea aveau acces atât bogații, cât și săracii, în mod gratuit, și, poate mai important decât atât, fetele aveau parte de tratament egal cu băieții. În complex se mai află și bolnița înființată de Radu Golescu pentru bătrâni și săraci. Și încă multe sunt minunile și frumusețile pe care vizitatorii le pot descoperi la Conacul Goleștilor. O vizită acolo este o încântare în orice sezon.

Alexandru GRIGORIEV

(Foto: Cella GRIGORIEV)