cemrom iulie 2018
update 12 Dec 2018

Vila Florica – casa artizanilor României moderne

  • Publicat în Turism

Familia Brătianu reprezintă unul dintre stâlpii pe care s-a construit România modernă. Indiferent de poziția pe care o are față de concepțiile politice liberale, orice persoană de bună credință trebuie să fie de acord cu afirmația de mai sus. Această familie, prezentă în viața politică românească vreme de mai bine de un secol, a lăsat o urmă adâncă a trecerii sale prin această lume, atât în plan spiritual, cât și în plan material. O imagine sintetică o reprezintă Vila Florica, acolo unde s-a aflat conacul familiei.

O vilă, un domeniu, un model pentru o țară...

La doar câțiva kilometri de Pitești, într-o pădurice înconjurată de viile podgoriei Ștefănești, se înalță Vila Florica. La prima vedere nici nu știi ce să admiri mai întâi: măreția discretă sau farmecul elegant dat de stilul arhitectonic deosebit? Arcadele ferestrelor sau broderiile sculptate în piatră ce ornamentează balustradele balcoanelor? Greu de spus, căci construcția le împletește pe toate într-o armonie lejeră ce se traduce prin bun-gust. Deși mare, conacul nu pare așa, din cauza teraselor de pe fațadă, a ferestrelor înalte de la parter și a ornamentelor discrete.

Prima construcție a fost realizată la Florica în anul 1858, după ce Ion C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleșoianu. Tânăra familie a hotărât să-și întemeieze căminul la țară. Așa s-a înălțat casa, alcătuită dintr-o pivniță și patru camere. Pe acoperiș se afla o terasă descoperită, unde se făcea plajă și, când vremea o permitea, proprietarii își petreceau serile.

Vila Florica2

Numele vilei, ca și al moșiei înconjurătoare, a fost dat după prima fiică a cuplului. Din păcate, tânăra Florica avea să moară înainte de a împlini trei ani, răpusă de difterie. Către bătrânețe, „Vizirul“, așa cum i se spunea lui Ion C. Brătianu, s-a lăsat înduplecat de fiul său Ionel, constructor pătimaș, și a acceptat renovarea și extinderea conacului. Ionel Brătianu a adăugat etajul, dar fără a distruge vechea terasă, pe care a transformat-o într-un fel de cerdac uriaș, aflat la etaj. De asemenea, a adăugat și o casă suplimentară, pentru servitori.

De altfel, conacul era doar o parte a ansamblului complex constituit de Domeniul Florica. În apropiere de vilă se află capela familiei, loc în care își dorm somnul de veci mai multe generații de Brătieni. Pe lângă aceasta domeniul mai cuprindea o fermă, o cramă, o gară proprie (!) și un observator astronomic.

Construind acest domeniu, Brătienii au făcut, la scară mică, ceea ce aveau să facă la scară mare pentru România. Au dezvoltat un ansamblu funcțional, eficient și, în același timp, un loc care nu are cum să nu devină drag oricui l-a vizitat măcar o dată.

Tradiție și modernism

Vila Florica1

Dragostea de frumos răzbate din fiecare colțișor al construcției. Farmecul stilului neoromânesc răsfață ochiul vizitatorului atât în exterior, cât și în interiorul clădiri. Elemente de inspirație populară se împletesc cu altele de origine apuseană sau, dimpotrivă, orientală. Spre exemplu, toate gurile sobelor din casă sunt înconjurate de un brâu sculptat, care se continuă și în jurul sobelor și, de multe ori, pe pereții camerelor. Este un element de arhitectură brâncovenească, simbol al Sfintei Treimi.

Multe dintre încăperi sunt lambrisate cu lemn de stejar și cireș. În camerele cele vechi, de la parter, și tavanele sunt casetate cu lemn. În Salonul Mare, o încăpere de dimensiuni generoase, îmbinările dintre grinzi sunt ornamentate cu mici castronele din ceramică de Horezu. În acest salon, unde Brătienii își primeau oaspeții, s-au luat multe dintre deciziile care au contribuit la construcția României de astăzi. Aici se mai păstrează încă o bancă de lemn, așezată în lungul ferestrelor, lungă de mai bine de zece metri și realizată dintr-un singur trunchi de cireș.

Un alt element din mobilierul original, păstrat în biblioteca de la parter, este o masă rotundă, din lemn de cireș pietrificat și ceramică ornamentată. Se pare că a fost realizată în secolul al XVI-lea, în Persia. Cert este că are în jur de 400 de kilograme și a fost cumpărată de Ion Brătianu la Paris, la o licitație.

Vila Florica3

Comoară pentru Brătieni, maculatură pentru comuniști

Vizitând această vatră de istorie, călătorul atent poate descifra și unele aparente mistere. De exemplu, o parte din răspunsul la întrebarea „cum de familia Brătianu a dat atâția oameni de seamă?“. Trebuie să spunem că trei dintre ei au fost prim-miniștri ai României, dintre care doi mai mult de 12 ani. De numele lui Ion Brătianu se leagă Războiul de Independență, iar de al lui Ionel Brătianu realizarea României Mari.

Revenind la răspunsul întrebării, vom spune că Vila Florica a adăpostit trei biblioteci imense. Conform documentelor, la un loc acestea adăposteau aproximativ 30.000 de volume. Multe dintre ele erau cărți vechi, chiar unicate. Constantin Argentoianu o considera „cea mai însemnată bibliotecă particulară din România“. Celebru a rămas în epocă și faptul că nicio carte nu avea voie să părăsească biblioteca. Cu toate acestea, cei care doreau să studieze vreuna dintre cărți erau bine primiți la conac, unde le era permis accesul și li se creau condiții prielnice studiului. Cât despre tinerele vlăstare ale familiei, dormitoarele băieților dădeau direct în biblioteca de la etajul I. Ei petreceau acolo în jur de zece ore pe zi. Pentru a nu avea motive să întrerupă studiul, o pasarelă lega direct biblioteca de casa servitorilor.

La etajul al doilea se află o altă bibliotecă, în care se afla și biroul stăpânului casei. Un balcon elegant dădea din acesta. Și acolo, într-un colț adăpostit, era așezat un birou, astfel încât se putea lucra și afară.

Din păcate, ignoranța și barbaria comunistă au distrus acest inestimabil tezaur de cultură. Cu ocazia naționalizării, în 1948, cărțile au fost arse în curtea conacului. De bună seamă că legăturile în aur și argint ale unor vechi cărți bisericești, despre care se știe cu certitudine că s-au aflat la Florica, au încăput pe mâinile vreunor hrăpăreți agitatori comuniști. Tot pe foc a ajuns și cea mai mare parte a mobilierului original, cu mici excepții.

Vila Florica4

Din 1970 conacul a servit drept casă de oaspeți a gospodăriei de partid. În 1990 a intrat în administrarea Ministerului Culturii, care a încercat să organizeze aici Centrul de Cultură „Brătianu“. Acest lucru a devenit posibil pe de-a-ntregul de-abia în toamna anului 2017, când Statul Român a reușit să cumpere, cu acte în regulă, conacul de la moștenitorii săi de drept.

Astăzi, toți cei care doresc pot vizita Vila Florica ca pe un muzeu. Mai mult decât atât: 12 apartamente aflate în vilă pot fi închiriate, pe baza unei rezervări prealabile și cu anumite restricții, în regim hotelier, la un preț decent. Minunat prilej pentru a pătrunde în spiritul familiei ce a însemnat adânc poate cel mai luminos veac din istoria românilor.

Alexandru GRIGORIEV

Foto: Cella GRIGORIEV