cemrom doloflor
update 21 Jun 2018

Mai aproape de Cer - Platoul Bucegilor

  • Publicat în Turism

Când s-a construit DJ 713, supranumit Șoseaua Transbucegi sau „Drumul Babelor“, a fost un oarece scandal legat de faptul că traversează Parcul Natural Bucegi și, în timp, se spunea că, vor exista influențe majore asupra habitatului prin poluarea provocată de autovehicule sau de turiști, fiindcă știm bine ce fac ai noștri și ce lasă după ei când urcă în vârful muntelui. În fine, turiștii fac asta și când ajung la Babele cu gondola, telecabina sau telescaunul. De vreme însă ce există niște autorizații de construire înseamnă că au fost efectuate niște studii de impact și pesemne chiar sunt ferite rezervațiile naturale de influența omului neprieten cu natura. Ei bine, dacă va să fie la un moment dat, așa cum a fost deschis, drumul poate fi și închis; oricum, lucrul acesta se întâmplă iarna și ori de câte ori se surpă vreo porțiune din șosea. Și se surpă des!

Pe de altă parte, Transbucegi – impropriu denumit astfel, fiindcă de fapt nu traversează munții, parcurgând traseul Sinaia – Cabana Cuibul Dorului – Șaua Dichiului – Cabana Piatra Arsă – nu este singurul drum asfaltat din Parcul Natural. Alte căi merg spre Lacul Bolboci, Peștera Ialomicioarei, legându-se cu Transbucegiul la Șaua Dichiului, pe o variantă sau în aval de Cabana Cuibul Dorului, pe altă variantă. Altfel, traseul rutier este unul foarte-foarte frumos. Riscant, de luat cu amețeli privind în josul abruptului, mai ales acolo unde încă nu au fost instalați toți parapeții de sprijin, dar când mașina ajunge sus, pe platou, în golul alpin, această teamă dispare. E clar că limita de viteză trebuie să fie minimă, în curbele primei treimi a drumului, de la Cabana Cuibul Dorului la Șaua Dichiului.

Vară și iarnă la un loc

În luna mai sunt toate șansele ca spectacolul să fie unul rar, cu un joc al anotimpurilor desfășurat de la altitudinea de 798 m (Sinaia), la aproape 2.000 m (platou), primăvară și iarnă la un loc, verde și alb, cald și grade minus, poieni înflorite și poieni uscate, cu pâlcuri de mii și mii de brândușe și, ei da, câte o ultimă răbufnire a zăpezii, căzută în miniavalanșe, pe drum. De undeva, de sus (sunt amenajate mai multe puncte de belvedere), se văd în zare depărtările Târgoviștei, iar pe munte, și tot în zare, se întrezăresc crestele Coștilei, Crucea Caraiman, Bușteniul (ultimul – privit de sus). De fapt, simpla priveliște e suficientă pentru a livra turistului tot ceea ce are nevoie, un spațiu imens, de-o frumusețe incredibilă, care taie respirația la propriu. De la Cabana Piatra Arsă și până la cele mai vizitate și cunoscute monumentele ale naturii, Sfinxul (megalit antropomorf – 2.216 m) și Babele (2.292 m), cale de peste 3 km, drumul se parcurge pe jos (n.n. - celor care se aventurează cu mașina și dincolo de barieră parcă li s-ar cuveni o mustrare, fiindcă legea e lege, o lege dată de oameni și alta de natură, care spune totuși să-i ocrotești unicatele). Babele și Sfinxul sunt cele mai admirate monumente ale naturii, dar în afară de ele mai sunt și alte formațiuni (forme și figuri dăltuite, în timp, de eroziunea vântului și ploi), cum ar fi Delfinul, Broasca, Gemenii, Câinele, Împăratul, Șopârla. De altfel, monumente ale naturii sunt o mulțime: Colții Morarului, Cheile Rateiului, Cascada Urlătoarea, Moara Dracilor, Cheile Horoabei, Tătarului, Zănoagei, Pietrele de la Vf. Omu, Mecetul Turcesc, Turnul Seciului, Izbucul Coteanu etc.

Cele mai multe dintre acestea au fost incluse în rezervații naturale (12.770 ha, ceea ce reprezintă 35% din suprafața parcului): Valea Horoabei, Abruptul Prahovean, Cheile Tătarului, Abruptul Bucșoiu, Malaiești, Gaura, Turbăria Lăptici, Munții Colții lui Barbeș, Poiana Crucii. Evident, nimeni n-ar trebui să rateze Lacul Bolboci, pe marginea căruia circulă multe legende sau Peștera Ialomicioarei, din Muntele Bătrâna, la 10 km de izvoarele râului Ialomița, poate cea mai cunoscută și vizitată peșteră din țară (cu grotele Mihnea Vodă, Decebal, Sf. Maria, Urșilor etc.). De altfel, fie și numai vorbind despre Parcul Natural Bucegi, turistul ar nevoie de cel puțin o săptămână pentru a se desfăta cu toate darurile naturii. Administratorii au sugerat și câteva trasee tematice: Bușteni-Cascada Urlătoarea, Jepii Mici – Babele, Lacul Scropoasa – Zănoaga, Padina – Valea Doamnele – Drumul Granicerilor – Șaua Strunga, La Uzină – Șapte Izvoare, Valea Băngăleasa – Poiana Guțanu – Grohotiș, Turbăria Lăptici etc.

Puncte de acces auto în Parcul Natural Bucegi

Dâmbovița: Târgoviște – Fieni – Rânculețu – Valea Raciului; Târgoviște – Moroieni – Valea Ialomiței – Valea Brăteiului; Târgoviște – Moroieni – Sanatoriul Moroieni – Orzea. Prahova: Sinaia – Valea Izvorului – Păduchiosu – Cuibul Dorului – Dichiu; Sinaia – Valea cu Brazi – Cota 1400; Bușteni – Cabana Gura Diham. Brașov: Predeal – Pasul Râșnoava-Cabana Forban-Șaua Baiului – Poaiana Izvoarelor; Râșnov – La Uzina Electrică – Valea Glajeriei; Bran – Valea Poarta – Poiana Urlătoarea – Cascada Urlătoarea; Bran – Valea Simonului; Bran – Moeciu de Sus – Valea Grohotișului.

Maria Bogdan