abonament lumea satului

update 16 Dec 2017

Mănăstirea Căluiu, ctitoria bravilor frați Buzescu

  • Publicat în Turism

Mergând de la Slatina spre Craiova, undeva, în dreptul orașului Balș, se face un drum la dreapta, pe Valea Oltețului, înspre comuna Oboga. Mai departe, în satul Călui, se desprinde, spre stânga, strada Frații Buzești; acolo, la vreo trei kilometri, se află, printre dealuri, mai ferită de zgomot și mai in inima naturii, Mănăstirea Căluiu.

caluiu manastire

Când Mihai Viteazul (1593-1601) s-a aflat prin părțile locului, spune legenda, a tras într-un loc umbrit, să-și tragă sufletul obosit de-atâtea drumuri, lupte și trădări. Tocmai ce descăleca din șaua sa, că murgul pe care-l călărea a dat cu copita în pământ și pe loc a țâșnit de-acolo un izvor numit, mai târziu, Căluiețul. Pentru această minune, voievodul a hotărât să ridice aici o mănăstire. Mănăstirea Căluiu de astăzi. Călui, Căluieț, Căluiu – de la cal. Alții spun că numele vine de la „kalos“ – „frumos“ în românește, cu care călugării greci, primii viețuitori ai obștei monahale, se minunau de loc și zidire.

Scurt istoric al ctitoriei neamului Buzeștilor

caluiu biserica veche

În realitate, dincolo de legende, mănăstirea a fost întemeiată începând cu 1515, în vremea lui Neagoe Basarab (1512-1521), de către strămoșii Buzeștilor, frații Vlad Banul, Dumitru Pârcălabul și Balica Spătarul. Lucrările sunt lăsate în pustiire de vremurile ce-aveau să vină: dominația rea și apăsătoare a Imperiului Otoman, lupta pentru supremație dintre boieri, lungile pribegii prin Transilvania. Peste șapte decenii, nepoții lui Vlad Banul, frații și bravii ostași ai lui Mihai Viteazul, Radu, Preda și Stroe Buzescu, reiau construcția mănăstirii, pe care o finalizează la 8 iulie 1588. Meșterii au fost aduși din Transilvania, motiv pentru care în mai multe izvoare scrise biserica trece drept „operă nemțească“. În pisania din naos scrie că tot atunci au fost realizate zidurile de apărare, chiliile călugărilor, „șapte pe dreapta intrării, spre apus, șapte pe latura de răsărit“, trapeza, o jimblărie, două cuptoare de pâine, casele pentru musafiri și clopotnița. Biserica este micuță, de 15 m lungime și 6 m lățime, cu ziduri groase, de un metru, și turlă înaltă, prevăzută cu 12 ferestre. Mănăstirea devine necropolă a Buzeștilor, aici fiind înmormântați, printre alții, Preda Buzescu – mare ban al Craiovei, Stanca – Jupânița, soția lui Preda și Radu Buzescu – mare clucer.

DSC03179

Pictura a fost realizată de o echipă de meșteri locali, condusă de Mihnea Zugravul, pe care voievodul Mihai Viteazul l-a trimis să aducă tocmai din Italia  culorile. În 1864 interiorul a fost repictat pe Barbu Coșoveanu Zugravul. În frescele interioare sunt reprezentați Buzeștii, frații Petru Cercel (1583-1585) și Mihai Viteazul (1593-1601), doamna Stanca, a doua soție a lui Mihai Viteazul, cu fiul ei Pătrașcu Voievod, Florica, fiica lui Mihai Viteazul, căsătorită cu un nepot al Buzeștilor, Preda Postelnicul din Greci, și jupânițele Stanca, soția lui Radu Buzescu, Cătălina, soția lui Preda Buzescu, și Sima, soția lui Stroe Buzescu. Mănăstirea Căluiu a fost, în lungi răstimpuri, și vatră de cultură, aici scriindu-se nenumărate pisanii, cărți de slujbă și condici cu transcrieri ale proprietăților mănăstirii (zapisele de vânzare a unor sate și moșii pe care frații Buzescu le cumpărau pentru înzestrarea ctitoriei). La un moment dat, în 1791, aici funcționa chiar o școală. Așezământul a fost servit rând pe rând de călugări greci, români, apoi de măicuțe, iar din 1986 au revenit și sunt și astăzi călugării, cei care, sub starețul Corneliu Miroslav, încep o migăloasă muncă de restaurare a bisericii vechi, declarată monument istoric, și de reconstrucție a unui nou lăcaș mult mai încăpător, dat fiind numărul din ce în ce mai mare al pelerinilor și credincioșilor.

Maria Bogdan

Mai multe din această categorie: « Acasă la Nicolae Bălcescu