reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Nov 2019

Complexul Curtea Domnească a lui Ștefan cel Mare

  • Publicat în Turism

Unul dintre cele mai frumoase orașe din Moldova este Piatra Neamț. Nu o spun doar eu, ci majoritatea celor care vizi­tează acest colț de țară și o dovedesc recenziile realizate pe site-urile de turism. Ce ar trebui să vizitați mai întâi? Cu siguranță Complexul Curtea Domnească a lui Ștefan cel Mare, pentru că reprezintă un simbol al ora­șului de ieri și de azi.

Curtea domnească

Situat în centrul orașului Piatra Neamț, ansamblul arhitectural este ca o carte de vizită a nemțenilor. Curtea Domnească a fost construită între anii 1468 – 1475 și pentru o bună perioadă a fost reședință temporară a domnitorilor și a avut rol administrativ pentru tot județul Neamț. În prezent, casele domnești nu mai există, însă se mai păstrează o parte din pivnițe, acolo unde funcționează Muzeul Curtea Domnească, și porțiuni din zidul de incintă. Pe fosta temelie a Casei Domnești a fost construit, în anul 1893, Liceul „Petru Rareș“. Din complexul arhitectural mai fac parte alte 3 muzee – Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie și Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, însă cele mai importante obiective turistice sunt alte două ctitorii ale lui Ștefan cel Mare: Biserica Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și Turnul lui Ștefan cel Mare.

Biserica Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul

De cum ajungi pe platoul unde se află ansamblul, privirile merg către biserica domnească. Impunătorul sfânt lăcaș a fost construit între anii 1497-1498, are lungimea de aproximativ 26 metri, lățimea de 8 metri și înălțimea de 11 metri și se remarcă prin structura specifică stilului moldovenesc. Lăcașul mai este cunoscut și sub denumirea Biserica Sfântului Ioan Domnesc.

Ce diferențiază lăcașul din centrul orașului Piatra Neamț față de alte mănăstiri ctitorite de Ștefan cel Mare este lipsa picturii exterioare. Chiar și așa reprezintă o adevărată bijuterie arhitecturală formată în special din blocuri de piatră, atent lucrate, ce pot fi admirate în stare foarte bună chiar și după mai bine de 520 de ani. Interiorul bisericii este format din pronaos, naos și altar. Intrarea se face printr-o impresionantă ușă încadrată de o boltă din piatră și ea atent sculptată. De-a lungul vremii, biserica a beneficiat de mai multe lucrări de întreținere, iar între anii 1871-1973 a fost montată o nouă catapeteasmă sculptată de Gherasim Monahul și Tănase Săpătorul și zugrăvită asemenea celei de la Mănăstirea Agapia de pictorii Panaite Mavrodin și C.V. Basarab. De aceiași pictori a fost realizat și tabloul lui Ștefan cel Mare. În secolul al XIX-lea au fost construite amvonul şi cafasul pentru cor, fiind lucrate în atelierul Şcolii de Artă şi Meserii din Piatra-Neamţ în anul 1937.

Turnul lui Ștefan

În imediata apropiere a bisericii se află turnul clopotniță sau turnul lui Ștefan cel Mare, construit cu un an mai târziu, în 1499. Are formă octogonală și a fost zidit din blocuri de piatră delimitate de rânduri de cărămidă, iar din loc în loc au fost așezate bucăți de teracotă colorată, dar care astăzi mai pot fi admirate doar din loc în loc. Colțurile turnului au piatra șlefuită, iar înălțimea inițială a fost de 19 metri. Turnurile ștefaniene, pentru că cel de la Piatra nu este singurul, nu au îndeplinit doar funcția de clopotniță, ci au fost folosite ca loc de refugiu și apărare. De-a lungul timpului, turnului i-au mai fost aduse îmbunătățiri. La jumătatea secolului al XIX-lea, peste camera clopotelor s-a zidit o încăpere destinată pompierilor, care aveau datoria de a supraveghea orașul. Tot în timp, localnicii au achiziționat un ceas mare de turn, adus de la Viena, care a funcționat până în anii 1900. Actualul ceas a fost montat în anul 1920 și a funcționat cu întreruperi, însă din 2006 nu a mai întâmpinat probleme.

În prezent, turnul lui Ștefan funcționează ca un muzeu. La parter este o încăpere unde sunt expuse diverse cărți, dar și locul de unde se pot achiziționa bilete pentru vizitare. Incursiunea începe urcând scările din exteriorul construcției, iar până să ajungi în camera clopotelor în fiecare încăpere sunt expuse diverse cărți, obiecte de scris, iar pe pereți sunt fotografii, dar și anumite panouri cu mărturii de peste timp, printre care trebuie menționat panoul cu declarația lui Ștefan cel Mare: „Io, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit aceasta clopotniță împreună cu doamna sa, Maria, fiica lui Radu voievod, și cu prea-iubitul lor fiu, Bogdan voievod, în anul 7007 (1499), iar al domniei sale anul al 43-lea curgător, octombrie 28.“

Ultima încăpere care poate fi vizitată este camera clopotelor. Aici sunt așezate 4 clopote de diferite dimensiuni: cel mare datează din secolul al XVII-lea, are o sonoritate unică, un altul datează din secolul al XIX-lea, iar celelalte două din anul 1975. Din această încăpere poți admira, de la o înălțime considerabilă, întreg Complexul Domnesc.

GALERIE FOTO


Larissa SOFRON