abonament lumea satului

update 23 Nov 2017

Conacul Casa de piatră de la Herăști

  • Publicat în Turism

„În dimineața următoare am plecat și, trecând râul cu o barcă, am ajuns înainte de amiază într-un sat numit Fierăști, unde se află conacurile și palatele fratelui doamnei lui Matei Voievod. Când s-a început clădirea se spunea că nu se mai află în lume palat asemănător, afară numai poate în țara frâncilor, căci aceștia au adus meșteri arhitecți din țara ungurească și piatră din țara turcească și au început să o clădească pe dinăuntru și pe dinafară cu piatră fălțuită. Până și bolțile și pivnițele de desupt, gangurile erau toate din piatră, lucrate cu îngrijire și clădite cu atâta trăinicie, încât stârnea admirația privitorului.“ – Paul de Alep, patriarhul Macarie al Antiohiei.

Conacul Casa de Piatra Harasti interior

Câteva secole mai târziu de la vizita patriarhului Paul de Alep, palatul „fără egal în lume atât de frumos că împrăștie toată grija sufletului întristat“ este încă în picioare. Cuprins de liniște și îmbrăcat în patina vremurilor, are o alură misterioasă. Și tot peisajul din jurul lui pare să se fi contaminat cu acest parfum de melancolie și dor de secol al XVI-lea. Vremea zidirii sale, anii 1640-1642. Totuși, fără să poată fi explicat în vreun fel, conacul pare pierdut în timp. Dar trecutul pâlpâie încă aici și amintește de familia boierească Udriște-Năsturel, cea de al cărei destin se leagă aproape întreaga existență a Casei de Piatră de la Herăști. Istoria spune că, de la jumătatea secolului al XVI-lea, Herăștiul este certificată ca moșie a familiei de boieri Năsturel-Herăscu, în jurul căreia s-a construit o adevărată comunitate. Frații Radu și Cazan Năsturel sunt cei care au construit aici conacul Casa de Piatră. Ridicat din blocuri de calcar de Vrata și amplasat cu fațadele lungi de la sud la est spre râul Argeș, conacul are un plan arhitectural neobișnuit care permite separarea în două corpuri distincte. După sute de ani de existență este încă sobru și elegant. Moștenitorii lui Radu Năsturel, Cazan, Năsturel și Elina, cea care va deveni soția lui Matei Basarab, păstrează această moștenire. Alături de conacul Casa de Piatră aceștia construiesc și un spațiu de reculegere, o biserică ridicată în memoria părinților lor. Ultimul descendent al familiei Udriște, căruia îi revine moșia de la Herăști, este generalul Constantin Năsturel Herăscu. Însă conacul Casa de Piatră devine moneda prin care acesta reușește să își acopere uriașele datorii acumulate în Rusia. Principele sârb Miloș Obrenovici este cel care cumpără conacul în 1831. Noul proprietar își pune amprenta personală asupra arhitecturii prin construirea unui turn-foișor ce avea să fie folosit de garda de arnăuți. La restaurarea din 1964, făcută în urma unui amplu studiu de documentare întocmit de istoricul Rad Scarlat Grecenul, construcțiile adăugate de principe sunt dărâmate și se revine la arhitectura originală. În 1881, istoria pregătește pentru conacul Casa de Piatră un alt destin. Va rămâne sub rang nobil, noul proprietar fiind Anastase Stolojan, primar al Craiovei și politician. În 2012, după 63 de ani de la naționalizarea domeniului de către comuniști, vreme în care a fost folosit ca spațiu muzeal, moșia le-a fost redată moștenitorilor familiei Stolojan. Astăzi, conacul, monument istoric de grad A, este de vânzare. Se spune că ar fi cel mai scump conac boieresc din România. Monument istoric de vânzare!

Laura ZMARANDA