reclama youtube lumeasatuluitv
update 6 Dec 2019

Cetatea bastionară în formă de stea

  • Publicat în Turism

Un milion de guldeni preschimbaţi în simbol al dinastiei Habsburg în Transilvania, cea mai longevivă familie aristocratică a Europei. Atât spune istoria că ar fi costat cetatea de tip Vauban de la Alba Iulia, o construcție ridicată la începutul secolului al XVIII-lea, ce eclipsează prin grandoarea sa toate celelalte fortificații de acest fel din sud-estul Europei.

Imperiul Habsburgic, care voia astfel să realizeze un centru de stăpânire strategic, a făcut mai mult decât atât. A creat o punte peste timp și a lăsat țării noastre unul dintre cele șapte cele mai reprezentative monumente ale sale. Imaginea ei păstrează amintirea tuturor celor care, vreme de 24 de ani, au înălțat-o din piatră, începând cu arhitectul italian Giovano Morandi Visconti, sculptori și simpli iobagi.

Trebuie să recunosc că prima vizită la Cetatea Alba Carolina este copleșitoare. Doar pășind acolo, pe pământul pe care a călcat Mihai Viteazul, respirând parfumul sălii în care au fost încoronați regele Ferdinand I și regina Maria, simți cât de mic ești în fața istoriei, ce evenimente fabuloase ți-au scris de fapt destinul.

În acest centru istoric de la Alba Iulia, închipuit într-o fortificație ce stăpânește 120 hectare, parcă te cuprinde dorul de strămoși, ai vrea să te așezi la vorbă cu ei, să îi întrebi despre speranțe pe care le au și viitorul în percepția lor.

Sentimentul este și mai profund dacă se întâmplă să fii prin preajmă când are loc ceremonialul de schimbarea a gărzii și când cetatea răsună de salvele de tun trase de soldații îmbrăcați în uniforme ale armatei austriece medievale. Dialogul este însă înlocuit de imaginea ultimelor rămășițe de istorie, clădiri și ziduri, toate restaurate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană în valoare de 67 milioane de euro.

Pentru că fortificația copleșește prin dimensiune, ca să vizitezi relaxat întreaga cetatea trebuie să rămâi aici cel puțin jumătate de zi. Care sunt punctele de interes? Traseul celor Trei Fortificații, unde sunt armonizate elemente istorice din trei epoci diferite, Traseul Eroilor Neamului, Traseul de Nord și Traseul Porților Cetății.

Bastionul Sf. Mihail, aflat pe latura de nord-vest, simplu de recunoscut datorită statuii arhanghelului care, deși încremenit în piatră, încă apără cu sabia sa însemnele Casei de Habsburg.

Bastionul Trinitarienilor, ce poartă numele unui ordin călugăresc, poate fi vizitat pe latura de vest. Cele șase porți, a căror arhitectură alternează între sculpturi ornamentale opulente și simplitate și șanțurile cetății cu rol primordial în apărarea fortificației sunt alte obiective turistice.

Pentru câteva clipe de rugăciune vă puteți opri la Catedrala Reîntregirii Neamului care păstrează în ființa sa solemnitatea încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria sau la Catedrala Romano – Catolică. Aici se odihnesc rămășițele trupești ale Huniazilor, ale lui Ioan Sigismund, Principe al Transilvaniei, și Iancu de Hunedoara. Lângă Catedrala Romano-Catolică se află fosta reședință a episcopilor Transilvaniei. Palatul Princiar, înălțat în 1541, Sala Unirii, locul în care s-a născut statul român modern prin semnarea actului Unirii Transilvaniei cu România în 1918, și Muzeul Național al Unirii sunt clădiri prin care istoria trăiește.

Timpul a fost îngăduitor și cu primele construcții proiectate de Giovani Monradi Visconti, cunoscute astăzi drept clădirile Manutanţei, locul unde se păstra hrana animalelor și echipamentul soldaților.

Cetatea amintește și de eroii țăranilor printr-un obelisc al lui Horea, Cloşca şi Crişan, o frescă ce îi prezintă pe cei trei lideri ai Răscoalei Ţărăneşti din 1784-1785 şi o celulă simbol.

Biblioteca Batthyaneum funcționează într-o clădire construită în 1719 ce iniţial adăpostea călugării trinitarieni și are astăzi în structura sa și observatorul astronomic deschis în 1794.

Mai departe vă las să descoperiți singuri Cetatea Alba Carolina.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2016 – pag. 50-51