reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

România a dispărut din topul destinațiilor balneare europene

  • Publicat în Turism

Deși dispune de cel mai frumos loc de sub pământ de vizitat din lume și de una dintre primele 25 de destinații incredibile de pe planetă (Salina Turda, Top Business Insider 2013, 2014) și are bogate resurse balneo, România aproape că nu contează în Europa în noul moft al turismului de sănătate, wellness și spa. Germania, Franța, Austria, Marea Britanie, Italia, Elveția, Spania și Rusia dețin împreună mai mult de jumătate din cifra de afaceri a turismului wellness, cu un impact economic de 359 de milioane de dolari. Pe plan mondial, cele mai puternice cinci țări balneoturistice (SUA, Germania, Japonia, Franța și Austria) au acaparat 63% din piața de profil. Dacă în wellness-turism nu am prins o poziție în primele 20 de țări de pe continent, noi nu știm cum stăm nici în turismul medical clasic. Acestei întrebări pesemne că dorește să-i răspundă Master-planul pentru dezvoltarea turismului balnear, reactualizat de Autoritatea Națională pentru Turism în 2016.

România are un excelent potențial pentru a face din turismul de sănătate și balnear o importantă nișă de dezvoltare economică. De fapt, noi am avut și alte perspective și resurse (turismul religios, montan, Delta Dunării) pe care, din păcate, le-am cam ratat. În lume și în Europa, pe fondul creșterii afecțiunilor legate de stilul de viață urban/sedentar și al îmbătrânirii popu­lației, în perioada 2010-2015 turismul medical și cel de tip wellness&spa s-au dezvoltat exponențial. Și în România s-au realizat câteva investiții, dar nu atât de însemnate. Salina Turda reprezintă un exemplu de reușită, însă nu suficient. Dacă Europa a prosperat turistic în aproximativ același interval, în România, în perioada 2011-2014, sosirile turiștilor în stațiuni (unul dintre cei doi indicatori de bază pentru calculul fluxului, al doilea fiind cel al înnoptărilor) au scăzut constant.

Resurse balneoturistice bogate...

Slanic Moldova

Țara dispune de resurse balneoturistice importante: ape minerale (Călimănești – Căciulata, Olănești, Slănic Moldova, Borsec, Covasna, Buziaș, Lipova, Geoagiu), sărurile (Praid, Târgu Ocna, Cacica, Slănic Prahova, Turda), nămolurile (Govora, Geoagiu Băi, Sărata Monteoru, Săcelu, Bazna, Techirghiol, Vatra Dornei) și gazele terapeutice (Tușnad, Covasna Balvanyos, Borsec), plus litoralul Mării Negre. Prin lege, în România au fost recunoscute 23 de stațiuni/areale balneoclimatice: Băile Felix și 1 Mai – Bihor, Geoagiu Băi – Hunedoara, Nicolina – Iași, Călimănești – Căciulata și Olănești – Vâlcea, Mangalia – Venus – Saturn – Cap Aurora – Jupiter – Neptun – Olimp, Eforie, Năvodari, din Constanța, Vatra Dornei – Suceava, Slănic Moldova și Târgu Ocna – Bacău, Sângeorz Băi – Bistrița Năsăud, Covasna, Pucioasa – Dâmbovița, Băile Tușnad – Harghita, Sovata – Mureș, Slănic – Prahova, Ocna Sibiului și Bazna – Sibiu, Buziaș – Timiș, Bizușa Băi – Sălaj. Acestora li se adaugă și patru stațiuni balneare: Băile Herculane, din Caraș-Severin, Techirghiol, din Constanța, Amara, din Ialomița, și Băile Govora, din Vâlcea.

... investiții modeste, turism balnear așijderea

Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe investiții au fost realizate în centrul țării, dar fluxul de turism balnear major s-a înregistrat tot la malul Mării Negre, probabil în virtutea obișnuințelor de demult.

Baile Herculane

– Regiunea Vest este dependentă de fluxurile turistice în Băile Herculane. Zona dispune de mai multe stațiuni (Buziaș și Băile Călacea – Timiș; Moneasa și Lipova Băi – Arad; Băile Herculane – Caraș Severin; Geoagiu Băi și Băile Călan – Hunedoara), dar numărul anual al sosirilor turistice n-a depășit 135-138.000 de turiști, în fapt, de persoane venite la tratament. În perioada 2007-2015 s-au investit în Băile Herculane în jur de 24 de milioane de lei din fondurile europene. Cel mai mare proiect, în valoare de 21 de milioane de lei, este inițiat de autoritățile locale. La Geoagiu Băi investițiile au fost mai mari, ajungând la 31,7 milioane de lei;

Baile Felix

– Regiunea Nord-Vest deține 14 stațiuni turistice atestate, însă numai opt au specific balnear: Băile Felix, 1 Mai și Tinca (Bihor), Sângeorz – Băi (Bistrița-Năsăud), Băile Turda și Băița (Cluj), Ocna Șugatag (Maramureș) și Tășnad (Satu Mare). Cea mai mare afluență a turismului de sănătate se înregistrează la Băile Felix – 1 Mai, grație și capacității turistice „moștenite“ de dinainte de 1989. Numai la Băile Felix, Sângeorz-Băi și Turda s-au derulat proiecte europene în valoare de 120 de milioane de lei. Maximum de sosiri turiști a fost înregistrat în 2014 (170.000);

– Regiunea Centru este a doua cea mai solicitată zonă pentru turismul de sănătate, cu un flux, în 2014, de peste 200.000 de turiști. În stațiunile Sovata, Borsec, Tușnad s-au investit în jur de 190 de milioane de lei de la bugetele locale, central și din fonduri europene;

– Regiunea Sud-Vest Oltenia: deși dispune de stațiuni renumite (Govora, Băile Olănești, Călimănești – Căciulata, în Vâlcea, Bala, Schela Cladovei, Gura Văii, în Mehedinți și Săcelu, în Gorj), regiunea a cunoscut o diminuare a turismului balnear de la 160.000 de sosiri, în 2011, la sub 140.000 de sosiri, în 2014. Cifrele sunt legate cumva de investițiile minore în infrastructura turistică, de până la 80 de milioane de lei, în ultimii 5-6 ani;

– Regiunea Sud-Muntenia are cea mai scăzută rată a sosirilor turistice: 21.000, în 2011, și 17.000, în 2014. Zona abordează cel mai puțin sectorul turistic balnear în strategia de dezvoltare PNDR 2014-2020, poate și pentru faptul că doar Prahova (Slănic), Dâmbovița (Pucioasa) și Ialomița (Amara) dețin stațiuni balneo.

– Regiunea Nord-Est a înregistrat creșteri ale fluxului turistic de sănătate de la 58.000 de sosiri, în 2011, la 75.000 de sosiri, în 2013. Probabil Vatra Dornei (Suceava) și Slănic Moldova (Bacău) au contribuit major la această evoluție pozitivă. Cele două stațiuni au învestit în jur de 45-50 de milioane de lei în capacități care vizează direct sectorul balnear;

– Regiunea Sud-Est rămâne cea mai căutată din țară, cu un maximum de 450.000 de sosiri, în 2012, bazele de tratament de la Eforie fiind cele mai solicitate.

Soluția miracol: un turism balnear verde

O să vă mirați, soluția viitoare, dincolo de ce și-au prevăzut regiunile de dezvoltare în propriile strategii de dezvoltare pentru perioada 2014-2020, este „un turism balnear verde în acord cu poziționarea generală a destinației România“. Ce vrea să însemne acest lucru? Că sănătatea și wellness-ul fac parte din cele 6 produse-cheie care definesc brand-ul de țară al României. Că moda europeană și cerințele turistului internațional sunt legate de un mediu natural și sălbatic combinat cu wellness&spa, turismul medical în forma clasică, de homeopatie, întinerire (Institutul Ana Aslan), cure balneare, alimentație sănătoasă etc. Cum procedăm deci? Dincolo de soluțiile avansate în master-plan, unele extravagante, greu accesibile turistului neavizat (clustere, soft, DMO, anti-ageing etc.), ce-ar fi totuși să investim foarte-foarte serios în fiecare stațiune, să salvăm fiecare resursă?

Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 13,1-15 iulie 2016 – pag. 50-52