Din 2015, la Muzeul „Crama de lemn 1777“ din Valea Călugărească (Prahova) a fost revigorat un străvechi obicei cu origini tracice, mai apoi din spațiul creștin ortodox, trifănitul viilor. Anul acesta evenimentul la care au luat parte viticultori, preoți și invitați din județ a avut loc în ajunul sărbătorii creștine a

Sf. Mucenic Trifon, care s-a celebrat la 1 februarie. Despre această tradiție specifică României și Bulgariei, de altfel două comunități viticole, ne-a vorbit muzeograful Emilia Savelovici.

– Ce este, de fapt, trifănitul viilor (arezanul viilor, gurbanul viilor sau târcolitul viilor)?

– Este un străvechi obicei, cu origini tracice, sunt de părere specialiștii, care mai apoi a fost legat de Sf. Mucenic Trifon. Recuzita specifică viticultorilor la trifănitul viilor, pe 1 februarie, amintește ceva clar legat de ritualul dionisiac și de ritualul sacrificial, lucru care astăzi, la revigorarea acestui obicei, nu se mai respectă.

– Să explicăm...

– Legat de ritualul dionisiac, noi știm la sfârșitul lunii ianuarie că seva din vița-de-vie începe să se deplaseze, iar coarda poartă viață. Ce făceau viticultorii noștri la 1 februarie? Chemau preotul să facă sfeștanie în plantație. Apoi tăiau o coardă de viță-de-vie pe care o puneau la frunte sau la mijloc. De ce? Pentru că bolile predilecte ale viticultorilor, pe parcursul unui an de muncă, erau insolația și durerile de șale. Ei făceau lucrul acesta crezând realmente că, în transferul de energie de la plantă la om, se vor vindeca. La noi în zonă am observat că, atunci când merg la cules, unii dintre viticultori, mai ales cei în vârstă, se încing cu o coardă de viță-de-vie. Și când i-am întrebat de ce fac asta mi-au zis că așa au moștenit de la părinți. S-a pierdut semnificația gestului, care ținea de energia vie a plantei.

– Iar ritualul sacrificial ce presupune?

– În trecut, pe dealuri, viticultorii și livezenii, în general, dar și legumicultorii alegeau punctul cel mai înalt și făceau acolo un foc mare, iar bărbații beau un pahar cu vin, dar aruncau licoarea și-n foc, după care se întorceau în sat și continuau petrecerea acasă, în familie. Ce însemna petrecerea? Era ideea de voie bună pentru că începea sezonul muncilor, iar în afară de sfeștanie oamenii se pregăteau pentru muncile din vie. În plus, beau și petreceau în ziua Sf. Trifon pentru ca această bună dispoziție și belșug să fie și în roade.

– Acum, după ce ați readus obiceiul în zilele noastre, ce faceți de fapt, în ce constă trifănitul?

– Aș vrea să spun că, revigorând acest obicei de Sf. Trifon, nu-i meritul nostru, este o bună-lucrare. Am rugat câțiva preoți să vină să ne ajute și au fost de acord, iar viticultorii au fost invitați și ei, să facem sfeștania viței-de-vie. Le-am depănat poveștile noastre identitare și le-am vorbit despre Sf. Trifon, ca patron al viticultorilor (dar și al grădinarilor și livezenilor), supranumit și doctor fără de arginți. În ortodoxie, sfântul este recunoscut ca vindecător al bolilor de ochi și al durerilor de cap. Slujba de sfințire a apei conține acatistul și moliftele sfântului, care se citesc o singură dară în an, pe 1 februarie sau în ajun. Moliftele sunt un fel de blesteme, fiindcă sfântul este și patronul insecte­lor, iar preoții le rostesc ca să iasă dăunătorii din plante (viermi, gândaci, molii, fluturi, omizi, târâtoare, păsările care distrug rodul, șoarecii), toți sunt alungați. Oamenii vin cu ulcioarele din lut și iau agheasmă, se duc acasă și sfeștania o continuă ei, fie că stropesc butucii cu apă sfințită (sub formă de cruce), fie că o pun în prima soluție de stropit. Vin nu doar acum, ci și peste o zi sau două, să ia apă sfințită.

– Deci, să zicem că obiceiul a trecut spațiul muzeistic și s-a dus în vie sau la viticultori acasă...

– Da. Cu timpul vom completa obiceiul pentru că recent am fost Academia Română să studiez despre trifănit și știți ce mai făceau românii noștri, în bunătatea lor, de 1 februarie? Dădeau de pomană familiilor nevoiașe o măsură de făină de porumb, brânză și ceapă cu sare. Și ofereau în cantitate mare, ca să sature familia nevoiașă; ei credeau că, în așa fel, și Sf. Trifon se va îndupleca și va sătura gângăniile, să nu mai vină să le distrugă recoltele. Cum am interpreta noi, cei de astăzi, acest lucru? Tot ce facem legat de aproapele nostru se răsfrânge în univers, se răsfrânge peste via noastră, peste grădina noastră, peste pomii noștri... Acum 100 de ani nu exista vie care să nu aibă o cruce pe care era scrisă rugăciunea Sf. Trifon sau conținea numai icoana acestuia.

– Trifănitul se mai practică în vreo țară sau în România se mai întâlnește undeva?

– Sf. Trifon este foarte cinstit în spațiul creștinesc sârb și rus, este ocrotitorul Moscovei, toți văd latura aceasta, de doctor fără de arginți; noi și bulgarii, că totuși suntem comunități viticole, îl cinstim prin acest obicei de trifănit. La noi, în România, da, se mai practică, dar sub alte denumiri, în Dobrogea, Vrancea, Vâlcea, Giurgiu, Dolj, Mehedinți, izolat în anumite localități din Transilvania etc. Sunt zone în care la această sărbătoare se implică primarii, comunitatea în întregime, bisericile, toate celebrând inclusiv începerea noului an viticol.

Muzeul „Crama de lemn 1777“ este o reconstituire a celei mai vechi crame din anul 1777, ce s-a păstrat până în anul 1985. Ea a fost construită de Consiliul Județean Prahova, prin Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova, cu piese recuperate din vechea cramă, pe un teren donat de arheologul Nina Grigore, cea a cărei familie a donat nenumărate obiecte vechi din arsenalul viticol și se pregătește, de asemenea, să cedeze cu titlu gratuit peste 400 mp pentru extinderea curții muzeului. Într-o oarecare măsură, ca să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, existența muzeului i se datorează.

Sf. Mare Mucenic Trifon s-a născut în Frigia, o veche regiune istorică din partea central-vestică a Asiei Mici (azi, Turcia), în satul Campsada (Lampsacus, după alte surse), aproape de cetatea Apamia. Încă de mic a primit de la Dumnezeu harul Sfântului Duh și puterea de a face minuni. El este cel care ar fi vindecat-o pe frumoasa fiică a împăratului roman Gordian (anii 238-244), posedată de un diavol ce s-a arătat ca un câine negru, cu ochii de foc și care ar fi spus că nimeni nu-l poate face să iasă din copilă, în afară de Sf. Trifon, de care de altfel se și teme. Chiar se afirmă că demonul le-ar fi vorbit regelui și supușilor că singurii asupra cărora nu are putere „sunt cei care cred în Dumnezeu, Iisus Unul Născut, Petru și Pavel, martirizați la Roma“. De frică, toți s-au convertit pe loc la creștinism. Însă mai târziu, în timpul împăratului Decius (249-251), cel care a pornit una dintre cele mai mari prigoane împotriva creștinilor, Sf. Trifon a fost chemat de eparhul Acvilin, care i-a poruncit să se lepede de credința sa. Pentru că Sf. Trifon a refuzat, a fost supus unor torturi îngrozitoare: a fost lovit cu bâtele, a fost ars, scrijelit cu gheare de fier și i s-au bătut cuie în tălpi. Dar sfântul a îndurat totul cu răbdare. În cele din urmă a fost condamnat la tăierea capului. Sf. Trifon s-a rugat înainte de execuție, mulțumind lui Dumnezeu pentru că l-a întărit și l-a mai rugat să-i miluiască pe toți cei care-l vor chema în ajutor.

Maria Bogdan

În vederea punerii bazelor unui consorțiu de cercetare pe tematica viticulturii ecologice inteligente în cadrul Programului European ”Orizont 2020”, vă invităm să participați la reuniunea ”Eco Viti Smart”, care va avea loc miercuri, 6 martie 2019, în clădirea Centrului de Cercetare pentru Biodiversitate, între orele 10.00 – 14.00.  

Agenda evenimentului conține în prima parte o prezentare a unei tehnologii Smart, cu aplicații în viticultură, de către un producător din Italia (Terra SHARP). Tehnologia realizează un diagnostic al bolilor, al carențelor în macroelemente și microelemente, respectiv gestiunea on-line a sistemului de irigație, prin intermediul unor drone conectate la un sistem informatic de analiză și interpretare rezultate.

La eveniment vor fi prezenți viticultori din județe limitrofe, peste 25 de studenți, precum și cadre didactice, iar organizatorul reuniunii este Conf. dr. Avram Fițiu, de la Facultatea de Agricultură, Disciplina de Certificarea și controlul calității produselor.

După prezentarea tehnologiei de către producător va urma o dezbatere care vizează identificarea priorităților de cercetare potențiale.

Reprezentanții mass-media care doresc să discute cu specialiștii prezenți la reuniune sunt așteptați la Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate între orele 9.30 – 10.00.

Hermeziu înseamnă destin, vitejie și forță. Este povestea moșiei dinastiei Negruzzi și, totodată,  este vibrația vinului de acum 200 de ani. Crama Hermeziu se dezvoltă astăzi în cadrul grupului de firme Domeniile Lungu, fiind o afacere de familie susținută și dezvoltată prin investiții în tehnologie și modernizare. Vinurile obținute au o legătură specială cu pământul, fiind concepute pentru a transmie mai departe istoria locurilor de unde provin.

Vin din soiuri autohtone și internaționale

Relieful terasat și tehnica modernă reușesc, din anul 2006 de când începe istoria Cramei, să compună un mediu perfect pentru strugurii cultivați pe cele 132 de hectare de teren. Traminer, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Busuioacă de Bohotin, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling de Rhin, Fetească Neagră sau Muscat Ottonel sunt soiuri vinificate cu grijă de oenologi, cu utilaje în întregime din import, de la prestigioasa firmă italiană Casa Grande, pentru a obține vinuri premiate, cu o foarte bună aciditate naturală, ne spune omul din spatele cortinei, Vasile Lungu: „Am creat 28 de tipuri de vin liniștit și patru tipuri de spumant. Vinurile sunt împărțite în mai multe game, astfel încât să poată fi identificate. Soiurile românești sunt: Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră, Fetească Albă și Fetească Regală, fiind soiuri autohtone, pe care le-am ales astfel încât să nu ne suprapunem cu sortimentul de la Cotnari sau cu cel specific zonei Vrancea. Din soiurile internaționale avem gama Hermeziu. Gama «C’est Soir» este o gamă de elită. Am ales o denumire care să provoace multă curiozitate. Acestea sunt vinuri rosé, obținute din struguri roșii. Cabernet Sauvignon vinificat rosé, Fetească Neagră vinificat rosé și Busuioaca de Bohotin din județ, specifică județului Iași și Vaslui, în două variante sec și demidulce. N-am optat pentru varianta dulce din perioada comunistă pentru că era prea mult prelucrat. Și atunci, având posibilitatea de a obține vinuri cu aciditate naturală, noi am hotărât să facem vinuri seci, demiseci și demidulci.“ 

Gama Hermeziu are numai soiuri internaționale: Muscat Ottonel, Traminer, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon Standard și Riesling de Rhin: „Din vinurile pe care le avem, am început de anul trecut să obținem două spumante, realizate din bază de spumant Chardonnay; am obținut un sec, cu un rest de zahăr de 17 grade accesibil pentru doamne și pentru domni, dar și un blue natur cu 0,33 grame zahăr/per litru, un aperitiv care se pretează la prosciutto crudo, icre ș.a. Pentru tineri am creat un spumant, noi îl numim Frizzante, care se îmbuteliază la 2,5-3 bari.“

Vinuri HoReCa

Vasile Lungu nu a putut să nu se inspire din opera lui Negruzzi. Astfel, la cramă se găsește în acest moment și gama „Păcatele Tinereții“, vinuri HoReCa care se găsesc pe „raftul greu“ din majoritatea pensiunilor și restaurantelor din partea de nord a Moldovei, de la Suceava, Botoșani până la Vaslui și Bacău: „În cadrul acestei game avem îmbuteliate majoritatea vinurilor cu destinație retail deoarece vindem și vinuri HoReCa. În gama „Scrisori“ avem numai cupaje realizate din soiurile noastre, în diferite proporții, respectiv cinci tipuri de cupaje: un cupaj Sauvignon Blanc cu Chardonnay, precum și Sauvignon Blanc, Chardonnay și Muscat Ottonel. În același timp avem un vin rosé obținut din Cabernet Sauvignion rosé, Fetească Neagră rosé și Busuioacă de Bohotin, iar un alt cupaj este din Sauvignon Blanc și Riesling de Rhin. Suntem producători noi pe piață, dar am venit galopant și cu vinuri bune pentru a trezi interesul consumatorilor deoarece în zonă au dispărut câteva branduri. Din aceste motive am considerat că este un loc liber și pentru noi, unde se pot face vinuri și se pot promova. Mi s-a spus că afacerea nu va fi a mea, că nu voi culege roadele, dar cu siguranță copiii sau nepoții mei o vor face; penetrarea în piață este dificilă, iar cea mai bună promovare este de la om la om.“

Crama Hermeziu produce în jur de 1.200.000 de litri/an, dintre care 500.000 litri/an se îmbuteliază la sticlă și Bag-in-box. Printre altele, vinurile îmbuteliate au ieșit timid în Japonia, Norvegia, Suedia, Anglia, Germania, mai mult pentru testare.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pentru cunoscătorii hărții podgoriilor românești, Ștefănești – Argeș este un reper vechi și solid. Sau, mai bine zis, era. Astăzi a mai rămas doar un nume, un loc unde se mai produce doar puțin vin, și acela cu greu. Iar mâine e posibil să nu mai fie decât istorie. Cum de s-a ajuns în această situație vom povesti în cele ce urmează.

Istorie glorioasă, prezent trist

Zona Ștefănești este dovedită arheologic ca podgorie prin descoperirile de la Stoienești, unde s-au găsit numeroase toarte și fragmente de amfore de proveniență locală. Însă prima atestare documentară datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Mare (1386-1418) „întărea“ Mănăstirea Cozia cu multe vii din Dealul Piteștilor și hotarul Călineștilor. În diferite hrisoave se pomenește că Matei Basarab (1622-1654) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714) aveau în aceste locuri vii întinse. În secolul al XVIII-lea, localitatea Ștefănești era menționată ca un târg special pentru vânzarea vinului cu ridicata. La trecerea dintre secolele XIX și XX și din cauza dezastrului filoxeric suprafața viticolă a acestei podgorii se diminuează mult. În schimb, viticultura din această zonă redevine înfloritoare pe la mijlocul secolului al XX-lea.

În 1959 aici avea să se construiască al doilea complex de vinificație ca mărime din România, după cel de la Valea Călugărească. Drept model a fost  folosit un complex similar din Franța.

Aici erau prelucrați strugurii proveniți de pe viile cultivate pe mai bine de 2.000 de hectare. 

„Toamna închiriam camioane de la Combinatul Petrochimic și de la alte fabrici ca să putem căra strugurii, atât de mulți erau“, își amintește unul dintre foștii angajați.

Rezultatul se măsura în mii de vagoane de vin care plecau în toată țara, dar și în străinătate.

În acest an, care este considerat unul bun, la Ștefănești s-au produs doar 16 vagoane de vin...

De la peste 2.000, la doar 144 ha de vie lucrată!

Adriana Bădulescu, directorul a ceea ce a mai rămas din fosta stațiune de vinificație, ne-a făcut o scurtă istorie a dezastrului la care a fost martoră. „Lucrez aici de 35 de ani. Mă doare să văd ce se petrece“, își începe povestea.

Prima lovitură pe care a primit-o colosul a fost declanșarea retrocedărilor de terenuri, care a început în anii ’90 și a continuat aici până în 2014. Din cele mult peste 2.000 de hectare, cât totalizau viile aflate în proprietate, au mai rămas doar 661,12. „Asta încă n-ar fi așa de rău. Cea mai mare nenorocire este că din această suprafață totală nu mai sunt lucrate decât 144 ha de vie. Restul au rămas pârloagă. Via de pe ele s-a sălbăticit sau a fost invadată de alte plante. Nici via lucrată nu e tocmai grozavă, pentru că este îmbătrânită. Ultimele plantări au fost făcute acum 35 de ani. În aceste condiții, evident că nici rezultatele nu au cum să fie grozave, nici productivitatea mare“, spune dna Bădulescu.

Vinovată pentru că mai mult de trei sferturi din suprafața viilor nu sunt lucrate este lipsa de bani. Aceasta conduce la lipsa de personal. La ora actuală, la Ștefănești mai sunt doar 52 de salariați, cu 20 mai puțini ca acum cinci ani și cu multe sute față de acum două decenii. Din cele șase ferme-pilot, câte avea stațiunea în vremurile bune, acum nu mai funcționează decât două. Iar dintre acestea, una nu mai are nici șef, nici tehnician și este pe punctul de a fi închisă.

Și, este cazul să precizăm, proprietarul este statul român! Așadar, tot ceea ce am povestit până acum este despre avuția națională, despre ceva care ne privește pe toți. Dar să mergem cu istoria mai departe!

Copil al nimănui

De-a lungul timpului, stațiunea de la Ștefănești a purtat mai multe denumiri. La început a fost Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Viticolă Ștefănești, apoi s-a transformat în Institut de Cercetare Dezvoltare Viticolă. Asta până în anul 2004, când printr-o Hotărâre de Guvern a primit o titulatură un pic năucitoare: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură. Dintr-o dată, orice referire la vin a dispărut din denumire. „De fapt, după schimbarea aceasta de titulatură, încet-încet am început să nu mai fim luați în seamă ca institut de vinificație. Mulți dintre cei care citeau denumirea noastră credeau, din cauza termenului biotehnologii, că noi obținem vin din pastile sau prin cine știe ce procedee“, a mai povestit directorul INCDBH.

La ora actuală, institutul se află în subordinea Ministerului Culturii și Inovației și în coordonarea științifică a ASAS. În acest context, deși producția de vin ar fi cea mai firească și mai simplă cale de a obține venituri, accentul se pune pe cercetare. Două proiecte în care cercetătorii de la Ștefănești sunt implicați se vor încheia în luna decembrie a acestui an. În desfășurare mai sunt încă trei, în care INCDBH este membru în consorțiile care derulează proiectele. „Banii obținuți abia ajung pentru plata cercetătorilor“, spune Adriana Bădulescu.

Pentru partea de producție, care ar putea aduce venituri însemnate, nu sunt alocate fonduri de nicăieri. „Conform statutului, ar trebui să ne autofinanțăm. Dar producția necesită și ea niște investiții, cheltuieli. Or, pentru acestea nu primim bani de nicăieri. Ba, pe deasupra, mai intervin și tot felul de necazuri. Pentru procesul tehnologic de producere a vinului folosim apa adusă cu pompele noastre din surse aflate la o oarecare depărtare. Când am vrut să pornim pompele, în toamna aceasta, am văzut că nu funcționează. Cineva furase transformatorul de la linia electrică de alimentare. A durat aproape o săptămână până când l-au înlocuit cei de la Electrica“, a dat un exemplu directoarea institutului.

Accesul la piață, restricționat

Cum spuneam mai devreme, 2018 a fost un an bun. Deși din via cu struguri roșii nu s-au putut recolta mai mult de șase tone de struguri, recolta fiind compromisă de cele două episoade de grindină din primăvară și de ploile torențiale, recolta de struguri albi a depășit toate așteptările. Producția de vin s-a ridicat la 16 vagoane. O cifră frumoasă, în termeni absoluți, chiar dacă nu reprezintă decât câteva procente din producțiile de acum două decenii.

Din nefericire, vinul, deși stocat în bune condiții în tancurile de inox din beciurile stației de vinificație, e destul de departe de a-și întâlni consumatorii.

„Posibilitățile noastre de desfacere sunt reduse. Concret, nu avem decât un magazin, la poarta institutului, și două dozatoare, dintre care unul tot la poartă“, explică Adriana Bădulescu. Cele două dozatoare au fost cumpărate cu mari eforturi și mari sacrificii în 2017. Intenția era de a fi amplasate în puncte cu trafic intens. Dar nu s-au găsit banii necesari pentru plata chiriei pe spațiu în astfel de locuri. Concret, marile supermarket-uri din Pitești solicitau o chirie de 400-500 euro/lună pentru amplasarea unui dozator, adică echivalentul prețului a 250-300 litri de vin. Producătorul nu și-a putut permite această cheltuială...

Singura modalitate de a se vinde vinul de la Ștefănești este vrac, ceea ce reduce semnificativ numărul beneficiarilor. Până în anul 2006 a existat și vechea linie de îmbuteliere. Apoi însă AVAPS a vândut o mare parte dintre activele stațiunii, între ele aflându-se și această componentă esențială pentru desfacerea producției. O vreme a existat o colaborare cu cumpărătorul, în sensul că acesta efectua îmbutelierea ca pe o prestare de servicii și era plătit în vin. Apoi s-a renunțat, astfel că s-a ajuns în situația de acum: mici cantități sunt puse în sticle cu ajutorul unei linii semimanuale, cu productivitate extrem de redusă. În consecință, drumul spre marile rețele de magazine este barat.

O comoară blocată de ANAF

Din nefericire, necazurile celor de la Ștefănești nu se opresc aici. Pe lângă toate cele enumerate se adaugă și datorii istorice către buget și către furnizori, la care s-au adăugat dobânzi și penalizări. Suma totală se ridică la aproape un milion de euro. Pentru alte podgorii, n-ar fi o sumă de speriat. Nu însă și în condițiile lipsurilor în care se zbate INCDBH! Și, pentru ca povestea să se încadreze perfect în peisajul mioritic, stațiunea se află încă, cel puțin teoretic, în posesia unei comori care i-ar permite să își plătească cel puțin o mare parte din datorie. Este vorba despre o provizie de peste 46.000 de litri de distilat de vin învechit, cu o concentrație alcoolică de peste 60º. Vechimea distilatului este de mai bine de 25 de ani. Dacă mai e cazul să traducem pentru cei care nu au înțeles, vorbim despre 46 de tone de concentrat de coniac vechi de 25 de ani. Sau, și mai exact, despre 58.000 de litri de coniac de cea mai bună calitate, căci dintr-un litru de concentrat pot rezulta cca 1,25 litri produs final. Pe toată această cantitate de distilat ANAF a pus sechestru și a hotărât să organizeze vânzarea la licitație. Dar, nu se știe de ce, la prima licitație, al cărei preț de pornire era de 10 euro/litru, nu s-a prezentat nimeni. Așa că acum e pe cale de a se organiza a doua, cu prețul de pornire la jumătate. Reamintim cititorilor noștri că pe piață prețul unui coniac de calitate trece binișor de 100 lei/litru. Adică în jur de 25 euro. Chiar scăzând jumătate, care ar reprezenta taxele și accizele, tot rămân 12,5 euro/litru. Adică, cel care ar fi cumpărat stocul la 10 euro/litru ar fi putut avea un câștig frumușel de 14 lei/litru (3,5 euro). Mari și încurcate sunt căile alcoolului...

Vorbe care contează

La cum arată întreaga poveste, pare ca și cum cineva ar dori să înmormânteze cu totul fosta stațiune de la Ștefănești. Și, la cum se văd lucrurile, pare că este pe cale să și reușească. Ba chiar, ca lucrurile să fie duse până la capăt, să mai și blocheze drumul către mormânt. La modul propriu! De curând, parcela care cuprindea drumul de acces din șoseaua națională către clădirile administrative a fost retrocedată. Toate căile de atac împotriva hotărârii au fost epuizate, iar proprietarul refuză să permită folosirea drumului care îi traversează proprietatea. Directoarea Adriana Bădulescu s-a arătat sceptică în privința obținerii unui drept de servitute. S-a resemnat cu gândul că, pentru a ajunge în biroul său, trebuie să facă un ocol de cca trei km, pe un fost drum tehnologic.

Probabil că ar mai fi multe de comentat pe marginea acestei povești, dar vorbele n-ar ajuta prea mult. Cu o singură excepție: ca ele să fie cuprinse într-o Hotărâre de Guvern sau alt act normativ care să reglementeze situația. Deocamdată mai este ceva de salvat. Dar nu pentru multă vreme!

Alexandru GRIGORIEV

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în perioada 11 -15 octombrie 2018, va efectua plăți pentru următoarele scheme de plată:

• rambursarea sumelor aferente disciplinei financiare, respectiv sumele cuvenite României din fondul de criză, fiind procesate/autorizate un număr de 76.141 dosare cu suma totală de 75.501.749,49 lei, echivalentul a 16.451.931,77 euro;
• renta viageră agricolă în sumă totală de 17.016.736,23 lei pentru aproximativ 13.388 beneficiari care au optat ca plata să le fie efectuată prin virament bancar;
• Programul Național Apicol (PNA) 2018 pentru un număr de 5.282 apicultori cu o sumă totală de 33.398.771,39 lei;
• restructurare/reconversie plantații viticole în sumă de 4.459.927,04 lei pentru un număr de 27 beneficiari;
• investiții în cadrul Programul Național de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018 în sumă de 6.126.342,35 lei pentru un număr de 2 beneficiari;
• măsura de promovare a vinurilor în cadrul Programul Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, în sumă de 117.181,36 lei pentru beneficiarul Asociaţia pentru Promovarea Vinului Românesc, asociaţie formată din 17 producători de vinuri cu Denumire de Origine Controlată și Indicaţie Geografică.

Îmbunătățirea sortimentului de soiuri de viță-de-vie se află permanent printre obiectivele de cercetare la SCDCPN Dăbuleni. În acest sens, în anul 2010  s-a înființat o nouă colecție ampelografică, cu 50 de soiuri. Din grupa soiurilor cu struguri de masă s-a evidențiat prin precocitate, dar și prin nivelul producției de struguri ridicat soiul Prima Cl. 1022.

Este un soi de viță-de-vie cu struguri de masă originar din Franța. Butucii sunt de vigoare mijlocie.

Organele verzi ale butucului sunt sensibile la oidium sau făinare (Uncinula necator), iar strugurii sunt sensibili la putregaiul cenușiu (Botryotinia fuckeliana).

În anii favorabili din punct de vedere climatic, strugurii intră în faza de pârgă, începând cu data de 24 iunie. Momentul intrării strugurilor în faza de pârgă depinde de condițiile climatice, dar și de încărcătura de struguri pe butuc. La acest soi faza de pârgă este mai avansată cu 10-12 zile comparativ cu soiul Chasselas d’oré.

Maturarea strugurilor este de la precoce la foarte precoce. În condițiile de climă din sud-vestul țării maturarea strugurilor are loc între 15-22 iulie. Strugurele are formă piramidală, mărime medie, cu rahis lung, puțin compact. Bobul are mărime medie (3,7-3,9 g) și formă elipsoidală. Culoarea pieliței este negru-albăstruie, uniformă. Pielița bobului este subţire, fiind acoperită de un strat intens de pruină. Pulpa bobului este crocantă şi suculentă, cu gust echilibrat, dulce şi plăcut. Deși are pielița subțire, bobul prezintă o bună capacitate la conservare şi transport.

Producția de struguri realizată de acest soi este medie spre mare. În medie, pe 6 ani (2012-2017), producția obținută a fost de 12.967 kg/ha, din care producția marfă 10.800 kg/ha. Potenţialul de producție este asemănător cu cel al soiului Victoria. Din punct de vedere economic, profitul realizat în cazul soiului Prima Cl. 1022 este mai mare cu 25% față de soiul Victoria datorită precocității maturării strugurilor. Producția de struguri a soiului Prima Cl. 1022 depășește cu 15-20% producția medie a soiurilor cultivate în zona solurilor nisipoase din sud-vestul Olteniei.

Deși potențialul de producție cel mai ridicat se manifestă pe coarde lungi de 10-12 ochi, butucii soiului Prima Cl. 1022 au capacitatea de a rodi relativ bine și pe elemente de rod scurte, respectiv cepi de 3-4 ochi, situate la baza butucului, în cadrul formei de conducere clasică (joasă), situație în care asigură o producție de struguri de 6-7 t/ha.

Dr. ing. Iulian RĂȚOI

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni

Domeniul Bogdan este, deocamdată, un nume care nu spune prea multe publicului larg. Dar, pe de altă parte, acest nume reprezintă o promisiune pe piața mondială a vinului, o șansă de a proba încă o dată potențialul viilor dobrogene.

Într-un an, medalii cât în șapte!

Primele sticle cu vin îmbuteliate de Domeniul Bogdan au apărut pe piață anul trecut. Și tot de atunci a început să plouă, la propriu, cu medalii obținute la concursurile internaționale de prestigiu. „La Millesime BIO am luat aur pentru Roze Cabernet Sauvignon 2017 și argint pentru Muscat Ottonel 2017 și Sauvignon Blanc 2017. La Chardonnay du Monde 2018, a doua competiție din acest an, Franța a acordat medalia de argint vinului nostru Domeniul Bogdan Chardonnay 2017, în timp ce la Premiile Internaționale Decanter 2018 Anglia a onorat Domeniul Bogdan Fetească Neagră 2016 cu medalia de bronz. Ultimele două distincții, de argint, au venit după Concursul Mondial de la Bruxelles 2018, vinurile medaliate fiind Chardonnay 2017 și Riesling 2017“, a povestit dna Ivona Dobre, directorul general al Domeniului Bogdan.

Ce înseamnă aceste medalii? Să spunem doar că Millesime BIO este cea mai importantă competiție de vinuri bio din lume, lansată în 1993 de către asociația interprofesională Sudvinbio. Se organizează la începutul anului, iar la ediția 2018 au fost înscrise în competiție 1.416 vinuri. La Chardonnay du Monde 2018, concurs internațional organizat în luna martie, în Franța, s-au înscris 679 de eșantioane de vin din 39 de țări. Vinurile au fost jurizate de 300 de experți independenți. Decanter World Wine Awards este o competiție internațională de vinuri organizată de 15 ani în Marea Britanie și este recunoscută pentru procesul riguros de jurizare. La ediția din 2018 s-au înscris peste 16.900 de vinuri, produse de companii de pe toate cele cinci continente. Juriul a fost format din 275 de experți internaționali. În sfârșit, la Concursul Mondial de la Bruxelles, a cărui ediție din 2018 a fost organizată în luna mai în China, la Beijing au fost înscrise 9.180 de vinuri din peste 49 de țări.

Viticultura biodinamică, o filozofie nouă

„Unul dintre secretele acestor reușite îl constituie modul în care obținem strugurii. Noi practicăm o viticultură biodinamică. Suntem probabil singurii din România care folosesc acest sistem“, a explicat dl. Bogdan Mihalcea, fondatorul companiei. Pe cele 154 de hectare ale Domeniului Bogdan, aflate în zona comunei Peștera, în inima podgoriei Murfatlar, via se cultivă după alte reguli decât cele utilizate în marea majoritate a podgoriilor. În primul rând nu se folosesc niciun fel de substanțe de sinteză, nici ca îngrășăminte, nici pentru protecția plantelor sau combaterea dăunătorilor. Sunt utilizate doar substanțe naturale precum piatra vânătă de carieră sau preparatele din plante, în cantități homeopatice.

Pentru îndepărtarea dăunătorilor, între rândurile de vie sunt intercalate culturi de plante aromatice. Culturile tradiționale, care se fac și ele în vie, sunt rotite cu strictețe.

Dar conceptul de viticultură biodinamică nu se mărginește doar la atât. Fazele Lunii sunt avute în vedere atunci când se execută lucrări în vie. „Luna creează mareele. Deci, în mod cert influențează și circulația sevei în plantă, fie ridicând-o spre extremități, fie, dimpotrivă, coborând-o spre rădăcină. De aceea considerăm foarte important să ținem cont de aceste aspecte. De asemenea, între spalieri nu avem sârmă. O cantitate atât de mare de metal este influențată de magnetismul terestru și intră în contact imediat cu planta. De aceea am preferat benzi de plastic“, a mai dezvăluit dl Mihalcea câteva dintre secretele Domeniului Bogdan.

Și fermentarea mustului are o altă filozofie!

Povestea a început în anul 2011, când a început plantarea viei. Investiția a fost de peste șapte milioane de euro. Acum, pe cele 154 de hectare ale Domeniului Bogdan se obțin struguri din soiurile Fetească Neagră,  Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel și Riesling.

„2017 este primul an în care am putut beneficia și de strugurii noștri și de crama noastră, astfel că nu întâmplător această recoltă a dus la rezultatele excelente pe care le-am obținut. Este prima noastră participare la competițiile internaționale de vinuri bio din lume și am fost singurii producători români înscriși în astfel de competiții, astfel că medaliile obținute înseamnă enorm pentru noi ca echipă, ca brand, ca țară“, a mai spus Bogdan Mihalcea.

Dar viticultura biodinamică nu înseamnă numai o anumită filozofie de cultivare a viei, ci și un alt mod de preparare a mustului. „Între vinul organic și vinul biodinamic există o diferență majoră care se referă la transformarea mustului în vin, sub influența microorganismelor, mai precis a drojdiilor. În cazul vinului orga­nic, introducerea de drojdii selecționate, certificate biologic și nemodificate genetic, dă o direcție clară acestei transformări și garantează caracteristicile așteptate de la fiecare soi. În cazul vinului biodinamic transformarea mustului în vin se face doar în prezența populațiilor de microorganisme (sute de familii) prezente în strugurii dintr-un anumit ecosistem. Această particularitate conferă o complexitate extraordinară vinului. Însă, în același timp, producerea vinului biodinamic impune eforturi extraordinare pentru că mustul poate lua direcții multiple de transformare ireversibilă, iar singurele pârghii de control sunt temperatura, igiena și prelucrarea artizanală a vinului“, a povestit Dragoș Constantinescu, directorul cramei Domeniului Bogdan.

Fructele pasiunii

Deocamdată, compania se află de-abia la început de drum. Așa cum am spus deja, prima producție cu adevărat valorificabilă s-a obținut în 2017, când au fost îmbuteliați 300.000 de litri de vin. O mare parte din această cantitate a fost exportată în Cehia, Norvegia și Statele Unite ale Americii. Nici degustătorii marilor rețele de magazine din țară nu au rămas indiferenți la calitatea vinurilor Domeniului Bogdan, astfel încât acum este prezent și pe rafturile mai multor supermarket-uri.

„Domeniul Bogdan s-a născut din pasiune și din dorința de a bea un vin care să pună în valoare potențialul excepțional al terroir-ului dobrogean și care să redea României locul pe care îl merită pe harta vinurilor în lume“, a mai precizat Bogdan Mihalcea. „Noi dorim să oferim consumatorului în primul rând un vin bun și de calitate. Pentru aceasta invităm oamenii să bea vinul nostru. Faptul că mai este și bio, ba chiar mai mult, biodinamic, este un atu în plus!“

Alexandru GRIGORIEV

Concursul BASF ”Povești cu vinuri românești” a ajuns la final. Marii câștigători vor primi premiile în valoare de 5.000 de euro fiecare

• Crama Licorna a câștigat pentru a treia oară marele premiu, de data aceasta la categoria vinuri roșii, cu o Fetească Neagră din 2015
• Marele câștigător la categoria vinurilor rose a fost un cupaj de Fetească Neagă, Shiraz, Pinot Noir și Cabernet Sauvignon, din 2017, produs de Domeniile Dealu Mare.
• Categoria vinurilor albe a fost câștigată de un Sauvignon Blanc, din 2017, creat de Crama Corcova.
• Fiecare dintre cei trei mari câștigători va primi un premiu în valoare de 5.000 de euro, constând, la alegere, într-un utilaj de aplicare a tratamentelor sau un pachet de promovare a afacerii.

A treia ediție a concursului BASF ”Povești cu vinuri românești” a luat final, în aplauzele a cei peste 170 de participanți. Început în luna februarie, la nivel național, concursul a ajuns în fiecare dintre cele 4 regiuni principale ale țării: Moldova, Muntenia și Dobrogea, Oltenia și Transilvania. Concursul s-a adresat tuturor producătorilor mici și mijlocii, cu suprafețe de viță de vie mai mici de 100 de hectare.

În total, viticultorii au înscris 388 dintre cele mai bune vinuri produse în ultimii trei ani. La fiecare dintre cele patru etape regionale s-au ales 9 vinuri finaliste, câte trei pentru fiecare categorie: alb, rosé, roșu. Cele 36 de vinuri calificate în marea finală  de la Cluj au fost din nou evaluate de comisia formată din experții Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Miza a fost importantă. Compania BASF a pus la bătaie trei mai premii, în valoare de 5.000 de euro fiecare, constând, la alegere, într-un utilaj de aplicare a tratamentelor la vița de vie sau un pachet de promovare.

Dacă finalele primelor două ediții au avut loc la Alba Iulia, respectiv Sibiu, de data aceasta, invitații s-au reunit într-un cadru de gală, la Cluj Napoca. ”A fost un eveniment extraordinar. Din toate cele trei finale de până acum, aceasta a fost cel mai bine primită. Am simțit o atmosferă familiară, prietenoasă. Am simțit, într-adevăr, că putem discuta despre perenitatea acestui eveniment, având suportul celor pentru care, de fapt, am organizat acest concurs: fermierii mici și mijlocii, precum și distribuitori, ambalatori și reprezentanți ai fitofarmaciilor”, spune Robert Băicoianu, directorul de vânzări pentru culturile horticole în cadrul Diviziei pentru Protecția Plantelor BASF România. 

Participanții au avut ocazia de a afla informații despre cele mai noi produse BASF destinate protecției culturii de viță de vie. Invitați speciali în cadrul galei, Berk Kucukkara, Crop Manager Specialty Crops Central Europe - APE/O și Răzvan Boc, manager tehnic culturi horticole pentru Europa Centrală și de Est, au prezentat noile produse ale companiei, Delan® Pro și Sercadis®.

Bineînțeles, întreaga gală a fost condimentată de prestanța extraordinară a gazdei, bine-cunoscutul actor Claudiu Bleonț, dar și de momentele de dans și modă, create pentru a ilustra într-un mod plastic și inedit beneficiile noilor produse BASF.

Comisia de evaluare ADAR nu a avut o sarcină deloc ușoară la această finală a concursului ”Povești cu vinuri românești”. Juriul, prezidat de una dintre personalitățile ilustre ale vinului, domnul Georgel Costache, a avut în componența sa pe domnii Dorin Popa, Cătălin Genoiu, Gabriel Stoica și Florin Aldea, cu toții experți recunoscuți la nivel național și internațional și totodată membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România.

Evaluarea celor 36 de probe de vin, câte 9 pentru fiecare dintre cele trei categorii, s-a făcut cu o zi înaintea galei de premiere. Președintele juriului, Georgel Costache, a fost cel ce a anunțat câștigătorii. Marele premiu la categoria vinuri albe a fost primit de un Sauvignon Blanc, sec, din 2017, creat de Crama Corcova. ”Am fost foarte încântați să primim premiul cel mare  și ne bucurăm să vedem că au fost apreciate calitățile vinului nostru”, a declarat Ștefan Dâmboviceanu, proprietarul Cramei Corcova.

La categoria vinuri rose, marele câștigător vine din Muntenia. Mai exact, de la Domeniile Dealu Mare. Este vorba de un cupaj realizat  în 2017 de oenologul Claudiu Porumb, din Fetească Neagă, Shiraz, Pinot Noir și Cabernet Sauvignon. ”M-a copleșit. În primul rând, eram emoționat de când am văzut nominalizările. Tocmai îmi anunțam colegii că am fost nominalizați, când s-a anunțat numele câștigătorului. A fost o surpriză imensă. Domnul Costache mă aștepta să vin pe scenă, iar eu încă nu mă ridicam de pe scaun. Vedeam scris Domeniile Dealu Mare și nu îmi venea să cred, eram blocat. Am avut foarte mari emoții, chiar dacă am trecut prin multe concursuri”, mărturisește Claudiu Porumb, oenologul a cărui semnătură o poartă vinul rose câștigător al celei de-a treia ediții a concursului BASF.

Marele câștigător al categoriei de vinuri roșii a fost o Fetească Neagră din 2015, produsă de Crama Licorna. Este pentru al treilea an la rând când Gabriel Lăcureanu, oenologul Licorna Winehouse urcă pe scena finalei ”Povești cu vinuri românești” în calitate de mare câștigător. ”Te simți încurajat în ceea ce faci Este o confirmare la cel mai înalt nivel a timpului pe care ți-l dedici acestei activități. Este rezultatul muncii unei echipe care, din punctul meu de vedere, confirmă încă o dată profesionalismul, rigoarea și constanța efortului depus în tot ceea ce facem. Suntem, bineînțeles, bucuroși pentru acest premiu, pentru a treia confirmare consecutivă pe care o primește brandul Licorna Winehouse. Produsele care pleacă de pe poarta noastră sunt la cel mai înalt standard și vreau să menționez contribuția companiei BASF care, prin premiile oferite, ne-a ajutat atât din punct de vedere al vizibilității, cât și în ceea ce privește creșterea calitativă a producției, datorită utilajului de aplicare a tratamentelor”, a spus Gabriel Lăcureanu, oenologul Cramei Licorna.

După gala de premiere, cei peste 170 de invitați au avut ocazia de a degusta toate vinurile finaliste, precum și alte vinuri, în afara celor calificate în finală.

”Ne face mare plăcere că am putut fi și anul acesta alături de micii viticultori. Bineînțeles, ne gândim deja, ca de fiecare dată, să îmbunătățim conceptul concursului din 2019. Am luat în calcul ca ediția regională pentru Muntenia și Dobrogea să se desfășoare mai aproape de Marea Neagră, pentru a facilita accesul viticultorilor din zonă. De asemenea, urmează catalogul acestei ediții, al cărui scop este promovarea și mai bună a cramelor și vinurilor finaliste”, a declarat Robert Băicoianu.

Despre Divizia BASF pentru Protecția Plantelor

Cu o populație în continuă creștere, lumea este dependentă tot mai mult de abilitatea noastră de a dezvolta și menține o agricultură durabilă și de a conserva mediul înconjurător. Divizia BASF pentru Protecția Plantelor lucrează cu fermieri, profesioniști în agricultură, experți în controlul organismelor dăunătoare și cu alți experți pentru a face posibil acest lucru. Cu ajutorul lor, BASF poate susține o activitate continuă de cercetare-dezvoltare, un portofoliu de produse și servicii inovatoare și o echipă de experți ce poate ajuta clienții să aibă succes în afacerile lor. În anul 2017, Divizia BASF pentru Protecția Plantelor a generat vânzări de peste 5,7 miliarde de euro. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

Despre BASF

La BASF, creăm chimie pentru un viitor durabil. Combinăm succesul economic cu protecția mediului și responsabilitatea socială. Cei peste 115.000 angajați ai grupului de firme BASF contribuie la succesul clienților noștri din aproape toate sectoarele economice și din aproape fiecare țară din lume. Portofoliul nostru este organizat în cinci segmente: substanțe chimice de bază, produse de performanță, soluții și materiale funcționale, soluții pentru agricultură, petrol și gaze. În anul 2017 BASF a realizat vânzări de peste 64,5 miliarde de euro . Acțiunile BASF sunt cotate la bursele din Frankfurt (BAS), Londra (BFA) şi Zurich (AN). Informaţii suplimentare despre BASF sunt disponibile pe internet la adresa www.basf.com.

Desfăşurată în acest an sub motto-ul “Identitatea vinului românesc”, cea de-a XV-a ediţie a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST a serbat Marea Unire a Vinurilor şi s-a bucurat de 300 de sortimente provenite din toate provinciile istorice româneşti. Din cadrul evenimentului nu au lipsit nici soiuri internaţionale de prestigiu, toate reuşind să încânte gusturile celor peste 2700 de vizitatori ce au trecut pragul Salonului în cele trei zile de eveniment.

Acum, la Centenarul Marii Uniri, şi într-un moment în care Timişoara deţine gloriosul titlu de „Capitală Europeană a Culturii”, VINVEST a dedicat această ediţie serbării celor 100 de ani trecuţi de la marile evenimente. Simbolistica trecerii s-a regăsit în cadrul Salonului chiar de la intrare, acolo unde a fost amenajată o expoziţie inedită de 100 de sticle de vinuri româneşti, sub forma unei comparaţii între etichetă veche şi etichetă nouă: 50 dintre sticlele prezente au fost din arhiva celor 13 ediţii ale Concursului Naţional de Vinuri, iar celelalte 50 din rândul producătorilor de vin prezenţi în acest an la eveniment.

În acelaşi ton încărcat de patriotism, grupul Jidvei a lansat un produs de sărbătoare: Vinul Unirii, pentru care a ales două sortimente: Fetească Regală şi Rozé, un cupaj din soiurile Pinot Noir, Cabernet Sauvignon şi Shyraz.

Producătorul VINCON ROMANIA şi-a completat portofoliului prin lansarea unui nou brand, ce revendică tradiţia vinului moldovenesc: Sigillum Moldaviae - gamă de vinuri ce provine din podgorii moldoveneşti recunoscute pentru vinurile de calitate: Huşi, Odobeşti şi Panciu.

Un moment aparte a fost oferit de Cotnari, care i-a invitat pe cei prezenţi să deguste în premieră vinuri roşii şi rozé, adăugându-le gamei de vinuri albe SELECŢII, din podgoria Cotnari.

Producătorul Hermeziu a ales, de asemenea, VINVEST 2018 pentru a-şi lansa noile vinuri Petiant: Madame Bleu și Mademoiselle Rosé.

În cea de-a doua zi a Salonului au fost anunțate medaliile acordate vinurilor românești înscrise la Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice ediția a XIII-a. Din cele 129 de probe de vinuri înscrise de 25 de producători românești, au primit Marea Medalie de Aur:

• VINCON ROMANIA, gama Sigillum Moldaviae, cu sortimentul Tămâioasă Românească
• Domeniile Recaş, cu sortimentul Muscat Ottonel
• Hermeziu, C’est Soir, cu sortimentul Busuioacă de Bohotin
• Dealu Mare, gama Lacerta Rezerva, cu sortimentul Cabernet Sauvignon
• Dealu Mare, gama Premium Budureasca, cu sortimentul Sauvignon Blanc Fume
• Hermeziu, gama Thrubilo, cu sortimentul Spumant Sec.

Pe lângă cele 6 Mari Medalii de Aur, au fost decernate 18 medalii de aur şi 14 de argint, după cum urmează:

Categoria Vinuri Albe: 6 medalii de aur, 8 medalii de argint

Categoria Vinuri Rosé: 3 medalii de aur, 3 medalii de argint

Categoria Vinuri Roşii: 7 medalii de aur, 5 medalii de argint

Categoria Vinuri Aromate: 2 medalii de aur, 1 medalie de argint

Din juriu au făcut parte persoane autorizate și membre ale Asociației Degustătorilor Autorizați din România, preşedintele comisiei fiind doamna Arina ANTOCE, prof.dr. expert O.I.V. (Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului). “A fost un concurs foarte strâns, cu foarte multe vinuri bune. Au câștigat cei mai buni și ne bucurăm că putem oferi medaliile pentru aceste vinuri. Pe lângă aceste distincţii, toţi expozanţii, precum şi cei implicaţi în Concursul Naţional de Vinuri, ediţia a XIII-a, au primit o medalie specială: Medalia Centenarului Marii Uniri. Le mulțumim tuturor celor care au participat la concurs şi Salon.”, a declarat Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Ediţia de anul acesta a VINVEST s-a bucurat şi de prezenţa unor invitaţi de marcă din rândul autorităţilor naţionale şi locale, dar şi de cavaleri ai vinului de la Ordinul Sfântul Vincenziu din Szeged, Asociația Femeilor Specializate în Degustarea Vinului din Szeged și un reprezentant al Ordinului Cavalerilor Vinului Sfântul Teodor din Belgrad, cu toţii completând nota festivă a evenimentului.

Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST ediția a XV-a a fost un eveniment la care şi-au adus contribuția aproximativ 100 de parteneri și colaboratori. Co-organizatori au fost Camera de Comerț Industrie și Agricultură Timișoara, Asociația Degustătorilor Autorizați din România, Asociația de Cultură și Promovarea a Vinului VINVEST, iar partenerii principali au fost Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş. În rândul producătorilor de vin, partener national a fost Crama Hermeziu, iar parteneri principali au fost Cotnari, Jidvei şi VINCON ROMANIA.

VINVEST este unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Europa Centrală și de Est. De 15 ani, participanții din România și din străinătate folosesc acest prilej pentru lansarea de produse noi și pentru deschiderea de noi parteneriate. Promotor deja consacrat al brandurilor românești, are ca obiectiv atât încurajarea legăturilor de afaceri în beneficiul consumatorului final, cât și educarea publicului larg în arta vinului.

GALERIE FOTO

Îmbunătățirea sortimentului de soiuri de viță-de-vie se află permanent printre obiectivele de cercetare la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni. În acest sens, în anul 2010 s-a înființat o nouă colecție ampelografică, cu 50 soiuri. Din grupa soiurilor cu struguri de masă s-a evidențiat prin precocitate, dar și prin nivelul producției de struguri ridicat, soiul Prima Cl. 1022.

Este un soi de viță-de-vie cu struguri de masă, originar din Franța. Butucii sunt de vigoare mijlocie.

Organele verzi ale butucului sunt sensibile la oidium sau făinare (Uncinula necator), iar strugurii sunt sensibili la putregaiul cenușiu (Botryotinia fuckeliana).

În anii favorabili din punct de vedere climatic, strugurii intră în faza de pârgă, începând cu data de 24 iunie. Momentul intrării strugurilor în faza de pârgă depinde de condițiile climatice, dar și de încărcătura de struguri pe butuc. La acest soi faza de pârgă este mai avansată cu 10-12 zile, comparativ cu soiul Chasselas d’oré.

Maturarea strugurilor este de la precoce la foarte precoce. În condițiile de climă din sud-vestul țării maturarea strugurilor are loc între 15-22 iulie.

Strugurele are formă piramidală, mărime medie, cu rahis lung, puțin compact.

Bobul are mărime medie (3,7-3,9 g) și formă elipsoidală. Culoarea pieliței este negru-albăstruie, uniformă. Pielița bobului este subţire, fiind acoperită de un strat intens de pruină. Pulpa bobului este crocantă şi suculentă, cu gust echilibrat, dulce şi plăcut. Deși are pielița subțire, bobul prezintă o bună capacitate la conservare şi transport.

Producția de struguri realizată de acest soi este medie spre mare. În medie, pe 6 ani (2012-2017), producția obținută a fost de 12.967 kg/ha, din care producția marfă 10.800 kg/ha.

Potenţialul de producție este asemănător cu cel al soiului Victoria. Din punct de vedere economic, profitul realizat în cazul soiului Prima Cl. 1022 este mai mare cu 25% față de soiul Victoria datorită precocității maturării strugurilor.

Producția de struguri a soiului Prima Cl. 1022 depășește cu 15-20% producția medie a soiurilor cultivate în zona solurilor nisipoase din sud-vestul Olteniei.

Deși potențialul de producție cel mai ridicat se manifestă pe coarde lungi de 10-12 ochi, butucii soiului Prima Cl. 1022 au capacitatea de a rodi relativ bine și pe elemente de rod scurte, respectiv cepi de 3-4 ochi, situate la baza butucului, în cadrul formei de conducere clasică (joasă), situa­ție în care asigură o producție de struguri de 6-7 t/ha.

Dr. ing. Iulian RĂȚOI

În luna ianuarie 2018, specialiștii de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație de la Valea Călugărească au realizat un prim control privind starea de vegetație a plantațiilor viticole. Concluziile au fost fost prezentate de directorul general al unității, dr. ing. Marian Ion, acestea fiind însoțite și de sfaturi privind lucrările care se pot efectua în această perioadă.

Prima constatare se referă la faptul că plantațiile au intrat în iarnă cu lemnul bine maturat, grație condițiilor bune de temperatură și precipitații din 2017. De asemenea, până la mijlocul lunii ianuarie mugurii de rod (ochii de iarnă) se aflau în stare de repaus vegetativ, chiar dacă temperaturile medii din luna decembrie și ianuarie (prima parte) au fost mai ridicate cu 1,9°C, respectiv, 4,4°C decât obișnuitul acestor luni. S-a produs însă o ușoară decălire a butucilor.

Dr. ing. Marian Ion: „Temperaturile maxime ridicate semnalate în ultima decadă a lunii decembrie (25-27) și în prima decadă a lunii ianuarie (6-7), care au culminat cu valori de peste 13-15°C, au provocat o ușoară decălire a butucilor, în special la soiurile cu dezmugurire timpurie (Chardonnay, Fetească albă).

În situația în care, în perioada imediat următoare, survin temperaturi negative de -12°C la -15°C, există riscul pierderilor de ochi în special în plantațiile amplasate la șes sau la baza pantei.“

Lucrări de îngrijire

Tăierile de formare: se pot executa în cazul plantațiilor recent înființate (anii II-III de la plantare) pentru realizarea formei de conducere. În zonele unde există riscul apariției unor geruri sub -18°C se recomandă lăsarea la baza butucului a unui cep de siguranță.

Tăierile de rodire: se efectuează mai întâi în plantațiile viticole de rod amplasate în pantă, prin atribuirea unei încărcături normale. Dacă din diverse cauze se execută, în această perioadă, tăieri și în plantațiile situate la șes sau la baza pantei, se recomandă fie atribuirea unei încărcături de compensare, fie efectuarea unor tăieri de ușurare, urmând ca lucrarea să fie definitivată în martie.

Dacă între timp apar geruri sub limita de rezistență la ger a butucilor, cu pierderi determinate prin secționarea ochilor de iarnă, tăierile de fac diferențiat. De exemplu, spun specialiștii de la ICDVV, „la o pierdere de ochi sub 20%, tăierea va fi una normală, cu atribuirea încărcăturii de rod stabilită în funcție de potențialul de producție și vigoare al soiurilor: 13-17 ochi/m2 la soiuri cu potențial de producție mijlociu (Pinot gris, Traminer roz, Chardonnay, Grasă de Cotnari, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Pinot noir, Cabernet, Sauvignon, Sauvignon, Fetească albă, Riesling italian, Merlot); 18-24 ochi/m2 la cele cu potențial de producție ridicat (Fetească regală, Fetească neagră, Cadarcă, Băbească neagră, Galbenă de Odobești, Aligoté, Mustoasă de Maderat, Zghihară de Huși, Plăvaie)“. În cazul plantațiilor tinere, care dispun de soiuri și clone cu fertilitate ridicată, încărcătura de rod va fi diminuată sub limitele minime prezentate, în funcție de nivelul de producție programat.

Dacă gerurile provoacă pierderi mai mari de -18/20°C, se vor lua măsuri de refacere a potențialului de producție: dacă tăierile de rodire au fost efectuate, refacerea potențialului productiv se poate realiza prin aplicarea ciupitului lăstarilor rezultați din mugurii secundari, imediat după ce au apărut inflorescențele la lăstarii fertili, stimulându-se astfel emiterea de copili, unii din aceștia fiind purtători de rod; în cazul în care tăierile de rod nu au fost realizate, se vor aplica tăierile de compen­sare, ținându-se seama de pierderile de ochi înregistrate.

Revizuirea sistemului de susținere: se execută în plantațiile unde lucrările de tăiere de formare sau rodire au fost finalizate și constă în verificarea, alinierea și fixarea șpalierilor fruntași sau mijlocii, fixarea contraforțelor, întinderea ancorelor și a sârmelor duble.

Alte intervenții în plantații

În lunile de iarnă, cu precădere în luna ianuarie, și e bine de reținut pentru anii următori, se mai pot efectua următoarele intervenții:

• Arătura de toamnă, dacă n-a fost efectuată în octombrie-noiembrie (perioada optimă), în ferestrele din iarnă, în care terenul nu este înghețat, iar temperaturile sunt pozitive, la o adâncime de 16-18 cm;
• Subsolajul, care se realizează în plantațiile vechi, cu pământul tasat puternic, din două în două intervale, la adân­cimea de 35-40 cm, scopul fiind acela de refacere a structurii solului și revigorarea sistemului radicular al viței-de-vie;
• Fertilizarea, cu încorporarea în sol a îngrășămintelor organice și/sau a celor minerale complexe pe bază de fosfor și potasiu, concomitent cu arătura de toamnă sau subsolajul.

Maria BOGDAN

Salonul de vinuri VINTEST București ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” face parte din eforturile depuse în campania „Iubesc vinul românesc”, o campanie de informare și educare inițiată în 2014 de expertul degustator Lucia Pîrvu, VINVEST - salonul internațional de vinuri din Timișoara - și Asociația de Cultură și Promovare a Vinului VINVEST. ”Ne propunem ca prin acest salon să venim mai aproape de consumatorul final. Vorbim de vin cu denumire de orgine controlată - DOC, vin cu indicație geografică – IG, vin varietal, dar, mai important, e vorba de vinul nostru românesc.”, susține Lucia Pîrvu, expert degustător și organizatorul salonului de vinuri VINTEST București. 

Dacă iubiți cu adevărat vinul românesc, sunteți așteptați la cea de-a VII-a ediție  ”VINTEST - IUBESC VINUL ROMÂNESC” desfășurată acum sub generosul generic ”VIN DE CRĂCIUN – Vinul - Arta si design-ul sticlei și al etichetei, arhitectura cramei”, completează, convingător, interlocutoarea. Sute de sortimente deosebite de vin, de spumante și frizante, de distilate în sticle mai mult sau mai puțin clasice, cu etichete semnate de pictori sau graficieni consacrați vor fi expuse, y compris degustate de către toți vizitatorii doritori  la Sala Expozitională a Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București, strada Academiei nr. 18-20, în perioada 15-17 decembrie 2017. Manifestarea va fi armonios întregită și de Expoziția de imagine fotografică a arhitecturii clasice sau futuriste a fiecărei crame expozante. În Campania ”IUBESC VINUL ROMÂNESC” din acest an venim cu conceptul de ”Vinul – Arta și Design-ul sticlei și etichetei, arhitectura cramei”  reunind producători importanți care vor prezenta peste 200 de sortimente de vin, de spumante sau frizante și distilate, acompaniate de sugestive imagini  ale cramelor, restaurantelor, pensiunilor.

În urmă cu 27 de ani, multe dintre cramele și clădirile în care se producea vinul arătau extrem de simplu, chiar auster, unele,  însă între timp a intervenit dorința de nou, de schimbare, realizându-se adevărate construcții avangardiste,  dar nu numai! - în care vinul  de excepție și arhitectura ambientă oferă un spectacol sui generis pe măsură. Astăzi, producătorii sunt pregătiți nu numai pentru piața națională,  ci și pentru cea internațională,  ceea ce, implicit, va duce și la dinamizarea turismului viticol și la educarea consumatorului, de care noi ne ocupăm de mai bine de 14 ani, atât în edițiile de la Timișoara, cât  și prin cele de aici, de  la București.

În programul salonului VINTEST  ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” de anul acesta sunt incluse, ca de obicei și mai multe pre-evenimente specifice  realizate cu aportul producătorilor de vin și sustinute de organizatorii salonului împreună cu somelieri de la Winetaste.ro, studenți și profesori din cadrul USAMVB,  al altor colaboratori prestigioși. Un prim astfel de eveniment  premergător salonului s-a ținut joi, 7 decembrie, în somptuoasa Galerie a Artelor din cadrul Cercului Militar Național, în prezența a numeroși  invitați, printre care s-au aflat personalități din domeniu, precum prof. univ. dr. Arina Antoce, prof. univ. dr Ioan Nămoloșanu, Alice Grigorescu, exdirector VINEXPORT, Soneriu Ștefan, Marin Mangâru, Robert Zotescu și Violeta Bratu, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", din București, Bogdan Ionescu - Radio Antena Satelor, Magda Macici, istoricul militar  Gh. Vartic, distinși oameni de cultură, artă și media, printre care apreciații artiști plastici Vasile Pop - Negreșteanu, Mihai Gavril, Dan Crăciun, criticul și curatorul Mihai Precup, Mihai Ogrinji, președintele   Asociatiei Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, director general la Revista România Pitorească și moderatorul preevenimentului, Victor Rădulescu, Preşedinte al Clubului Presei de Turism – PressTour FIJET România, Cristian Emil Topan, caricaturist, ilustrator de carte și creator de afișe, președintele Uniunii Caricaturiștilor din România, președintele Federației Internaționale de Caricatură pentru România și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala de Grafică publicitară,  Dan Preda, director Radio România Actualități, poetul Mihai Gălățanu, regizorul și scenaristul Mihai Șurubaru, îndrăgitul rapsod Gh. Turda, solistul și regizorul Alin Horia Mânzat, mai mulți conducători din instituții media importante, publiciști și specialiști din diverse domenii conexe. Aceștia au avut ocazia să deguste diverse soiuri  românești: Riesling Italian, Chardonnay, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari, Roze, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon. ”Ne-am propus ca prin aceste pre-evenimente să oferim distinșilor noștri oaspeți-prieteni oportunitatea și cadrul formal de a interacționa la prima mână cu câteva dintre soiurile tradiționale celebre și, de ce nu, să le trezim interesul de a interacționa și cu mai mulți producători la salon.” declară Lucia Pîrvu. De altfel, în cadrul salonului de vinuri VINTEST ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” vizitatorii vor putea alege și degusta din peste 200 de vinuri de la crame cu vinuri din soiuri de viță-de-vie cu renume. Printre expozanții de anul acesta se numără: CASA DE VINURI COTNARI, CLOS DES COLOMBES, COTNARI, CRAMA DEALUL DORULUI, CRAMA GABAI, CRAMA HERMEZIU, CRAMA HISTRIA, CRAMA VIIȘOARA, DOMENIILE ANASTASIA, DOMENIILE URLAȚI, JIDVEI, VINARTE, VINCON ROMÂNIA, COMUNA PRUNDENI, 1.000 DE CHIPURI. În plus, vizitatorilor li se vor pregăti multe alte surprize pe parcursul evenimentului. De asemenea, ca de obicei, ei pot câștiga weekend-uri de vis, cine în restaurante cu specific românesc sau premii în vin. Cei dornici să deguste și să cumpere măcar o sticlă sau două, sau... deosebită pentru sfânta masă de Crăciun, sunt asteptați în acest weekend, de vineri până duminică, așadar, între orele 10.00 – 18.00, la ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN”. Un bilet de intrare costă numai 20 lei, pentru care fiecare vizitator primește câte un pahar de vin special pentru multiple degustări... licoroase în cadrul salonului. VINTEST se desfăsoară în acest an la Sala Expozitională a Universității de Arhitectură si Urbanism "Ion Mincu", din Bucuresti, pe parcursul a trei zile: 15, 16 și 17 decembrie. IUBESC VINUL ROMÂNESC este un eveniment de prestigiu, la care contribuie superlativ, ca de obicei, crame din mai multe zone  viticole: Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, dar și alți importanți colaboratori, în total peste 100 de parteneri de elită din întreaga țară. Pentru mai multe detalii despre Salonul de vinuri VINTEST și campania Iubesc Vinul Românesc vă invităm să accesați pagina de Facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/vintest.

VINTEST ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” este organizat cu sprijinul: Cotnari - Partener Oficial, Crama Hermeziu - Partener Național, Parteneri principali fiind: Municipiul Bucuresti - Sector 1, Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" și Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucuresti, iar Parteneri: ADAR, ONIV, ONVPV, PRO AGRO, Winetaste.ro, Sissi, Hochland, Aqua Carpatica, Bevitech, Baron Brutărie, Casa Răzeșului, Valea cu Pești, Casa Domnească, Hanu Ancuței, Roman Plaza, LedGO Horeca, FeeltersSystems, Studio Culinar, Jidvei, Domeniile Urlați, Domeniile Sâmburești, Domeniile Anastasia, Silvania, Agentia de Somelieri  Sergiu Nedelea, somelierii Mihai Tomescu și Carmen. Vasioiu, 1000 de Chipuri, Asociatia Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism - AJTR, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România-UZPR, Clubul Presei de Turism–PressTour FIJET România, Uniunea Caricaturiștilor din România.

Parteneri media principali: Agerpres, Radio România, Radio România Actualități Radio Antena Satelor, Burda: National Geographic, Casa si grădina, Casa Lux, Femeia de Azi, Rabbit Media, Turism Horeca si Călătorii, Top Brands, Catalog de Agricultori, Vinuri de Top, Transilvania Business, Profitul Agricol, Lumea Satului, Auto Expert, Flote Auto, Yacht Expert, UZPR, DoctorTravel, Top Magazin, Top Business.

Parteneri media reviste și ziare: Millesime, Traveller Magazin, Tour.ist, Vacanțe la țară, Gastro Media, Top Business, Vinurile României, Piatța de Artă, Turism Club, revista România Pitorească. Parteneri Online: News Company.ro, Rabbit Media, Auto Expert, Miss Expert, Traveller Magazin, Horeca, Yachting Pleasure, Horti Magazin, Ferma, VIPStyle, Winetaste.ro, Povești cu Vin, Oenolog.ro, Bucuresteni.ro, Vinland.ro, Povești de călătorie, Călătoria Perfectă, Drumliber.ro, Vestik.ro, Clubul Degustătorilor Neautorizați, Travelomania.ro, Clubul Tânărului Orfeu, Traveller Advisor, Vinul.ro, Timișoara știri. Parteneri Radio și TV: Radio Folclor, AgroTV, Lumea Satului TV, Timisoara TV, Radio 3 Net.

SC MIFALCHIM GROUP SRL propune spre utilizare o grilă de tratamente de uz fitosanitar și de amendare a solului și plantelor pentru cultura de viță-de-vie și pomicultură asigurând o eficacitate deosebită, utilizând produse fungicide și îngrășăminte de fabricație proprie. Pentru a se asigura un succes deplin în producția de viță-de-vie ce urmează a se produce în următorul an vegetativ vom recomanda începerea tratamentelor de la momentul terminării culesului de struguri din sezonul în curs, acțiune prin care se dorește eliminarea reminescentelor de boli foliare și acarieni rezultați din anul vegetativ anterior și totodată pregătirea plantației pentru a intră în repaus vegetativ (maturizare de coardă).

Tratamentul I

În perioada 15 octombrie - 15 noiembrie, în vederea eliminării reminescențelor de făinare și acarieni vom recurge la îmbăierea până la umectarea completă a plantației de viță-de-vie folosind insecto-fungicidul Polisulfură de Calciu ce are caracter și de acaricid și insecticide.

Soluția ce se prepară conține 5-10% Polisulfură de Calciu (pentru o pompă de 100 l utilizăm 5l de produs comercial) 

(STROPIRE PÂNĂ LA UMECTARE COMPLETĂ)

Tratamentul II

La 7-10 zile după ce am făcut tratamentul cu Polisulfură de calciu recurgem la un tratament cu Zeamă Albastră în concentrație de 3% (3 kg/ 100 l soluție) obținută din amestecul de Zeamă Bordeleză tip „MIF“ (PH 7) 50% și Ro Îngrășământul Sulfat de cupru tip „MIF“ (PH 3,5 ) 50% realizând o soluție ce are un PH de 5-5,5 unități PH. Se procedează la utilizarea unei soluții cu o ușoară aciditate în vederea obținerii unei maturizări rapide a corzii. (Urmare a tratamentelor cu produse sistemice ce sunt stimulatoare excesive de vegetație în sistemul radicular al plantei există încă suficientă cantitate de sevă ce poate fi și purtătoare de patogeni din sezonul anterior, coarda ajungând la perioada octombrie – noiembrie insuficient maturizată.)

În arealul de viticultură unde temperaturile în perioada de iarnă sunt excesiv de scăzute (temperaturi de -15, -25 grade Celsius) recomandăm ca o dată cu tratamentul pe bază de produse cuprice să utilizăm formulă ANTI ÎNGHEȚ propusă și fabricată de S.C. MIFALCHIM GROUP S.R.L. produs pe bază de etilen glicol și glicerină farmaceutică ce are rolul de a se fixa în țesătura corzii, cu această ocazie realizăm o protecție la temperaturi foarte scăzute și la aerosoli cu temperaturi foarte scăzute.

Soluția comercială Anti Îngheț este calibrată a rezista la -60 grade Celsius, aceasta este introdusă în soluția cuprică de stropit în procentul necesar în funcție de temperatura de care vrem să protejăm plantația. Exemplu: La o diluție de 1/1 obținem o rezistență la -35 grade Celsius.

(STROPIRE PÂNĂ LA UMECTARE COMPLETĂ )

Tratamentul III

După tăierea corzii, pentru cicatrizare utilizăm același preparat de Zeamă Albastră folosind instrucțiunile de la Tratamentul II. La acest moment se poate utiliza o concentrație mai mare de 3% numai dacă o perioadă suficient de lungă am avut temperaturi negative.

Se poate repeta inclusiv tratamentul cu Soluție Anti Îngheț!

Doza de folosire: 3% (3kg/100 l soluție ) (PH 5-5,5)

(STROPIRE PÂNĂ LA UMECTARE COMPLETĂ)

Tratamentul IV

În momentul în care mugurele începe să se umfle folosim Polisulfura de Calciu tip „MIF“ în concentrație de 5-10% (5 l, 10 l/100 l soluție). Dacă temperaturile în acea perioadă sunt în mai multe zile pozitive (peste 5-10 grade) nu vom folosi o concentrație de soluție mai mare de 5%, tratament ce ne va ajuta să preîntâmpinăm formarea patogenului de făinare în mugure și totodată vom elimina dezvoltarea ouălor generației de iarnă a acarienilor.

(STROPIRE PÂNĂ LA UMECTARE COMPLETĂ)

Tratamentul V

Odată cu formarea frunzei (urechiușă) vom face un tratament cu Polisulfură de Calciu tip „MIF“ utilizând o concentrație de 2% (2 l produs comercial/100 l soluție). Știm că făinarea se dezvoltă în mugurele plantei, simptom ce se îndepărtează utilizând Polisulfură de Calciu tip „MIF“, 2% reprezentând concentrația produsului comercial ce se utilizează pe întreagă perioadă de vegetație.

Tratamentul VI

La 7-10 zile de la tratamentul anterior și pe măsura dezvoltării frunzei vom amenda planta cu produsul stimulator de vegetație Azosulfocalcică tip „MIF“, produs ce conține Azot 4%, Sulf 12% și Calciu 3%, sulful fiind cel mai bun metabolizant al nutrienților și un foarte bun stimulator de vegetație, sulful împreună cu azotul asigurând masa proteică necesară procesului de fotosinteză, calciu împreună cu sulful și cu azotul asigurând o dezvoltare foarte bună a rădăcinii și corzii, protejând planta de viitoare posibile boli foliare, insecte și acarieni.

Tratamentul VII

Tratamentul se va utiliza la 7-10 zile maximum.

Constă în tratament de preventivitate împotriva manei și făinării utilizând o soluție în care se solubilizează Zeama Bordeleză tip „MIF“ cu o concentrație de 20% în cantitate de 5 Kg/1000 l soluție concentrație 0,5% împreună cu sulf muiabil cu denumirea comercială Sulfomat 80 PU sau RO – Îngrășământul Sulfomat 80 tip „MIF“, produse pe bază de sulf având concentrații de 80% și utilizând 4 kg/1.000 l soluție (5 kg Zeamă Bordeleză tip „MIF“ și 4 kg Sulfomat 80 PU/1000 l soluție).

Tratamentul VIII

Ne apropiem de perioada de înflorit și recomandăm că vița-de-vie să fie tratată cu un produs pe bază de Captan (Captomat 50 PU 2,5 kg/1000 l soluție) împreună cu Sulf muiabil 4 kg/1.000 l.

Tratamentul IX

Pentru perioada înfloritului (durează aproximativ 2-3 săptămâni) putem folosi un produs insecto-fungicid sistemic ce are o remanență mai mare.

Tratamentul X

Pe măsură ce petalele cad și se formează fructul (bob de piper) repetăm tratamentul VIII.

Tratamentul XI

Pe măsură ce se mărește bobul de piper la 7-10 zile de la tratamentul anterior amendăm planta cu RO – Îngrășământ Azosulfocalcică în concentrație de 2%, amendare ce are rol de stimulator de dezvoltare a ciorchinelui, de stimulator de vegetație și de protecție împotriva făinării, păianjenului, acarienilor.

Tratamentul XII

Tratament de preventivitate împotriva manei și a făinării ce constă în utilizarea de Zeamă Bordeleză tip „MIF“ (concentrație de 0,5% – 5 kg/1000 l) și Sulfomat 80 PU 0,4% (4 kg/1.000 l) soluție în care se poate adăuga Complexul foliar BIOMIF, produs sub formă de pulbere umectabilă ce conține ca micro­elemente 8% N; 12% P; 8% K; 15% S; 6% Ca; 1% Cu; 0,3% Mg; 0,1% B; 0,1% Zn, ocazie cu care contribuim la dezvoltarea superioară a bobului de strugure și implicit a masei proteice necesară procesului de fotosinteză.

Tratamentul XIII

La această perioadă, în funcție de condițiile meteorologice de umiditate și temperatură, ne putem aștepta la atac de făinare, dacă temperaturile sunt mai mari de 30 grade Celsius sau de mană dacă temperaturile sunt mai mici de 30 grade Celsius, de aceea vom recurge la un tratament preventiv cu Polisulfura de Calciu tip „MIF“ în concentrație de 2% (20 l produs comercial/1.000 l soluție). Prin realizarea tratamentului cu Polisulfură de Calciu tip „MIF“ asigurăm și o rezistență viitoare împotriva putregaiului.

Tratamentul XIV

Ne apropiem de perioada de pârg folosind tratament preventiv cu Zeamă Bordeleză tip „MIF“ (concentrație 0,5-0,75%) 5-7,5 kg/1.000 l soluție.

Mifalchim Group

Începem așadar prin recoltarea și fasonarea coardelor portaltoi toamna, când conținutul de substanțe de rezervă este maxim, înaintea procesului de migrare a acestora spre tulpină și rădăcină. Momentul ideal ar fi la două săptămâni după căderea frunzelor, înainte de a avea temperaturi mai mici de minus 8-10 grade Celsius două zile consecutiv. Recoltarea presupune tăierea coardelor deasupra nodului al doilea de la bază, la cca 10 cm de punctul de inserție. La fasonare, se îndepărtează copilii, cârceii și vârfurile necoapte. Urmează segmentarea coardelor în butași lungi de 40 cm, aceștia trebuind să fie drepți, cu minimum două noduri, iar în secțiune transversală de culoare vie, fără eventuale pete cafenii. Ultima operațiune este împachetarea în saci de polietilenă și păstrarea în beciuri ori sub cerul liber.

Recoltare coardă altoi

Coardele altoi se recoltează din soiul pe care dorim să-l multiplicăm. Perioada propice este tot toamna, după căderea frunzelor, înaintea începerii circulației inverse a hidraților de carbon. O astfel de coardă trebuie să aibă grosime de 8-12 mm și cel puțin opt muguri viabili. Nu se folosesc acele porțiuni cu răni mecanice, țesuturi torsionate, afectate de grindină ori boli criptogamice. Urmează fasonarea – secționarea coardelor la 4 cm sub mugurele bazal și la 4 cm deasupra ultimului mugure, împachetarea, stratificarea provizorie sub folie de polietilenă și păstrarea în locul unde am găsit loc și portaltoilor.

Altoire și plantare

Primăvara foarte devreme, în martie-aprilie, se fac celelalte operațiuni, respectiv: pregătirea butașilor portaltoi și altoi prin scoaterea de la păstrare, verificarea caracteristicilor de calitate, fasonare (altoiul se secționează, în funcție de numărul mugurilor viabili, în mai multe bucăți, tăindu-se deasupra acestora), umectare și calibrare; altoirea (în uscat) mecanică la masă, dacă aveți un dispozitiv special ori manuală; parafinarea (amestec din parafină comercială – 94%, smoală – 3%, colofoniu industrial – 3% și Benlate) printr-o singură imersie a punctului de altoire, pe o lungime a butașului de 12-16 cm; stratificarea în lăzi din lemn într-un substrat de turbă și nisip; forțarea în camere speciale, bine iluminate și aerisite, timp de 18-21 de zile, cu temperaturi în primele 4-6 zile de 28-30 grade Celsius, apoi de 20-22 grade și, în final, de 18-20 grade ziua și 14-16 grade noaptea, umiditate de 85-90% în primele zece zile și apoi de 70-80%; călirea la temperaturi de 8-10 grade Celsius; fasonarea – dimensionarea lăstarilor la 3-5 cm, scurtarea rădăcinilor la 1 cm; plantarea în grădină, în locul în care menținem butașul până toamna, când îl vom duce în locul dorit.

Maria BOGDAN

La începutul anului 2017 compania Daymsa a încheiat un parteneriat cu Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni cu scopul de a demonstra eficiența produselor sale chiar și în condiții vitrege de sol și climă, așa cum se înregistrează de mulți ani în Câmpia Olteniei. În urma testărilor, specialiștii de la stațiune au emis un raport cu rezultatele înregistrate la vița-de-vie, pepeni verzi, pepeni galbeni și tomate după aplicarea fertilizanților cu origine spaniolă. Pentru că subiectul este de un real interes, vom prezenta în acest număr al revistei rezultatele înregistrate la vița-de-vie, urmând ca pe parcursul edițiilor viitoare să revenim cu informații și despre celelalte specii menționate în raport.

„Am vrut să vedem în ce măsură aceste produse contribuie la îmbunătățirea structurii solului și absorbția nutrienților, la creșterea fructificării, asigurarea unei uniformități în fructificare, dacă pot corecta deficiențele de calciu, zinc și mangan. De asemenea, am avut în vedere creșterea rezistenței plantelor la factorii de stres termic care intervin în timpul perioadei de vegetație“, se menționează în raportul semnat de dr. ing. Iulian Rățoi, din care vom spicui în continuare.

În ceea ce privește vița-de-vie, testările s-au efectuat pe soiul Riesling italian, plantat în anul 2013, și Victoria, plantat în anul 2009. Forma de conducere a butucilor la cele două soiuri este cea clasică (joasă), distanțele de plantare a acestora fiind de 2,2/1,2 m. În acest caz specialiștii au urmărit coeficienții de fertilitate, indicii de productivitate, producția de struguri pe butuc, greutatea unui strugure, greutatea a 100 boabe de strugure, conținutul de zaharuri acumulate și aciditatea titrabilă totală.

La fertilizarea de bază s-a folosit rețeta N33P33K33, din îngrășământul complex de tip 3, N 16 P 16 K 16. Iar ca lucrări s-au efectuat: arătura de primăvară, tăierea în uscat, sapa mare pe rând după plug, prașile pe rând de 3 ori, tratamente fitosanitare de 7 ori, dirijat, plivit și copilit lăstari, desfrunzit parțial.

Contextul climatic în care s-au făcut experimentele

Anul agricol 2016-2017 a înregistrat temperaturi nocive (de până la -23,4°C) pentru organele viței-de-vie în luna ianuarie, care au distrus toate organele viței-de-vie situate deasupra stratului de zăpadă, a cărui grosime a fost de 40 cm.

În perioada de vegetație s-au înregistrat temperaturi ridicate, cu valori de peste 30°C, începând din data de 12 iunie și până pe data de 29 septembrie, cu maxime absolute lunare de peste 40°C, în toate lunile de vară, care au determinat apariția fenomenului de arșiță și au influențat negativ desfășurarea fazelor de vegetație și acumulările plantelor, în special în perioada de creștere intensă a lăstarilor și strugurilor, astfel că perioada de pârgă s-a declanșat cu 7 zile mai târziu decât în anul 2016.

Pentru a preveni efectul negativ al temperaturilor minime nocive din perioada de repaus relativ, în toamna anului 2016 de la fiecare butuc de viță-de-vie s-au protejat câte două coarde de rod, prin aplecarea acestora la suprafața solului și acoperirea cu pământ.

Producții la soiul Riesling italian

În aceste condiții, la soiul Riesling italian noile produse marca Daymsa au fost folosite pe o suprafață de 600 mp astfel: Naturcomplet-G, 300 kg/ha, aplicat la pregătirea solului, după tăierea în uscat, Naturfos cu Ca și B, 3 l/ha, aplicat de 4 ori, în alternanță cu tratamentele pentru boli foliare, cu efect de prevenire a bolilor fungice, Retenol, 1 l/ha, aplicat la fiecare tratament foliar și Naturamin WSP, 1 kg/ha, aplicat la apariția frunzelor. Pentru compararea rezultatelor, experimentele au inclus și o suprafață netratată foliar de aceeași suprafață, 600 mp.

În urma tratamentelor, specialiștii de la Dăbuleni au constatat că produsele companiei Daymsa au influențat productivitatea butucilor, indicele de productivitate relativ înregistrând valori de 0,31 în varianta tratată și 0,28 în varianta netratată, în timp ce indicele de productivitate absolut a atins valoarea de 0,44 în sola tratată și 0,39 în cea netratată.

În concluzie, producția de struguri a fost superioară în varianta tratată cu 2.935 kg/ha, datorată, în principal, creșterii în greutate a boabelor de strugure ca urmare a tratamentelor cu produsele administrate (tabelul nr. 1). Astfel, greutatea a 100 de boabe de strugure a înregistrat o valoare de 188 g în varianta tratată superioară variantei netratate, în care s-a înregistrat o valoare de 172 g. În varianta tratată s-a înregistrat și un conținut de zaharuri totale mai mare comparativ cu varianta netratată, respectiv 211 g/l față de 195 g/l. Tratamentele aplicate nu au influențat aciditatea titrabilă totală, exprimată în g/l H2SO4.

Tabelul nr. 1 – Producția de struguri și calitatea acesteia în funcție de tratamentele cu produse Daymsa la soiul de viță-de-vie Riesling italian

Rezultate înregistrate la soiul Victoria

Combinația de produse Daymsa aplicate la acest soi a fost următoarea: Raiza, 5 l/ha + Naturvital Plus, 10 l/ha, aplicat de 3 ori, la apariția frunzelor, la 7 zile de la primul tratament și la 7 zile de la al doilea tratament, Naturamin WSP, 1 kg/ha, la apariția frunzelor, Naturamin WSP, 1 kg/ha, la apariția inflorescențelor, Naturfos cu Ca și B, 3 l/ha, pentru prevenirea bolilor fungice, Folitex, 2-3 l/ha, 2 aplicări, la intrarea strugurilor în pârgă, și apoi la 7-10 zile, Madurel, 3-5 l/ha, 3 aplicări, la intrarea strugurilor în pârgă, la fiecare 15 zile.

Viabilitatea mugurilor principali la intrarea acestora în vegetație și fertilitatea lăstarilor nu au fost influențate de produsele aplicate, în schimb acestea au influențat indicii de productivitate. Prin aplicarea foliară a produselor Daymsa, enumerate mai sus, s-au realizat valori mai mari ale indicilor de productivitate, atât al celui relativ, cât și al celui absolut. Astfel, valoarea indicelui de productivitate relativ a înregistrat o valoare de 0,34 în varianta tratată, superioară celei înregistrate în varianta netratată, în care s-a înregistrat o valoare de 0,31. De asemenea, indicele de productivitate absolut a fost superior variantei netratate (0,42) când s-au aplicat foliar produsele, la care s-a înregistrat o valoare de 0,50. Aceste valori mai ridicate, în varianta tratată, s-au înregistrat pe seama creșterii în greutate a boabelor de strugure și în speță a creșterii greutății strugurilor, contribuind astfel la creșterea producției de struguri la unitatea de suprafață.

Producția de struguri a fost mai mare în varianta tratată cu 3.881 kg/ha față de varianta netratată, (tabelul nr. 2). Creșterea producției de struguri s-a datorat creșterii greutății medii a 100 de boabe, care în varianta tratată a realizat o valoare de 878 g comparativ cu 838 g, cât s-a realizat în varianta netratată. Aplicarea foliară a produselor companiei Daymsa a contribuit și la sporirea conținutului de zaharuri totale de la 134 g/l în varianta netratată la 148 g/l în varianta tratată. Mai mult decât atât, după aplicarea produselor Daymsa aciditatea titrabilă totală exprimată în g/l H2SO4 a crescut de la 3,68 la 3,77.

Concluzia specialistului

Produsele firmei Daymsa aplicate la vița-de-vie nu au influențat fertilitatea lăstarilor, ci doar productivitatea butucilor, în cazul ambelor soiuri, deoarece au fost administrate după formarea mugurilor floriferi.

Tabelul nr. 2 – Producția de struguri și calitatea acesteia în funcție de tratamentele cu produse Daymsa la soiul de viță-de-vie Victoria

”IUBESC VINUL ROMÂNESC” – Dacă iubiți cu adevărat vinul românesc, vă așteptăm cu drag la cea de-a VII-a ediție a Salonului VINTEST - ”VIN DE CRĂCIUN – Vinul - Arta si design-ul sticlei și al etichetei, arhitectura cramei”.

Sute de sortimente deosebite de vin, de spumante și frizante, de distilate în sticle mai mult sau mai puțin clasice, cu etichete semnate de pictori, graficieni consacrați vor fi expuse, bineînțeles degustate la emblematica Sala Expozitionala a Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu ” din București, strada Academiei nr. 18-20, sector 1, în perioada 15-17 decembrie 2017.

Manifestarea noastră va fi armonios întregită și de Expoziția de imagine fotografică a arhitecturii clasice sau futuriste a fiecărei crame participante și de un pre-eveniment ”Drumul vinului și arhitectura ca brand în turismul viticol”

Pe parcursul celor trei zile, nouă producatori de vin, spumante, frizante, distilate vor  fi selecționați pentru a participa la concursuri sondaj cu publicul vizitator, conform tematicilor stabilite:

1. Impactul sticlei și al etichetei in achiziționarea
2. Rolul imaginilor    fotografice    cu    arhitectura   cramelor,   restaurantelor, pensiunilor, în decizia de a accesa turismul
3. Răspunsul prompt al pubicului vizitator la relația Vechi vs

”În Campania IUBESC VINUL ROMÂNESC din acest an venim cu conceptul Vinul – Arta și Design-ul sticlei și etichetei, arhitectura cramei ce reunește producători importanți  care  vor  prezenta  peste 200 de sortimente  de  vin, despumante sau frizante și distilate, acompaniate de sugestive imagini ale cramelor, restaurantelor, pensiunilor.

În urmă cu 27 de ani, multe din cramele și clădirile în care se producea vinul arătau extrem de simplu, chiar auster, unele, dar între timp  a  intervenit dorința de nou, de schimbare, realizându-se adevărate construcții avangardiste dar nu numai!- în care vinul de excepție și arhitectura ambientă oferă un spectacol sui generis pe măsură. Astăzi, producătorii sunt pregătiți nu numai pentru piața națională, ci și pentru cea internațională, ceea ce, implicit va  duce la dinamizarea turismului viticol și la educarea consumatorului, de care noi ne ocupăm de mai bine de 14 ani, atât în edițiile de la Timișoara, cât și  prin cele de  la București.

Este bine să reamintim câteva crame de referință din diverse țări cu recunoscute tradiții vitivinicole, precum: în Franța, Château Cheval Blanc din Saint Emilion, Arhitectura Christian de Portzamparc; în Spania, Bodega Marques de Riscal din Elciego, Arhitectra Gehry Partners; în Italia, Cantina Rotari din Trento, Arhitectura Alberto Ceccheto; în Portugalia, Adega Maior, din Campo Maior, arhitectura Alvaro Siza; în SUA, California Napa Valley, Opus One, realizată prin colaborarea dintre Robert Mondavi și baronul Philippe de Rothschild. De reținut că a doua atracție turistică în SUA California, după Disneyland sunt Podgoriile din Napa Valley”, precizează ing. Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Cei dornici să deguste și să cumpere măcar o sticlă sau două, deosebită, pentru Sfânta Masă de Crăciun, sunt asteptați de vineri până duminică, între orele

10.00 – 18.00 la ”IUBESC VINUL ROMÂNESC – VIN DE CRĂCIUN”. Un bilet de intrare costă numai 20 lei, pentru care fiecare vizitator primește câte un pahar de vin suvenir pentru multiple degustări în cadrul salonului.

IUBESC VINUL ROMÂNESC este un eveniment de vârf la care concură superlativ, ca de obicei, peste 100 de parteneri și colaboratori de elită.

La ora la care documentam acest articol (9 octombrie) nu se finalizase încă recoltatul strugurilor de vin și de masă. În fine, procentul era undeva la 70-80% din suprafața existentă la nivel național. Și oricum circuitul de colectare a datelor este unul mai sofisticat, astfel că abia în decembrie vom avea un tablou final cu producția de struguri în acest an, pe alocuri dificil din punct de vedere meteorologic. Trebuie deci să spunem că datele pe care le vom prezenta astăzi, obținute de la direcțiile agricole, sunt provizorii.

Alba (Podgoria Târnave, cu centrele viticole Blaj, Jidvei; Podgoria Alba, cu centrele Alba Iulia și Ighiu; Podgoria Sebeș-Apold, cu centrul viticol Sebeș; Podgoria Aiud, centrul viticol Aiud): suprafața recoltată - 2.871 ha, producția totală - 28.700 tone, producția medie - în jur de 10.000 kg/ha. De precizat că datele sunt colectate de la societățile comerciale, care obțin, de obicei, producții mari (recordmani se pare că sunt, și anul acesta, specialiștii de la SC Jidvei SA), dar recolta va scădea când vor fi adăugate cifrele de la gospodăriile individuale.

Timiș (Podgoria Banatului, cu centrele viticole de la Jamu Mare, Teremia Mare, Recaș, Silagiu și Tirol): producția medie la strugurii de vin este de 11.000 kg/ha, iar cea de struguri de masă – de 7.000 kg/ha. Strugurii de masă au fost mai sensibili și la iarna târzie, și la precipitațiile abundente din primăvară, dar și la seceta de peste vară.

Prahova (Podgoria Dealu Mare, cu centrele Tohani, Urlați-Ceptura, Valea Călugărească, Gornet Cricov și Boldești): după recoltarea a 70% din suprafață, producția la strugurii de vin este de 9.000 kg/ha, iar la cei de masă – de 3.900 kg/ha. Recolta uluitor de mică la strugurii de masă ar fi determinată de înghețurile târzii și de ninsorile din luna aprilie, spun specialiștii.

Tulcea și Constanța (Podgoria Sarica-Niculițel, cu centrele viticole Niculițel, Tulcea, Măcin, Dăeni, Hârșova; Podgoria Istria-Babadag, cu centrele Babadag, Valea Nucarilor, Istria; Podgoria Murfatlar, cu centrele viticole Murfatlar, Medgidia, Cernavodă; Podgoria Ostrov, cu centrele Ostrov, Băneasa, Oltina și Aliman; centrele independente de la Adamclisi, Independența, Chirnogeni, Cobadin, Mangalia și Techirghiol): producția medie la strugurii de vin – 6.700 kh/ha în Tulcea și 6-8.000 kg/ha în Constanța, iar la strugurii de masă – 7.000 kg/ha în Tulcea și 5-6.000 kg/ha în Constanța. De precizat că producția este mai mică în gospodăriile populației și în viile vechi și mare, spre 10.000 kg/ha, la societățile comerciale și în plantațiile noi, înființate prin reconversie (bani europeni).

Galați (Podgoria Dealu Bujorului, cu centrele viticole Bujoru, Oancea, Berești, Smulți; Podgoria Nicorești, cu centrele Nicorești și Buciumeni; Podgoria Tecuci, cu centrele Tecuci și Ivești; Podgoria Covurlui, cu centrele Băleni, Scâteiești, Smârdan și Pechea; centrele independente Corod, Nămoloasa și Grivița): la strugurii de vin, pe suprafața recoltată de 12.420 ha, dintr-un total de 15.437 ha, s-a obținut o medie de 4.400 kg/ha, mai mare la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru, iar la strugurii de masă media se situează la 6.000 kg/ha. Producția mică este pusă pe seama faptului că un procent covârșitor din plantații înseamnă viță-de-vie mai bătrână de 25 de ani, iar în județ a fost plantată o suprafață neînsemnată prin programul de reconversie.

Vrancea (Podgoria Panciu, cu centrele viticole Panciu, Țifești, Păunești; Podgoria Odobești, cu centrele Odobești, Jariștea, Bolotești; Podgoria Cotești, cu centrele Vârteșcoi, Cârligele, Cotești și Tâmboiești): la strugurii de masă, după recoltarea a 95% din suprafața de 4.600 ha, s-a obținut o medie la hectar de 7.200 ha, iar la strugurii de vin, de pe 80% din totalul suprafeței de 15.000 ha, producția la hectar este de 7.600 kg/ha. Societățile comerciale au obținut și în acest an, considerat în Vrancea unul bun, și 16-17 tone de struguri la hectar, dar producția medie pe județ este diminuată de recolta mai slabă din gospodăriile individuale, care reprezintă 62% din întreaga suprafață ocupată cu vița-de-vie.

Iași (Podgoria Cotnari, cu centrele viticole Cucuteni, Cornari, Hârlău; Podgoria Iași, cu centrele Copou-Șorogari, Uricani, Galata, Bucium, Tomești, Comarna, Covasna, Bohotin; centrele independente Plugari și Probota): la strugurii de vin, media este de 9.500 kg/ha, iar la cei de masă – de 7.900 kg/ha. Recordul de producție, peste 13.000 kg/ha, va fi consemnat pesemne într-o vie tânără (ing. Lungu); producții bune sunt și în zona Cotnari (11.500 kg/ha), iar la Bucium media va fi undeva la 9.000 kg/ha.

Maria BOGDAN

Pentru a veni in sprijinul solicitanților din sectorul vie-vin și pentru a crește absorbția fondurilor europene alocate măsurilor notificate în Programul Național de Sprijin al României 2014 - 2018, a fost elaborat un act normativ care, pe lângă investițiile deja accesate de către producători, cuprinde și investiții în construcția de imobile noi destinate vinificației (crame), laboratoare pentru controlul calității, imobile cu destinația de prezentare și vânzare, săli de degustare, care, până la apariția prezentului ordin, se puteau accesa doar prin PNDR.

Sprijinul se acordă în baza Ordinului nr. 208/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de învestiții, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin al României (PNS) în sectorul vitivinicol 2014 – 2018, aprobate prin Ordinul nr.1801/2014.

În acest sens, a fost stabilită aria solicitanților care accesează fonduri europene pentru măsura de investiții, respectiv:

• persoane juridice cu domiciliul fiscal în România;
• instituții și unități de cercetare-dezvoltare vitivinicolă, definite conform legislației naționale în vigoare;
• persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale;
• asociații de doi sau mai mulți producători și/sau organizații interprofesionale, care realizează o operațiune de producție, de prelucrare, de ambalare sau de comercializare a produselor din sectorul vitivinicol și care propun programe de investiții, altele decât cele finanțate prin PNDR, care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
  • exploatează plantații viticole înscrise în Registrul plantațiilor viticole, produc și/sau îmbuteliază vinuri în întreprinderea vinicolă proprie sau, în nume propriu, la terții și comercializează produsele vinicole în nume propriu;
  • achiziționează struguri pentru vin, produc și/sau îmbuteliază vinuri în întreprinderea vinicolă proprie sau, în nume propriu, la terți și comercializează produsele vinicole în nume propriu;
  • comercializează produse vinicole achiziționate de pe piața internă

Condiția principală pentru accesarea tuturor operațiunilor eligibile din cadrul măsurii de investiții este ca solicitantul să producă vinuri, în unitatea proprie, sau în nume propriu la terți și să comercializeze producția vinicolă obținută.

Solicitările de investiții se depun în sesiune deschisă la sediile centrelor județene ale APIA.

Cuprinsul programelor de investiții, documentația solicitată de către APIA, acțiunile din cadrul operațiunilor eligibile precum și Cererea pentru acordarea sprijinului financiar sunt detaliate în cuprinsul Ordinului nr.1801/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, cu modificările și completările ulterioare.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

În baza Organizării Comune de Piață unice aferente sectorului vitivinicol, începând cu anul      2009, Romania a beneficiat de fonduri europene prin programele naționale de sprijin în sectorul vitivinicol.

Pentru noua perioadă de programare 2014 – 2018 producătorii de struguri pentru vin pot accesa fonduri FEGA prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol, cu o alocare financiară anuală de 47,7 milioane euro, pentru următoarele 5 măsuri de sprijin:

• promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în UE care constă în acțiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată și indicații geografice, precum și submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viței-de-vie
• restructurarea și reconversia podgoriilor
• asigurarea recoltei
• investiţii
• distilarea subproduselor.

Pentru măsura de investiții, contribuția Uniunii Europene este de maximum 50% din costurile eligibile, fondurile reprezentând finanțare FEGA, iar contribuția beneficiarilor este de minimum 50%.

Conform unui comunicat de presă emis de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești“, pagubele înregistrate în zonele colinare în urma fenomenelor climatice din perioada 17 -26 aprilie 2017 sunt semnificative. În urma evaluărilor făcute de unitățile de cercetare pomicole și viticole, multe dintre plantații sunt compromise.

Înghețuri târzii în aprilie, o premieră

Temperaturile scăzute înregistrate în zona colinară a României (-4°C, până la -6°C), în perioada 20-24 aprilie 2017, reprezintă un fenomen rar, care nu a mai fost înregistrat de stațiile meteorologice ale stațiunilor noastre niciodată. Aceste temperaturi survin după o perioadă de temperaturi foarte ridicate din luna martie și prima jumătate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7-10 zile în perioada de temperaturi negative.

Temperaturile minime au fost înregistrate de către senzorii din stațiile meteorologice ale unităților de C-D amplasate în livadă.

În această perioadă, speciile pomicole semințoase (măr, păr, gutui), nucifere (nuc) și arbuștii fructiferi (căpșun, afin, zmeur, coacăz) se aflau în plină fază de înflorire. Speciile pomicole sâmburoase (prun, cireș, vișin, cais, piersic) se aflau în faza de sfârșit a înfloritului până la fruct tânăr, în funcție de soi și zona climatică.

Principalele pagube înregistrate

PRUN: la ICDP Pitești – Mărăcineni, SCDP Vâlcea, SCDP Târgu Jiu, SCDP Voinești, pierderi de până la 95%. În zona Iași și Bistrița nu au fost înregistrate pierderi mai mari de 35%. Printre soiurile cele mai afectate sunt Stanley și Anna Spath. CIREȘ: au fost puternic afectate în aceleași zone ca și prunul soiuri precum Regina, Kordia în proporție de 95%. În zona Iași, cireșul a fost afectat în procent de 35%. PIERSIC și CAIS: zona principală Dobrogea nu a fost afectată. NUC: afectat 100% în zona colinară. MĂR: au fost înre­gistrate pagube în special în zona Pitești, Voinești, Târgu Jiu prin afectarea florilor în proporție de 36% la soiul Golden până la 80% la soiul Idared. CĂPȘUN: afectat 90% în zona colinară.

Așa cum se observă, situația nu este generală în toate zonele țării, temperaturile negative în jurul a -4 grade C înregistrându-se cu precădere în dealurile și colinele lanțului carpatic, mai ales pe văi.

Măsuri necesare

Determinarea cu rigoare a pagubelor înregistrate (prin secționarea organelor de rod), constatarea și transmiterea daunelor către comisiile locale.

Lipsa / diminuarea rodului din acest an nu trebuie să ducă la abandonarea plantațiilor, recomandându-se tratamente fitosanitare pentru menținerea unui frunziș normal, care să susțină diferențierea rodului pentru următorul an (trebuie aplicată o tehnologie de criză prin diminuarea cantităților de îngrășăminte și aplicarea unor tratamente numai pentru sănătatea frunzișului).

Plata cât mai rapidă a primelor de asigurare la producătorii asigurați.

În eventualitatea susținerii de către MADR a pierderilor, contravaloarea lucrărilor tehnologice deja efectuate în livezi până la înregistrarea pagubelor este de cca 2.500 lei/ha.

Pagubele înregistrate în viticultură

Și în acest sector înghețurile târzii au afectat lăstarii principali și implicit producția, diferențiat în funcţie de amplasarea plantaţiilor viticole şi pornirea în vegetație a soiurilor vinifera.

În podgoriile din nordul Moldovei, mersul vremii a cuprins ninsori și temperaturi minime absolute în aer și sol (-1,4°C) sub pragul de îngheț al lăstarilor, care au condus la pierderi mari de 70-90%, refacerea butucilor fiind posibilă numai din mugurii dorminzi. În zona centrală (Odobești), temperaturile scăzute au afectat lăstarii principali mai ales la șes și la plantațiile tinere cu forme de conducere semiînaltă și înaltă. În partea de S și S-E a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile de -3,4°C au afectat lăstarii principali și producția în proporție de 15-90%. În Dobrogea (Murfatlar) nu s-au înregistrat pierderi datorită dezmuguritului întârziat al majorității soiurilor. În podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimează pierderi între 20-80% în cazul amplasării plantațiilor pe șes. În podgoria Dealu Mare, temperaturile de -1,2°C au afectat parțial producția (15-50%), iar în vestul țării pierderi mai mari se înregistrează la șes și mai puțin pe versanți și platouri.

De asemenea, la şes s-au înregistrat pagube la plantaţiile de portaltoi unde au îngheţat lăstarii porniţi în procent de 50%, ceea ce va determina o întârziere a vegetaţiei cu aproximativ 2-3 săptămâni, care se va repercuta asupra numărului de butaşi maturaţi, într-un procent de 15% pierdere. O situaţie aparte o prezintă plantaţiile din centrele viticole Bujoru și Pietroasa, unde se estimează pierderi și în plantațiile viticole amplasate pe versanți, de până la 60%.

În concluzie, starea de vegetație a plantațiilor viticole la acest moment este bună, cu excepţia plantaţiilor viticole amplasate la şes şi la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimează pierderi de producție cauzate de brume și înghețuri târzii, cuprinse între 15-100%. Gradul de afectare a rodirii plantațiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, când plantele intră în vegetație normală.

Măsuri agrotehnice pentru refacerea viilor afectate

– Refacerea viţelor afectate de brume târzii de primăvară în perioada dezmuguritului. Aceasta se bazează pe capacitatea de lăstărire a ochilor secundari încă neporniţi în vegetaţie la survenirea brumei şi a celor dorminzi de pe cordoane. Lăstarii fără rod se ciupesc când aceştia ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtători de inflorescenţe.

– Refacerea butucilor afectaţi de brumele târzii de primăvară, după emiterea lăstarilor.

În funcţie de momentul apariţiei brumelor şi intensitatea acestora este necesară aplicarea următoarelor soluţii de refacere:

– Tăieri de refacere a butucilor cu vârfurile lăstarilor afectaţi de brumele târzii de primăvară. Tăierea constă în suprimarea porţiunilor de lăstari afectate ireversibil (veştejite), refacerea vegetaţiei fiind asigurată de copilii care pornesc de la subsuoara frunzelor în curs de formare, ce prelungesc vârfurile de creştere a lăstarilor. Vegetaţia se reface rapid, fără a fi afectată producţia de struguri.

– Tăieri de refacere a butucilor afectaţi de brumele târzii pe 1/3-2/3 din lungimea lăstarilor. Se îndepărtează prin tăiere porţiunile de lăstari cu frunze şi inflorescenţe afectate. Refacerea vegetaţiei are loc pe baza copililor emişi. Inflorescenţele rămase neafectate, plus cele noi care se formează pe copili pot asigura realizarea parţială a producţiei.

– Tăieri de refacere a butucilor cu lăstari afectaţi integral de brumele târzii. Se suprimă prin tăiere lăstarii afectaţi de brumă de la punctul de inserţie pe lemnul anual. Refacerea vegetaţiei se bazează pe pornirea în vegetaţie a lăstarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lăstarii se ciupesc când ajung la 5-7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtători de inflorescenţe. Se asigură astfel elementele de rod pentru anul următor şi chiar realizarea unei mici producţii în anul în curs.

PREȘEDINTE ASAS – prof. dr. Gheorghe SIN

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 14-15

În cea de-a doua zi a Salonului Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST 2017 au fost anunțate cele mai importante premii acordate vinurilor românești înscrise la Concursul Național de Vinuri și Băuturi Alcoolice ediția a XII-a. Din cele 129 de probe de vinuri, înscrise de 20 de producători românești, au primit marea medalie de aur: Crama Hermeziu cu sortimentul Roze 2016 – Scrisori 4, Cramele Recaș cu Chardonnay Barique 2016 – Sole, Vincon România cu Tămâioasă Românească 2011 – Egregio și Fine Wine cu Sortiment Roșu 2014 – Cuvee IX Lacerta. De asemenea, alte 36 de vinuri au primit medalii de aur și de argint.

“Am avut vinuri foarte bune înscrise în concurs și foarte multe. Producția națională este din ce în ce mai diversificată și mai mare, un semn extraordinar pentru dezvoltarea domeniul vitivinicol românesc. În mod special, anul acesta am avut în concurs multe vinuri roze, este și un produs tot mai cerut pe piață, iar producătorii sunt interesați de acest tip de produs”, a spus Petre Badea, președintele concursului VINVEST.

Din juriu au făcut parte persoane autorizate și membre ale Asociației Degustătorilor Autorizați din România: Petre Badea – președinte concurs, Ioan Namoloșanu, Mihai Banița, Cristian Tudor, Delia Stătescu, Dumitru Roșu, Florin Voloacă, Dorel Popa, Fernando Mihăilescu, George Cojocaru.

“A fost un concurs foarte strâns, cu foarte multe vinuri bune. Au câștigat cei mai buni și ne bucurăm că putem oferi aceste medalii pentru vinurile românești de 12 ani. Sunt foarte importanți producătorii, și cei mari și cei mici, munca lor este grea și merită aprecierea noastră, a specialiștilor, precum și a consumatorilor. Le mulțumim tuturor celor care au participat la concursul VINVEST, îi așteptăm și la următoarea ediție”, a declarat Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Salonul Internațional de Vinuri din Timișoara VINVEST este deschis publicului în perioada 31 martie – 2 aprilie. Programul celei de-a treia zile de salon este între 10.00 și 17.00, ora prânzului fiind rezervată pentru tombolele evenimentului în cadrul cărora se vor acorda trei premii în vacanțe.