update 2 Feb 2023

Dacă promovare nu e, nimic nu e: Produse sunt. Ce facem cu ele?

Deși avem cu ce ne lăuda când vine vorba de preparate culinare, băuturi – alcoolice și non-alcoolice, produse realizate manual, broderii etc., se știe prea puțin despre existența acestora. Faptul că turiștii sunt atrași de mâncarea și de băutura românească, de ii și de ștergarele țesute în lumea satului românesc ar trebui să ne ajute cel puțin să înțelegem cât de important este să le promovăm cât mai mult. Dar ce facem?

Ca și turismul, produsele tradiționale românești sunt parcă lăsate într-un con de umbră și, în timp ce uităm de gustul autentic românesc, ne înghesuim să luăm produse cu ambalaje și denumiri „fancy“, de import. În condițiile în care produsele românești au loc prea puțin sau chiar deloc pe rafturile hipermarketurilor, ocaziile în care putem degusta preparate „ca la bunica“ sunt de neratat. Iar astfel de ocazii sunt parcă prea rare, ca să nu mai vorbim de perioada în care măsurile restrictive impuse pe motiv de pandemie au afectat inclusiv piețe agroalimentare, nu doar târguri, expoziții și alte evenimente în care producătorii își puteau face cunoscute bunătățile și meșteșugurile. Cât de importante sunt astfel de evenimente? Ei bine, având în vedere că orice produs are nevoie de promovare nu doar online, astfel de manifestări sunt adevărate guri de oxigen în tot ce înseamnă branding, certificare a produselor agricole și comercializare atât pe piața internă, cât și pe cele externe.

La teorie suntem doctori docenți, practica ne lasă repetenți...

Cu toate că la nivel de teorie stăm bine, strategiile de dezvoltare durabilă duduind pe o cale a victoriei imaginară, rezultatele sunt cele pe care le știm cu toții. Spre pildă, am tot auzit de: sprijin pentru produse agroalimentare tradiționale, de marketing, de participare la târguri, expoziții și alte manifestări interne și internaționale – prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat alocate pentru creșterea competitivității produselor românești la export; de asigurarea și garantarea condițiilor de protecție a denumirilor produselor tradiționale românești pe piața internă și europeană de promovare a acestora; de sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP), Denumire de Origine Protejată (DOP), Specialitate Tradițională Garantată (STG) ce oferă producătorilor instrumentele corespunzătoare de identificare și promovarea acelor produse ale căror caracteristici specifice sunt protejate la nivel național și european. Cuvintele înșiruite academic pe niște documente din care citesc, mai mult sau mai puțin cursiv, reprezentanți ai unor instituții publice responsabile sunt contrazise de realitatea care ne aduce cu picioarele cu pământ inclusiv prin rapoarte concrete ale Curții de Conturi.

Doar 10 din 1.374 sunt românești

De exemplu, recent, Curtea de Conturi a României a prezentat un raport care atinge și subiectul sensibil al schemelor naționale de calitate privind rețeta consacrată și produsul tradițional. Potrivit Curții de Conturi, acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece „MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora“. Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare românești.

Comparativ cu România, Ungaria și Polonia au înregistrat un număr de produse alimentare pe sisteme de calitate europene de aproximativ trei ori mai mare. Astfel, Ungaria a înregistrat un număr de 28 de produse alimentare, dintre care nouă cu denumire de origine protejată (DOP) și 19 indicație geografică protejată (IGP), iar Polonia a înregistrat 34 de produse, dintre care 10 cu denumire de origine protejată (DOP) și 24 cu indicație geografică protejată (IGP). Astfel de concluzii ne fac să ne întrebăm de ce... Când cu toții știm că oportunitățile de accesare a pieței sunt deschise prin procedee de conștientizare a consumatorilor referitor la calitatea produselor cu tradiție ce fac parte din cultura noastră națională, sunt parte din noi cumva.

Am mai auzit discursuri pompoase despre cum va dezvolta și valorifica România potențialul produselor cu valoare adăugată mare, cum ar fi: STG, IGP și DOP și despre oportunitatea oferită de eticheta „Produs montan“ ce oferă alternative adecvate fermelor mici și medii, precum și micii industrii de procesare a alimentelor.

Vinul românesc putea deveni brand național

Discursurile prețioșilor responsabili din ultimii 30 de ani ating și sectorul vitivinicol, o altă oportunitate imensă pe care România nu a știut să o folosească în favoarea sa. Așa cum a făcut Republica Moldova, de pildă, unde vinurile reprezintă brand de țară. Și e o țară mică, dar nu s-a rezumat ca noi doar în a vorbi despre: creșterea volumului de exporturi de vinuri cu denumire de origine controlată și indicație geografică, precum și îmbunătățirea structurii exportului, cu accent pe vinuri roșii; despre pătrunderea pe noi piețe terțe; despre consolidarea imaginii și percepției vinurilor românești de calitate etc. Ci a și luat măsuri. Cu un potențial enorm, România a avut și are succes pe plan internațional cu vinurile prin efortul proprietarilor de crame. Ne bucurăm să aflăm că vinurile produse în România câștigă medalii de aur și de argint la concursuri prestigioase, unde concurează cu vinuri produse în țări cu tradiție în vinuri: Franța, Italia, Spania etc. Chiar și cu o atenție scăzută a autorităților, vinurile românești demonstrează că merităm să fim alături de cei mai buni. Din păcate, însă, rafturile comercianților au prea puțin spațiu pentru vinurile românești pentru că nu sunt promovate suficient. Și, slavă Domnului, avem cu ce! Dar de ce...?

Iată ce putem face noi

După restricțiile din pandemie, ce au vizat inclusiv închiderea piețelor agroalimentare, micii întreprinzători locali au putut să promoveze tradițiile și valorile românești autentice în târguri și expoziții cu diferite ocazii: 1 și 8 martie, Florii, Paști etc. Din păcate, sunt prea puține ocaziile în care producătorii se pot promova. Astfel de evenimente sunt de o importanță majoră nu doar pentru promovarea unor produse și comercializarea acestora, ci și pentru noi, cei care uităm de tradiții, de valori, de gustul copilăriei, de mierea naturală, de dulciurile preparate în casă, de siropurile realizate după rețete vechi din moși-strămoși, de tehnica încondeierii ouălor, de produse de artizanat, de unicate, de icoane pictate manual, de sculpturi trudite de mâini harnice, de țesături și broderii iscusite. Astfel de produse autentice ar trebui să fie în topul preferințelor noastre și pentru că gustul acestora este imposibil de egalat de orice altele venite din import. în fiecare regiune a țării avem fermieri dedicați care știu să obțină produse gustoase, sănătoase și hrănitoare. Iar pe acești fermieri ar trebui să-i sprijinim cumpărându-le produsele și onorându-le truda. Dacă autoritățile își fac treaba mai mult sau mai puțin, consumul de produse românești este alegerea noastră și ar trebui poate să devină o datorie morală să ne susținem producătorii locali ce muncesc de dimineață și până seara în ferme. Este păcat să vedem producători care își aruncă marfa, în timp ce noi cumpărăm din hipermarket sau supermarket produse pe care scrie orice altceva decât România la țara de origine.

Simona-Nicole DAVID

România promovează încă foarte puțin femeile în înalte demnități publice

Mișcarea feministă a pătruns în România acum vreo două secole. Timid și numai în rândul burgheziei. Peste aproape un veac a apărut și primul rezultat: în 1929 femeile știutoare de carte au primit dreptul să voteze, iar în 1930, să candideze la funcțiile publice. Cu acel prilej s-a scris istorie, în sensul că, pentru prima dată în România, trei doamne au fost alese primar: Luiza Zavloschi, în județul Vaslui, Elena Eisenberg, în Dâmbovița și Marilina Bocu, în Arad.

De atunci au trecut 90 de ani. Ce avem astăzi? Avem o mulțime de organizații ale femeilor. O mulțime de comisii care combat discriminarea de orice fel. Și, atenție, nicio statistică la zi privitoare, de exemplu, la femeile primar alese în 2020. Sau prezente în funcții de conducere la nivel înalt. De fapt, semnalul a fost dat chiar la formarea ultimului guvern, când în echipă a avut acces o singură femeie; la 21 de posturi, această unică prezență înseamnă 4,76%. Deci cam la acest procent valorizăm noi femeia... De altfel, aproximativ aceasta este și media la nivel național în ceea ce privește administrația publică centrală și locală. Că-n rest, har, Domnului, la muncă brută – în sistemul sanitar și de învățământ – au loc toate femeile!

Femeile – mai bine reprezentate în Parlament, dar cifra e departe de democrațiile consolidate

În Parlament, lucrurile stau mai bine. De pildă, la Camera Deputaților sunt 61 de femei, dintr-un total de 330 de deputați, cifră care echivalează cu un procent de reprezentare de 18,48%. Confortabil, în comparație cu restul structurilor autorităților publice. Dar puțin, dacă ar fi să ne raportăm la unele democrații consolidate din Europa. În Suedia, Finlanda, Olanda, Islanda, Norvegia sau Danemarca peste 40% din membrii Parlamentului sunt femei. La Senat, din 136 de parlamentari, 24 sunt femei, însemnând 17,64%. Aici, măcar aleșii și-au spălat păcatele, nominalizând o femeie în funcția de lider al Senatului, a doua poziție ca importanță în statul român, după președintele țării.

Sibiu, probabil cel mai feminist județ

Formațiunile politice nu au fost deloc generoase cu femeile în privința impunerii lor drept candidați pentru consiliile județene. În România, din 41 de structuri, doar două (4,87%) sunt conduse de femei, respectiv, CJ Botoșani (Doina Elena Federovici) și CJ Sibiu (Daniela Cîmpean). În cazul prefecturilor, situația este fluctuantă. În luna ianuarie erau doar trei femei prefect (Mureș, Giurgiu și Timiș), post în care numirile sunt realizate de guvern, dar la sugestia organizațiilor locale de partid (sau partide care alcătuiesc majoritatea parlamentară, deci și guvernul), ceea ce aduce, la 42 de prefecturi (județe + Capitala), o reprezentativitate minoră, de 7,14%. În capitalele de județ, unde există o vizibilitate maximă în spațiul public, au fost preferate pentru postul de primar doar trei femei – Clotilde Armand, Sector 1, Lia Olguța Vasilescu, Craiova, și Astrid Fodor, Sibiu, procentul fiind slab, de 6,25%. Dar n-am vrea să nu facem o observație: se pare că Sibiul este cel mai feminist județ din țară, oferind cele mai importante funcții din județ unor doamne.

5,31% reprezentativitate în cadrul primăriilor din țară

În administrația locală, greutatea pornește din a afla câte femei primar au fost alese pe 27 septembrie 2020. Există, în cadrul Asociației Comunelor din România, o structură de acest gen, Liga femeilor primar, dar lista nu este actualizată cu rezultatele ultimului scrutin și nici nu cuprinde toate primăriile din țară. Așa că a trebuit să căutăm în fiecare județ listele cu primarii, dar nici măcar pe acestea nu le-am găsit peste tot. Nicio instituție nu s-a gândit să aibă această bază de date la îndemână, să fie postată pe un portal public des accesat, cum ar fi prefecturile sau consiliile județene. După această aventură de a scotoci prin 42 de județe, am aflat că există 169 de femei-primar în cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale de bază (103 municipii, 217 orașe și 2.861 comune), adică o reprezentativitate de 5,31%. Incredibil de mică este această cifră pentru o țară democrată și care oferă, prin Constituție, egalitate de șanse! Care egalitate, de vreme ce partidele promovează atât de puțin femeia?!!

Există un județ, Bistrița-Năsăud, care nu are nicio femeie șef al unei administrații publice. Cele mai multe femei primar sunt la Constanța – 10, Neamț și Dolj – câte 9 fiecare, Arad, Bacău și Vaslui-câte 8 fiecare. Precizând că procentul de reprezentativitate este calculat la numărul total de localități din județ, iată cum arată o situație pe județe, cu numărul de femei-primar:

  • 1 primar (în 8 județe și Capitala): București (Sector 1) – 14,28% reprezentativitate, Galați (Șendreni) – 1,53%, Călărași (Radovanu) – 1,8%, Ilfov (Dascălu) – 2,5%, Gorj (Turceni) – 1,40%, Sălaj (Dragu) – 1,63%, Covasna (Malnaș) – 2,22%, Brașov (Victoria) – 1,72%, Harghita (Ciucsângeorgiu) – 1,49%;
  • 2 primari (în 4 județe): Satu Mare (Negrești Oaș și Erebești) – 3,03%, Buzău (Puiești, Robeasca) – 2,29%, Vâlcea (Prundeni și Popești) – 2,24%, Olt (Icoana și Șopârlița) – 1,78%;
  • 3 primari (în 7 județe): Iași (Ipatele, Mironeasa și Mogoșești Iași) – 3,06%, Vrancea (Nănești, Slobozia Ciorăști, Suraia) – 4,05%, Tulcea (Maliuc, Valea Nucarilor, Valea Teilor) – 5,88%, Prahova (Berceni, Drajna și Valea Călugărească)-2,88%, Mehedinți (Greci, Balta, Godeanu) – 4,54%, Giurgiu (Bulbucata, Crevedia Mare, Mârșa) – 5,55%, Hunedoara (Cârjiți, General Berthelot, Vălișoara) – 4,34%;
  • 4 primari (în 6 județe): Suceava (Baia, Berchișești, Capu Câmpului și Voitinel) – 3,5%, Brăila (Cazașu, Romanu, Unirea și Vădeni) – 9,09%, Ialomița (Făcăeni, Săveni, Scânteia și Gheorghe Lazăr) – 6,06%, Argeș (Câmpulung, Corbi, Mihăești și Mozăceni) – 3,92%, Timiș (Criciova, Fardea, Foeni și Otelec) – 4,04%, Cluj (Așchileu, Borșa, Chinteni și Tureni) – 4,93%;
  • 5 primari (în 4 județe): Botoșani (Călărași, Cristinești, Havârna, Răuseni, Vârfu Câmpului) – 5,9%,
  • Dâmbovița (Bezdead, Bilciurești, Cândești, Nucet și Vlădeni) – 5,61%, Sibiu (Rateiu, Loamneș, Porumbacu de Jos, Racoviță și Sibiu) – 7,81%, Mureș (Beica de Jos, Bogata, Cristești, Deda și Mădăraș) – 4,90%;
  • 7 primari (în 5 județe): Teleorman (Suhaia, Uda Clocociov, Florica, Gălățeni, Nenciulești, Olteni, Storobăneasa) – 7,21%, Caraș-Severin (Fârliug, Lăpușnicu Mare, Pojejena, Prigor, Ramna, Socol și Teregova) – 9,09%, Bihor (Brusturi, Căbești, Câmpani, Ceica, Drăgănești, Drăgești și Sâmbăta) – 6,93%, Alba (Aiud, Lunca Mureșului, Cergău, Crăciunelu de Jos, Doștad, Întregalde și Șpring) – 8,97%, Maramureș (Seini, Băiuț, Bogdan Vodă, Cupșeni, Lăpuș, Poienile Izei, Șieu) – 9,21%;
  • 8 primari (în 3 județe): Vaslui (Bogdana, Codăiești, Dodești, Epureni, Grivița, Solești, Vutcani, Zorleni) – 9,30%, Bacău (Faraoani, Filipeni, Horgești, Mânăstirea Cașin, Odobești, Poduri, Sărata, Tamași) – 8,60%, Arad (Bocsig, Dorobanți, Gurahonț, Hălmăgel, Emlac, Șagu, Târnova și Vărădia de Mureș) – 10,25%;
  • 9 primari (în 2 județe): Neamț (Tașca, Bălțătești, Botești, Crăcăoani, Dobreni, Dumbrava Roșie, Grințieș, Poiana Teiului, Vânători Neamț) – 10,84%, Dolj (Craiova, Almaș, Bistreț, Melinești, Negoi, Perișor, Sălcuta, Scăești, Malu Mare) – 8,10%;
  • 10 primari (1 județ): Constanța (Adamclisi, Bărăganu, Cumpăna, Gârliciu, Grădina, Mihail Kogălniceanu, Oltina, Peștera, Saraiu și Tîrgușor) –14,28%.

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc trage un semnal de alarmă public

Companiile afectate de efectele pandemiei COVID19  așteaptă  sprijinul financiar promis de Guvernul.

Asociația pentru Promovarea Vinului Românesc atenționează că din păcate, acest sprijin – așa cum este formulat în Ordonanța de urgență 130/2020, “privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19” – ignoră cu desăvârșire un sector foarte grav afectat, aflat în pragul stopării activității: producția de struguri și vinuri. Cum dovedesc cifrele, volumul de vin românesc tranzacționat intern și intracomunitar au suferit scăderi semnificative – cu efecte dintre cele mai severe asupra competitivității sectorului și asupra forței de muncă angrenate în sistem.

 Deși s-au discutat soluții care să reducă impactul negativ al crizei, nimic din toate aspectele discutate nu se regăsește în actul normativ. În schimb, se regăsesc activități economice nevitale relansării economice, dintre care unele nici măcar nu au suferit un impact major: închirierea de casete video și discuri, fabricarea de articole din ceramică sau împletituri din paie și alte fibre vegetale, închirierea de autoturisme, leasing de automobile etc. 

Sectorul vitivinicol este instrument de dezvoltare rurală, generator de produse agricole cu valoare adăugată mare, angajator important în economie și purtător de imagine de țară. În timp ce alte țări producătoare din Uniunea Europeană dau o prioritate deosebită sectorului și îl susțin eficient, Guvernul României îl neglijează, cu consecințe extrem de grave nu doar pentru continuarea activității și pentru șansele de competitivitate economică viitoare, ci și pentru supraviețuirea economică a lucrătorilor din domeniu.

Anca Lăpușneanu

Concurs: promovarea locurilor natale din mediul rural

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș Bolyai Cluj Napoca a oferit oportunitatea studenților de a pune în valoare țara, cu precădere, satul tradițional. Patru studente organizează în acest sens, un concurs prezentat în mediul online.

Concursul se va desfășura pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/Cu-dragoste-Romania, iar ideea de bază a acestuia este ca locuitorii satelor să își promoveze locurile natale printr-o poză și o scurtă descriere.

Prin acest concept se dorește promovarea frumuseții naționale iar fiecare sat este așteptat să participe!

„Ora de bun gust” promovează și susține PRODUSUL ROMÂNESC!

La Expo-Conferința “100 DE ANI DE ROMANIA | 100 DE ANI DE TRADITIE | 100 DE GUSTURI ALESE” - competiția „Ora de bun gust” promovează și susține PRODUSUL ROMÂNESC!

Revista RO.aliment – expertul tău în industria alimentară împreună cu asociațiile de profil organizează ediția a 3-a a conferinței anuale dedicate PRODUSULUI ALIMENTAR ROMÂNESC!

Cei 100 de ani care se implinesc de la Marea Unire sunt cu siguranta motiv de bilanturi. Sunt marci de produse alimentare romanesti care au trecut testul timpului si au parcurs alaturi de Romania drumul ei istoric cu suisurile si coborasurile sale.

RO.aliment împreună cu reprezentanții asociațiilor de profil (ARC, APRIL, ROMPAN, APAR, ROMALIMENTA, ASIAR, AMRCR, APCPR, IBA), dar și cu cei ai autorităților (MADR, ANSVSA, ANPC), vă invită să participați întâlnirea anuală a producătorilor și procesatorilor din România cu retail-ul și autoritățile care la avea loc în ziua de 7 iunie, la Clubul Diplomatic din București, sub titlul “100 DE ANI DE ROMANIA | 100 DE ANI DE TRADIȚIE | 100 DE GUSTURI ALESE “, pentru a discuta pe teme arzătoare, dar și pentru a participa la concursul “Ora de bun gust” sau la mesele rotunde organizate cu reprezentanții retail-ului.

Un moment special în cadrul Expo-Conferintei RO.aliment va fi cel al testării OARBE a produsului românesc într-un panel de degustare unic printre evenimentele expoziționale de gen. Astfel, companiile românești vor intra în competiția “Ora de bun gust” cu produsele care pot dovedi că sunt fabricate în România pentru premiile “Gustul Ales 2018”, moment care beneficiază de susținerea BORSEC, in calitate de SPONSOR EXCLUSIV.

Ne-am propus ca in acest an aniversar sa reusim sa adunam 100 de produse românești in concurs, motiv pentru care am prelungit perioada de înscriere până la data de 5 iunie 2018.

DE CE AR TREBUI SĂ PARTICIPAȚI la GUSTUL ALES?

  • Premiul „Gustul Ales” vă ajută să vă diferențiați de sute de produse similare. Alegerea produsului dumneavoastră de către specialiștii de înaltă clasă, din domenii.
  • Constituie o uriașă oportunitate de a vă impune în atenția consumatorilor.
  • Menționând acest premiu, pe ambalajul produsului dumneavoastră, veți reuși să atrageți mai ușor atenția clienților, impunându-vă pe rafturile supermarketurilor.
  • Vă ajută să vă evaluați produsele și să vă poziționați pe piață în raport cu concurența
  • Produsele câștigătoare vor fi anunțate în presă (în presa parteneră a conferinței, dar nu numai).

Juriul va mai acorda 4 premii speciale pentru care companiile vor fi obligate să prezinte fișa tehnică a produsului respectiv, astfel:

  1. premiul juriului pentru produs lansat în 2018 – Noutate
  2. premiul juriului pentru cel mai sănătos produs – Sănătate
  3. premiul special al juriului – Special
  4. Premiul pentru cele mai multe voturi primite de la public – Popularitate

CATEGORII si SUBCATEGORII

  • produse lactate: cașcavaluri neafumate, produse lactate acidofile, branza de burduf
  • carne : salamuri crud uscate, preparate fiert-afumate, salam de Sibiu
  • dulciuri/panificatie: paine, fursecuri, cozonac
  • legume-fructe procesate: zacusca, dulceata, gemuri
  • băuturi alcoolice si nealcoolice: sucuri de fructe, vinuri (albe, roșii, roze)
  • preparate din pește: afumate, salată de icre

COMPONENTA JURIULUI

  • Dorin Cojocaru – Presedinte APRIL
  • Daniela Voica – Director Tehnica ROMPAN
  • Gabriela MOHAN – Inginer Cercetare Centru Informare Tehnologica IBA
  • Adriana MACRI – Inginer Cercetare Dep. cercetari interdisciplinare IBA
  • Stefan Turcu – Manager zonal culturi alimentare si enzime Chr Hansen Romania
  • Dana POP – Doctor Inginer Consultant în industria alimentară www.doctoralimente.ro

CUM SE DESFĂȘOARĂ?

Jurizarea se face 50% de participanti sau orice consumator si 50% de catre un juriu format din specialistii mentionati mai jos.

Participantii vor degusta produsele pe parcursul conferintei, impresiile acestora fiind exprimate prin completarea unor chestionare online pe tabletele si computerele puse la dispozitie de catre organizatori.

Rezultatele votului publicului vor vor fi afisate in timp real.

Se vor acorda cate un premiu “Gustul Ales”pentru fiecare subcategorie, iar pentru a stabili castigatorii se va face media aritmetica dintre punctajul oferit de public si cel al juriului.

Produsele din concurs vor fi jurizate luând în calcul trei categorii de criterii: gust și miros, caracteristica specifică fiecărei grupe (textură, limpiditate, palatabilitate etc), aspect, dar si fisa tehnica a produsului (in cazul premiilor juriului).

Puteți participa cu oricâte produse doriți, singura limitare fiind legată de încadrarea în categoria de concurs. Pentru a se putea deschide un concurs la o categorie, vor trebui sa existe 3 produse inscrise la acea categorie.

Odată ce produsul a fost înscris în competiție juriul format din specialisti din domeniul în care se încadrează produsul îi vor testa calitățile organoleptice.

Rezultatele votului publicului vor fi afisate in timp real.

Partener PREMIUM: BORSEC

Parteneri Gold: Zimbria, NSF International, KUK Romania

Parteneri: Inaq Cosulting, IBA Bucuresti, Ocean Fish

Parteneri media: Lumea Satului, Revista Fermierului, Agerpres, Agro Business, TVR 1, Agrostandard, Daciccool, Agroazi.ro

Mai multe informatii puteti accesa http://www.roaliment.ro

Sau la +04 031 436 4191 e: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Va asteptam sa sarbatorim impreuna Produsul Romanesc!

Comisia Europeană alocă 179 de milioane de euro pentru promovarea produselor agricole în interiorul și în exteriorul UE

Producătorii europeni vor avea anul viitor un buget de 179 de milioane de euro pentru a promova produsele agricole în interiorul și în exteriorul UE, dar și pentru a continua să găsească noi piețe, se arată într-un comunicat publicat marți de Comisia Europeană.

Bugetul adoptat miercuri de Comisia Europeană va cofinanța campaniile promoționale care se adresează în special piețelor cu potențial ridicat de creștere, în particular China, Japonia, Asia de Sud-Est, Mexic, Columbia și Canada.

Această orientare este în linie cu campania lansată la începutul anului de Phil Hogan, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, menită să găsească noi piețe de desfacere și să sprijine consumul produselor din UE pe plan global.

În interiorul UE, campania se va concentra pe cofinanțarea programelor destinate să-i informeze pe consumatori în legătură cu diversele scheme și etichete de calitate în UE: organică, Indicație Geografică Protejată (PGI), Denumire de origine Protejată (PDO), Specialitate tradițională garantată (TSG). În plus, un buget special va fi alocat pentru promovarea consumului de fructe și legume pentru a-i încuraja pe cetățenii europeni să adopte obiceiuri alimentare sănătoase dar și pentru a-i sprijini pe producătorii europeni de fructe și legume.

Sursa: AGERPRES

Descoperă Eco-România. Un altfel de turism care poate contribui la promovarea și dezvoltarea țării

Știm că avem o țară frumoasă, cu forme de relief variante care oferă peisaje naturale unice, însă poate nu toți știm că avem posibilitatea de a ne alege ca destinații de vacanță zone ecoturistice. Ce înseamnă ecoturismul și care sunt destinațiile recomandate am aflat de la reprezentanții Asociației de Ecoturism din România, cei care încearcă să reunească într-un parteneriat sectorul public cu cel privat, motivul fiind cât de poate de concret: conservarea naturii și dezvoltarea turismului durabil.

Ce este ecoturismul?

Conform reprezentanților asociației, ecoturismul reprezintă o formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură şi care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: conservarea şi protejarea naturii; folosirea resurselor umane locale; caracter educativ, respect pentru natură; conştientizarea turiştilor şi a comunităților locale; impactul negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural.

Ținând cont de aceste precizări, dar mai ales de frumusețile naturale ale țării, membrii asociației militează pentru integrarea României ca destinație ecoturistică la nivel internațional, demers care presupune parcurgerea mai multor pași: dezvoltarea serviciilor și a infrastruc­turii, implementarea unor programe ecoturistice alături de ghizi, dezvoltarea unor strategii de turism în zona ariilor protejate, precum și dezvoltarea anumitor produse tema­tice: poteci, trasee turistice și centre de vizitare.

„O destinație turistică este o zonă geografică bine definită care include aria protejată și comunitățile locale din interiorul sau din jurul acesteia“, a precizat Bogdan Papuc, director executiv al AER. În momentul de față, la noi în țară sunt recunoscute două destinații ecoturistice: Moara Cosău – Creasta Cocoșului și Zărnești – Piatra Craiului.

Mara Cosau Creasta Cocosului

Situată în Maramureșul istoric, Moara – Cosău – Creasta Cocoșului a obținut în anul 2014 statutul de destinație ecoturistică. Această zonă este situată pe văile râurilor Mara și Cosău și este mărginită la sud de Rezervația Creasta Cocoșului din munții Gutâi. Aici turiștii pot admira natura bogată cu peisaje alpine, fânețe, zăvoaie, livezi și păduri, unele dintre ele fiind denumite și sălbatice pentru că adăpostesc mamifere mari precum ursul brun, râsul, capra neagră, porci mistreți sau lupi și păsări precum bufnițele mari, specii de vulturi și șoimi și multe altele.

Turism Zarnesti Piatra Craiului

Zărnești – Piatra Craiului este cea de a doua destinație ecoturistică recunoscută. Dacă până nu demult era un oraș monoindustrial în care turismul practic nu exista, a ajuns ca în acest moment să fie o destinație ecoturistică care adună turiști dornici de a face observare la urși. În acest moment există o infrastructură bine pusă la punct, ghizi specializați care îi ajută pe turiști pentru a observa urmele lăsate de urs sau animalele în sine. Turiștii mai pot face și mountain bike-ing, pot merge în tururi foto, pot participa la competiții sportive.

Pe lângă aceste două destinații deja recunoscute, AER recomandă și alte posibile destinații, printre care Țara Dornelor, Ținutul Zimbrului, Țara Hațegului – Retezat, Băile Tușnad și împrejurimile, Pădurea Craiului, Mărginimea Sibiului, Colinele Transil­vaniei și Delta Dunării.

Loredana Larissa SOFRON

Eusebia Şuteu promovează de 36 de ani tradiţiile populare la Ţopa

La vârsta de 77 de ani, fondatoarea şi coordonatoarea Grupului vocal de femei „Târnava Mare“, din Ţopa, Eusebia Şuteu, a primit distincţia de cetăţean de onoare al comunei Albeşti, judeţul Mureş. Titlul conferit i-a adus o mare mândrie şi mulţumire, care se adaugă dragostei nelimitate pentru sat, oameni, port, obiceiuri şi cântece de demult. Nu doar strădania de a menţine tradiţiile locurilor vii, prin aducerea lor repetată pe scenele româneşti şi din Europa, a fost răsplătită, ci şi implicarea în viaţa socială a localităţii.

– Doamna Eusebia Şuteu, ce faceţi în viaţa de toate zilele?

– Acum, de când am revenit în Ţopa, ca pensionari, eu şi soţul meu ne ocupăm de grădinărit, de gospodărie, de căsuţa noastră modestă, ordonată şi tare frumoasă, iar, când suntem invitaţi, plecăm cu grupul de femei la diferite evenimente culturale sau emisiuni TV. În viaţa de toate zilele am fost lucrător comercial, iar înainte am muncit într-o fabrică din Sighişoara, oraş situat la câteva minute de mers cu maşina de la noi, unde am şi locuit 38 de ani.

– Grupul vocal de femei „Târnava Mare“ a împlinit 36 de ani de existenţă. Iar dvs., alături de alte două doamne, sunteţi încă de la început în acest ansamblu. Sigur că v-a mânat o pasiune anume dacă aţi reuşit să menţineţi corul unit aşa de mult timp. Care este povestea grupului?

– Am căpătat o mare dragoste şi respect pentru tot ceea ce înseamnă satul Ţopa, obicei, tradiţie, port popular. Dragul acesta s-a conturat după formarea grupului. Sau să spun că exista, fiindcă eu chiar vin din vremurile care plămădeau tradiţia la sat, bunicii, părinţii noştri şi chiar generaţia mea fiind creatori de obiceiuri, dar i-a trebuit un motiv să se manifeste. Ei, cu corul nostru, care s-a numit mai întâi Grupul de femei de la Ţopa, mai târziu împrumutând numele de la Asociaţia „Târnava Mare“, e o poveste veche. În 1979, directorul Căminului Cultural Ţopa a spus că trebuie să facem o formaţie artistică şi m-a ales pe mine s-o organizez. Iniţial am refuzat, dar, neavând încotro, ţin minte că, în două zile, am compus textul inspirat din lucrul câmpului, iar într-o săptămână am urcat pe scenă. Eram atunci, ca şi acum, 14 femei în ansamblu. Prima dată ne-a fost greu, am mers la evenimente culturale mai cu jenă, mai cu emoţie; a fost mult până am prins dragul de scenă, de public şi de a aduce în faţa oamenilor cântece şi obiceiuri uitate. În 1981, după etapele interjudeţene, judeţene şi zonale, am luat premiul I la faza naţională a „Cântării României“, desfăşurată la Alba-Iulia. Tare frumos am fost primite apoi în sat... De aici înainte lucrurile s-au legat, totul s-a transformat în plăcere, iar când faci un lucru cu drag, nu te mai poţi lăsa de el.

– Cântecele şi obiceiurile dvs. sunt, v-am auzit spunând asta, sută la sută autentice.

– Da, sunt învăţate de la clacă sau şezătoare, de la bătrânii de atunci ai satului. Eu mi-am petrecut toată copilăria şi adolescenţa – de fapt, până la 20 de ani, când m-am măritat – la Ţopa. Ştiu ce înseamnă să mergi la culesul grâului, iar fetele, vorbim despre anii '52, era musai să ştie a coase ia, să lucre cipcă (dantelă). O, tare multe am învăţat atunci de la mama mea; iile se coseau în secret, fiecare cu modelul său, şi ne îmbrăcam cu ele la biserică. Pe urmă fiecare-şi cosea ia de mireasă şi neapărat o cămaşă pentru viitorul bărbat. Soţul meu îmbracă şi azi cămaşa pe care i-am cusut-o! Ei bine, pe scenă am adus aceste vechi datini. Am câte un obicei pentru fiecare anotimp: cununa grâului de după seceriş, înălbitul pânzei... Pe vremuri, iarna torceam cânepa în fire foarte subţiri, primăvara devreme ţeseam pânza, iar timp de o săptămână urma albirea unei feţe, prin expunerea la soare. Apoi, nevestele harnice coseau cămăşi pentru ele şi bărbaţi pentru a merge îmbrăcaţi cu ele la praşilă, la coasă, la strânsul fânului. Am apoi obicei de nuntă, unul foarte frumos, am avut filmări cu dna Sava Negrean Brudaşcu, chematul fetelor la clacă se numeşte, când, înainte de nuntă, duceam cununi împletite, fiindcă viitoarea mireasă purta pentru ultima dată mărgele şi alte accesorii. Era un fel de despărţire, fiindcă fetele nemăritate nu se duceau la nuntă, şi aveam cântece specifice pentru acest prilej. Mai era şi hora de duminică, ţinută, prin rotaţie, în curtea caselor, tot aşa, cu o muzică sătească specială. Dacă îmi amintesc bine, mie mi-a plăcut de mică să cânt ori să improvizez scenete. Când aveam 14 ani, am pus în scenă o piesă de teatru pe care am jucat-o în şură, iar în loc de cortină aveam perdele...

– Iată deci de unde vine aplecarea înspre coregrafie! Bănuiesc că toate aceste cântece şi datini sunt undeva înregistrate.

– Sunt. Le avem imprimate pe CD-uri, dar şi la televiziuni. De la acel premiu întâi la „Cântarea României“ au urmat plecări inclusiv peste graniţă. Am fost de patru ori în Republica Moldova, în Elveţia, Franţa, Germania. Îmi amintesc câtă emoţie am trăit în Germania, când am văzut drapelul românesc arborat lângă alte zeci de steaguri, pentru noi, grupul de la Ţopa. Sau în Elveţia... Nici nu aveţi idee, cel puţin acolo unde ne-am dus noi, cum s-a modificat optica despre români... Ne-au sunat întâi, au venit în vizită la Ţopa, i-am ospătat în buna noastră tradiţie, iar ei ne-au invitat la un festival, unde am făcut o impresie foarte frumoasă. O româncă de-acolo mi-a spus că imediat s-a schimbat felul comunităţii de a se comporta în raport cu ea. Trăiesc un preaplin sufletesc pe care nu ştiu cum să-l transpun în cuvinte.

– Dintre fondatoarele ansamblului, cum îmi spu­neaţi, aţi mai rămas dvs. şi alte două doamne. Aveţi şi tinere în grup?

– Am o copilă de 12 ani, fete de 18-20 de ani, femei de 30-40 de ani. Unele dintre membrele vechi au plecat dintre noi, Dumnezeu să le odihnească, altele s-au retras, dar mereu se găsesc tinere care doresc să le ia locul. Întotdeauna mă străduiesc să le imprim în suflet dragostea de locuri şi oameni. Nu ştiu şi cât de mult reuşesc.

– Dacă repertoriul dvs. este unul vechi, trebuie ca şi portul să vă fie la fel. Cum este costumul popular din Ţopa?

– Alb cu negru, ca la Sibiu. Dar am găsit prin cuferele mamei o catrinţă foarte veche, de la bunica mea pesemne, cu fond negru şi motive florale duse spre crem, alb, grena, roşu. Am multiplicat acest model şi l-am ataşat portului nostru, ca făcând parte din costumul neaoş de Ţopa.

– Primăria Albeşti v-a conferit, în acest an, titlul de cetăţean de onoare.

– Nici nu vă spun câtă mândrie am putut trăi! Doamnă, pe noi nu ne-au interesat banii de 36 de ani, de când există grupul, dimpotrivă, punem de la noi din buzunar pentru deplasări, dar faptul că eu personal am primit această diplomă, iar grupul a fost distins de Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „Astra“ din Sibiu, de Sângeorgiu de Pădure, de „Cuvântul liber“ înseamnă infinit mai mult. Aceasta este adevărata împlinire. Iar acum, în afara grupului, mai am de făcut ceva la care ţin tare mult: vreau  să amenajez o expoziţie, nu-i spun muzeu, e prea mult, cu obiectele pe care le-am adunat în timp. Şi am o comoară, nu alta! Dacă-mi văd şi acest vis împlinit... Oricum, trebuie să vă spun că sunt foarte mândră pentru că, împreună cu Grupul „Târnava Mare“, am reprezentat cu cinste „Ţopa“ şi România oriunde am fost în ţară şi în străinătate.

Maria BOGDAN