reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Jun 2022

O nouă primăvară, o nouă provocare. Concurs de mărțișoare - ediția 2021

Mediul online, de care cu doar un an în urmă căutam să stăm cât mai mult departe, a devenit brusc un mod de comunicare și de apropiere între oameni, un mod de a cunoaște persoane talentate și de a scurta distanțele. Totul este acum la un click distanță, și dintr-o dată parcă marea familie de artizani creatori de frumos a crescut. De Mărțișor românii au tradiții frumoase începând cu firul împletit alb cu roșu.

În Calendarul țăranului român, Zile și mituri, autor Ion Ghinoiu aflăm despre vechimea acestei sărbători. Așadar, mărțișorul este funia care adună și împletește cele 365 de zile ale anului într-un șnur bicolor, simbolizând iarna și vara și este făcut cadou la 1 martie, străvechi început de an agrar.

La începutul secolului al XX-lea mărțișorul se oferea cadou copiilor, fete și băieți, în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Șnuru mărțișorului de care se agăța o monedă metalică de argint sau de aur se purta legat la mână, uneori era prins în piept sau la gât până la o anumită sărbătoare a primăverii sau până la înflorirea unor arbuști sau pomi fructiferi, când se agăța pe ramurile înflorite. Cei care primeau mărțișorul credeau că nu vor fi pârliți de soare pe timpul verii, că vor fi sănătoși și frumoși ca florile, plăcuți și drăgăstoși, bogați și norocoși, feriți de boli și de deochi.

După informații etnografice mai vechi, mărțișorul se confecționa din două fire răsucite de lână colorată, albă și neagră sau albă și albastră, și se făcea cadou în prima zi din luna martie, când apărea pe cer Luna Nouă.

Suntem bogați în tradiții, legende și istorii frumoase. Și cum noi, românii, păstrăm mereu în suflet acele vremuri, așa s-a păstrat și acest obicei.

Un concurs de poveste…

Revenind la concursul online, sunt atât de multe de povestit. Nu puteam lăsa să treacă o așa frumoasă sărbătoare fără un concurs. Dorința mea de a aduna mereu în grupuri artizanii, de a le oferi posibilitatea de manifestare și de creație într-un cadru frumos a condus la lansarea primului concurs meșteșugăresc din acest an – Concurs de mărțișoare – ediția 2021.

Am postat regulamentul, simplu, ca de fiecare dată, categoriile de vârstă rămânând aceleași, până în 16 ani și peste 16 ani, și, cu emoțiile aferente unui nou drum, am așteptat să sosească creațiile pe mail sau alte forme de comunicare în mediul online.

Nu îmi construiesc așteptări, niciodată nu mă gândesc ce va urma când lansez un concurs, pornesc la drum cu inima deschisă și cu dorința de a cunoaște cât mai mulți artizani talentați din toată țară și de peste hotare.

Termenul limită de trimitere a creațiilor a fost 17 februarie. Pregătisem în calculator folder-ul în așteptarea pozelor. Și au început să sosească, 1, 2, 10, 100. Și încă un set de 23, și încă un set de 7 de la două grupuri diferite de copii cu îndrumătorii lor, și încă 2 de la copii, și încă 7 de la doamne talentate. Ca de fiecare dată am fost copleșită de mulțimea de creații minunate, de calitatea prezentărilor, de dragostea cu care intrau în concurs. Până la finalul zilei de 17 februarie aveam înscrise un număr de 170 de creații diferite în tehnici diferite, de la copii de 6 ani până la creatori de 80 de ani.

Ce înseamnă acest concurs? Înseamnă în primul rând prietenie, înseamnă oameni dragi care de la primele concursuri din 2016 participă constant, atât în calitate de concurent, cât și de sponsor, înseamnă dorința de a crea și a evolua frumos într-un mediu creator, înseamnă uneori peste 100 de oameni cu care interacționez la fiecare concurs.

Mă întreba cineva zilele trecute de ce fac asta. De ce ofer timpul meu altor oameni? Am zâmbit. Este parte din mine, este parte din ceea ce sunt și, mai mult, este moștenirea mea pe care o am din generație în generație, bunica mea la rândul ei oferea timp celor din jur lucrând cu palmele la ridicarea de biserici sau învățând alte femei să scrie și să citească. A oferi înseamnă a primi, te îmbogățești cu oamenii pe care îi întâlnești în acest parcurs.

Participare largă

Au venit spre mine de această dată oameni noi, un grup din Italia, sub îndrumarea dnei Gabriela Lungu, creatori din Republica Moldova, artizani din țară, grupul copiilor sub îndrumarea dnei Cristina Mirică, prieteni vechi din Brașov, prieteni noi din țară. Ca de fiecare dată am avut în concurs creații în multe tehnici: pictură, cusături, croșetat, împletit, traforat, decorat, împâslit, mărțișoare din bomboane. Am avut și bărbați care au trimis creațiile lor, cusături, croșetat, pictat și traforat. Ca de fiecare dată dinamica participanților este alta. Sponsorii au oferit fire, materiale de lucru, un minunat calendar. Foarte mulți doritori să se implice în ideile mele și le mulțumesc încă o dată pentru tot sprijinul acordat. Mulțumesc Andreea Mihaela Stoean – pe Andreea o cunosc de 6 ani, când la un eveniment local a venit să îmi spună că ne sprijină cu fire pentru că îi place ce fac, înconjurată mai mereu de cei doi copii năzdrăvani ai ei, muncitoare și săritoare, nu ai cum să nu o îndrăgești, Alina Delcea – cred că despre Alina am mai povestit, plină de veselie, mereu săritoare, nu am văzut-o niciodată tristă sau supărată, la ea nu există nu se poate, vorba ei este „facem“, cu o familie frumoasă, înconjurată mereu de bucurie, îți este mai mare dragul să o ai în preajmă, Antonela Cristina Lungu – despre Antonela tot așa cred că am mai povestit. Aceștia sunt oameni care apar în viață cu un scop, sunt oameni pe care știi că te poți baza la greu.

Mă întreb de multe ori când mai are timp de toate activitățile și de toate orele de voluntariat pe care le oferă cu drag și despre care niciodată nu vorbește, dar noi din apropierea ei știm, mândră tare că îmi este prietenă și Ana-Maria Andrici – sunt 7 ani deja de când firma MezCrafts România este alături de mine și mă susține în toate proiectele mele și pentru asta le mulțumesc, avem o relație aș spune eu chiar de prietenie și de ajutor, iar acestea sunt relațiile care trec testul timpului.

Concursul a fost foarte mult promovat în mediul online prin sprijinul colegilor mei de la Grupul Iubim Brașovul; nu îmi sunt doar colegi, mulți dintre ei îmi sunt prieteni și sunt oameni pe care te poți baza mereu și, mai mult, de această dată concursul a fost și la radio prin grija Laurei Nilescu Gal de la Radio Brașov, căreia îi mulțumesc. Pe Laura am întâlnit-o prima oară în urmă cu imediat 7 ani, când împreună cu colegii ei de la o televiziune locală a poposit în atelierul meu să îmi ia un interviu; cred că a fost primul interviu televizat pe care l-am acordat în această activitate.

Mulțumesc, oameni dragi!

Ziua cea mai grea în concurs este anunțarea câștigătorilor. Pentru mine toți sunt câștigători. Dar câștigătorii acestui concurs sunt:

Locul 1 – sub 16 ani – Gherasim David – mărțișor pictat; un copil deosebit, îl cunosc de foarte mulți ani, pictează frumos și chiar în acest moment are o expoziție la Coresi Shopping Resort, un centru comercial din Brașov care este deschis inițiativelor de acest gen. Felicitări, David, și mult succes pe mai departe!

Locul 1 sub 16 ani Gherasim David martisor pictat

Locul 2 la egalitate – sub 16 ani – Melu Adina – mărțișor croșetat. Adina este un copil foarte hotărât și determinat, foarte muncitoare în tot ceea ce face, ne-am întâlnit în urmă cu câțiva ani și mi-a spus foarte hotărâtă: „Eu vreau să învăț să croșetez“, a participat și într-o tabără meșteșugărească în care copiii prezenți au reconstituit, sub îndrumarea instructorilor, un interior de casă țărănească din Țara Bârsei. Mi-a spus simplu că a croșetat mărțișoarele din concurs pentru mama și tatăl ei. Felicitări, Adina!

Locul 2 sub 16 ani Melu Adina crosetat

Locul 2 la egalitate – sub 16 ani – Lațcu Ana – mărțișor cusut. Criza sanitară a adus lucruri bune pentru care trebuie să fim recunoscători; mutând atelierele în online am avut șansa de a cunoaște copii din toată țara, așa am cunoscut-o și pe Ana, care a participat la multe dintre atelierele grupului „Micii croșetăreți pe zoom“. Pentru ea acest mărțișor înseamnă primele cusături pe etamină, a cusut o inimă, care a fost apreciată în mediul online prin numărul de voturi primite. Felicitări, Ana, copil drag!

Locul 2 sub 16 ani Latcu Ana tehnica cusut

Locul 1 – peste 16 ani – Gina Adetu, mărțișor ciupercuță croșetată. Deși locuim în același oraș, nu ne-am întâlnit decât în mediul online, ne propunem de ceva timp să ne cunoaștem, dar nu reușim; cu această ocazie musai să ne vedem, va trebui să ridice premiul constând în fire și accesorii de lucru. Felicitări, Gina!

Locul 1 peste 16 ani Gina Adetu Martisor ciupercuta Crosetata din 100 bumbac mercerizat

Locul 2 – peste 16 ani – Anita Muntoi, mărțișor croșetat. Nu sunt sigură dacă sunt 5 sau 6 ani de când de ne știm, croșetează minunat, a participat la aproape toate evenimentele mele încă din 2016, când am realizat marea pătrățeală cu cele peste 2.000 de pătrate croșetate, m-a sprijinit cu fire frumoase în proiectele mele, participă mereu la atelierele creative din Brașov împreună cu cei doi copilași talentați, care amândoi croșetează. Felicitări, Anita, și mulțumesc pentru că ești mereu alături de mine!

Locul 2 peste 16 ani Anita Muntoi martisor crosetat

Fiecare concurs este diferit, în fiecare câștig oameni noi, în fiecare încerc să comunic cu toți participanții, să ne cunoaștem puțin și mă bucur să le aflu dragostea pentru lucru manual, pentru frumos și pentru tradiții românești.

Felicitări tuturor și vă aștept și la următoarele concursuri.

Gabriela Bularca, un artizan brașovean

Alege mărțișoare de la meșterii populari și producătorii locali!

Nu mai este mult și începe luna femeii, iar oferitul mărțișoarelor este poate cea mai importantă activitate din această perioadă. Fel de fel de mărțișoare vor apărea zilele următoare, însă vă îndemn să le alegeți pe cele realizate de meșterii populari și producătorii români. De ce? În primul rând pentru că sigur veți găsi unul unic, realizat cu dragoste și potrivit fiecărei persoane pe care doriți să o surprindeți și în al doilea rând pentru că meșterii și producătorii au nevoie de sprijinul nostru, mai ales acum, în lipsa târgurilor și a expozițiilor, acestea fiind principalele modalități de comercializare a produselor pe care le realizează.

Martisor2

Indiferent în ce zonă vă aflați, sigur veți găsi oameni pricepuți, care păstrează tradiția zonei și o imprimă mărțișoarelor. Căutați-i, sigur îi veți găsi în mediul online și veți putea comanda mărțișoare unice.

Din acest motiv, m-am gândit să ofer două exemple concrete: Rodica Dîlganu din Pielești, județul Dolj, și Cristina Dîrjan din Fetindia, județul Sălaj.

Prima dintre ele se ocupă cu pictarea obiectelor și a mobilierului din lemn, iar în acest an ne oferă mărțișoare pictate – ii, trifoi cu patru foi, dar și semne de carte ce pot fi considerate mărțișoare.

„Mărțișoarele le-am făcut la cererea clienților și prietenilor noștri, până acum nu am avut timp, însă anul acesta ne-am gândit că ar fi un lucru frumos din partea noastră, așa că oferim mărțișoare pictate. Ne bucurăm că deja s-au vândut multe dintre ele, ceea ce înseamnă că au fost apreciate, ceea ce ne bucură pentru că au fost făcute cu suflet. Mărțișoarele sub formă de ie costă 4.5 lei, iar trifoiul 5 lei. Cei interesați trebuie să știe că primim comenzile online pentru că nu există târguri să ne putem întâlni cu clienții noștri. Este în continuare o perioadă dificilă, așa cum a fost anul 2020, noi am primit toate comenzile on-line și am reușit să ne menținem afacerea“, a declarat Rodica Dîlganu.

Cristina Dîrjan ne oferă mărțișoare cu miros de lavandă. „Resimțim efectele pandemiei din plin, s-au redus vânzările cu aproximativ 70%. Ne desfășurăm activitatea în mediul on-line, dar aici poate vinde oricine, orice, fără documentele necesare și asta mai ales prin intermediul grupurilor. Este în dezavantajul nostru, al celora care am investit în spații de producție și tot ce este necesar pentru a nu pune sănătatea oamenilor în pericol. Încercăm să ne surprindem clienții fideli cu noi mărțișoare, dar și pe cei care nu ne cunosc. Avem în acest an mărțișoare florale, mărțișoare colorate, mărțișoare parfumate din praf ceramic, dar și diverse produse cu și din lavandă, cărora noi le-am adăugat șnurul alb-roșu. Cei interesați ne găsesc pe pagina noastră de Facebook și pot  comanda produsele, iar pentru cei din județul Sălaj livrăm la domiciliu, dacă comanda depășește 30 lei. Noi avem prețuri de producător care variază de la 6 la 15 lei“, a precizat Cristina Dîrjan.

Spunem că mărțișorul este o sărbătoare românească, deci să susținem meșterii populari și producătorii români cumpărându-le mărțișoarele!

Larissa DINU

  • Publicat în Traditii

Mărţişoarele copilăriei, simple şi uşor de confecţionat

Pe 1 martie se oferă persoanelor dragi mărţişoare în semn de apreciere sau mulţumire. Tradiţia sărbătorii are o vechime de mii de ani, încă de pe vremea dacilor mărţişoarele fiind considerate aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-un şnur în culorile alb cu roşu, albul reprezentând iarna şi roşul primăvara, la care se adăugă mici simboluri ale norocului: soare, lună, stea, scară, ancoră, flori, inimă, potcoavă, trifoi cu patru foi, coşar etc.

Pe 1 martie se oferă persoanelor dragi mărţişoare în semn de apreciere sau mulţumire. Tradiţia sărbătorii are o vechime de mii de ani, încă de pe vremea dacilor mărţişoarele fiind considerate aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-un şnur în culorile alb cu roşu, albul reprezentând iarna şi roşul primăvara, la care se adăugă mici simboluri ale norocului: soare, lună, stea, scară, ancoră, flori, inimă, potcoavă, trifoi cu patru foi, coşar etc.

Mărţişoarele tradiţionale sunt tot mai căutate

De mărţişoarele autentice, tradiţionale nu ne putem despărţi aşa de uşor, un exemplu în acest sens fiind ceea ce creează meşterul popular Carmen Cristea din Suceava. Este vorba de mărţişoare care reprezintă o fată şi un băiat, făcute din aţă în două culori tradiţionale alb şi roşu, pe care sucevenii le primesc cu drag, cu toate că sunt foarte simple şi uşor de confecţionat. „Sunt mărţişoare pe care le-am făcut împreună cu mama mea în vârstă de 81 de ani şi sunt mărţişoarele copilăriei ei. După cum mi-a povestit chiar ea, motivele de inspiraţie erau păpuşile din cârpe, pe care părinţii le confecţionau pentru a se juca copiii când erau mici. Când era luna martie, având la îndemână aţele cu care lucrau părinţii ţesături şi cusături în casă, copiii au inventat împreună cu părinţii şi bunicii acest tip de mărţişor. Ele se realizează foarte simplu, din mici ghemotoace de aţă roşie şi albă. Se formează o păpuşă sau jurubiţă din aţă cu dimensiunea a patru degete care se modelează tot cu aţă. Se leagă mâinile, picioarele, mijlocul la băieţel şi la fetiţă se formează rochia. Sunt  mărţişoare care au succes, sunt ochioase, copiii sunt atraşi de ele, pentru că sunt inspirate din forma corpului omenesc“, ne-a spus Carmen Cristea.

Lucrate cu suflet

Aceste mărţişoare ingenioase şi cu valoare sentimentală se pot realiza din orice fel de aţă, lâniţă, bumbac, aţă de papiotă, în funcţie de ceea de avem la îndemână în casă. Pe  măsură ce scade dimensiunea, sunt tot mai greu din realizat.

„Cele două siluete, băiat şi fată, urmează a fi împreunate printr-un şnur răsucit manual din aţă roşie şi albă şi legate împreună. Alături de oamenii din aţă avem şi trăistuţe de dimensiuni mici, foarte ingenioase, care au rolul de a promova zestrea bucovineană. Este o ţesătură cu pătrăţele alb şi negru şi baira, care este un şiret alb cu roşu, astfel fiind realizat mărţişorul. Costul nu este mare deoarece este realizat din materiale ieftine, iar la vânzare, ca la orice produs realizat de un meşter popular, munca nu este acoperită. De obicei, meşterul are în sânge dorinţa de a face ceva frumos, autentic, nu urmărește mereu banii. Majoritatea colegilor mei lucrează cu sufletul, se bucură când realizează un obiect nou sau când a ieşit un lucru adevărat, iar mărţişorul nu face parte din categoria meşteşugului, este mai mult legat de artă şi e bine să îl facă toată lumea. Bunicul meu făcea mărţişoare din paie, mama făcea din cârpe, toţi ar trebui să facem mărţişoare, aşa cum ne pricepem, pe care să le dăruim celor dragi“, este îndemnul meşterului popular Carmen Cristea.

Sentimentele meșterilor, în micile obiecte

martisor carmen cristea 3

Carmen Cristea este cunoscută în rândul meşterilor populari şi pentru mărţişoarele din ceramică, ceramica şi pictura fiind pasiunile sale. Absolventă a Liceului Pedagogic, apoi a Facultăţii de Economia Turismului, suceveanca s-a axat pe ce i-a plăcut în viaţă, pictura pe sticlă şi ceramică, fiind pictor decorator sticlărie şi ceramică mai mulţi ani într-una dintre cele mai renumite fabrici de sticlărie din judeţ. Aici a învăţat şi tainele meseriei de sticlar, şi-a deschis orizontul spre ceramică, a avut tangenţă cu materia primă, cu cuptoarele în care se ard ceramica și sticla, cu coloranţii, iar până la realizarea mărţişoarelor din ceramică şi din sticlă nu a fost decât un pas.

„Îi îndemn pe cei care cumpără mărţişoare să achiziţioneze obiecte autentice, care pot fi păstrate în casă ca elemente decorative. Eu de mică am cumpărat numai de la meşteşugari, aşteptam să vină târgurile să-mi cumpăr ceva. De aceea doresc ca oamenii să achiziţioneze aceste obiecte făcute cu mare drag de colegii mei. Sunt meşteri populari din mai multe zone, sunt mărţişoare din lemn, din coajă de ghindă, din coajă de nucă, mărţişoare cusute, mărţişoare din pânză, mărţişoare decorate pe ouă de prepeliţă etc. Pe chipurile celor care cumpără mărţişoare tradiţionale se poate citi o bucurie aparte. În loc să cumpere mărţişoare realizate în serie, toate la fel, este mai valoros şi mai frumos un mărţişor lucrat manual, iar cel care îl primeşte va avea şi o mică parte din sufletul unui meşter român. Este şi un respect faţă de cel căruia îl dăruieşti“, ne-a asigurat Carmen Cristea. 

Cadou simbolic, oferit din inimă

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, pe 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu care personifica naşterea naturii. La vechii traci era omagiat zeul Marsyas-Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul său fiind legat de glia maternă şi de vegetaţie, fiindu-i consacrate sărbătorile primăverii, ale florilor şi fecundităţii naturii. Se mai spune că dacii credeau în simbolurile norocoase ale primăverii şi le purtau până când înfloreau copacii. Semnificaţia mărţişorului a rămas aceeaşi de-a lungul timpului, un simbol al primăverii, al revenirii la viaţă, care ne aduce optimism şi credinţă. Şi forma acestuia s-a schimbat, adaptându-se cerinţelor vremii. „Mama mea este din satul Poieniţa, un sat bătrânesc foarte frumos din judeţul Neamţ, situat lângă pădure. Primăvara se respectau câteva tradiţii legate de mărţişor. După ce erau purtate timp de aproape o lună, mărţişoarele erau agăţate într-un trandafir, vişin sau cireş înflorit din faţa casei. Se credea că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc sau şnurul roşu îl va proteja de boli, fiind protejați copiii și casa“, ne-a spus Carmen Cristea.

Silviu Buculei

  • Publicat în Traditii

Bucovina. Mărțișoare din lemn, un cadou autentic cu simboluri străvechi

Mărțișoarele cioplite în lemn, cu simboluri străvechi, cu modele folclorice tradiționale din Bucovina, păsări vestitoare ale primăverii sau semne zodiacale sunt o provocare a lui Florin Cramariuc, președintele Asociației Meșterilor Populari din Bucovina pentru cei care doresc să ofere în luna martie un dar autentic, care să înlocuiască clasicul mărțișor.

Lupta împotriva obiectelor fără valoare artistică

Pe Florin Cramariuc l-am găsit în atelierul său pregătind colecția de mărțișoare pentru această primăvară. Cioplitorul în lemn este cunoscut în întreaga țară dar și în străinătate, participând la numeroase manifestări de promovare a Bucovinei sau la târguri internaționale în importante orașe europene sau de pe alte continente cu măști, mobilier tradițional, linguri, furci de tors, porți de lemn sau pentru a împărtăși și altora din talentul său. Florin Cramariuc face parte dintr-o selectă galerie a meșterilor populari români care reușesc cu măiestrie să transforme o banală bucată de lemn într-o adevărată operă de artă populară. Obiceiul de a dărui mărțișoare există încă de pe vremea dacilor, dar de trei ani se dăruiesc și mărțișoare marca Cramariuc.

„Am pornit de trei ani cu mărțișoarele, ca un fel de răzbunare pentru kitsch-urile care au intrat și au năpădit piața. Niște cadouri imposibil de privit, dar să le mai și dăruiești cuiva drag. Nu știu de unde sunt aduse, nu arunc vina pe cineva, dar noi avem atâtea lucruri frumoase de oferit... De mic am cioplit în lemn alături de bunicul Constantin Cramariuc, mare meșter de case și de unelte agricole, realizând obiecte minunate din lemnul din Breaza Bucovinei, printre care erau și mărțișoare. Era mult de muncă, dar ofeream din toată inima persoanei care îmi era dragă un mărțișor în care era o mică parte din sufletul meu și aceasta îl purta cu plăcere. În 2013 am început cu zodiacul; mi s-a părut mai facil, mai la îndemână, apoi au urmat simbolurile dragostei – inimioare, păsări, dragobeți, tot ce este legat de obiceiurile noastre. Vă spun fără falsă modestie: un șef mare de la noi când le-a văzut, mi-a spus: «Florine, ai adus și tu din astea din lemn din China? Da, șefu', da asta-i China din Bucovina, nu-i China din China». Nu i-a venit să creadă pentru că nimeni nu mă știa ca fiind omul care face mărțișoare. Cioplesc stâlpi, fac lucruri monumentale, fac mobilier și nu mă ocup cu obiecte mărunte. Dar am făcut în ciudă, am vrut să mă răzbun, simțeam că explodez dacă nu fac așa ceva, să le arăt că nimic nu este imposibil pentru un meșter popular din Bucovina“, ne-a mărturisit Florin Cramariuc.

Mărțișoarele scot în evidență desenul lemnului

Florin Cramariuc spune că mărțișoarele realizate de meșterii populari demonstrează că lucrurile autentice, originale își găsesc locul chiar și în prima zi din luna martie. El păstrează mărțișoarele într-o lădiță din lemn, frumos aranjate pe categorii. „Având multe modele, nu le putem amesteca. Anul acesta trebuie să mai fac o cutie pentru că iarna am mai lucrat câteva modele noi. Mărțișoarele sunt făcute dintr-un material care are un desen frumos, salcâm, prun, cireș, nuc. Urmăresc desenul lemnului pentru că piesa este micuță și, dacă nu îi caut un desen frumos care să atragă privirea celui care vrea să-l cumpere, atunci nu reușesc să pun în valoare nici lemnul, dar nici munca. Eu las lemnul așa cum l-a dat bunul Dumnezeu, adică având culoarea sa naturală. Folosesc aceleași instrumente care sunt folosite la cioplitul unei lăzi de zestre sau a unei linguri, același traforaj clasic pe care îl aveam și în urmă cu 50 de ani, când eram în clasa I și lucram în placaj“, ne-a spus meșterul Cramariuc.

Fiecare mărțișor are povestea lui

Sunt mici, sunt atrăgătoare și necesită și multă migală. Ca să facă un mărțișor, de la bucata de lemn până la ultimul finisaj, lui Florin Cramariuc îi ia cam o oră. Toate mărțișoarele au povești interesante astfel încât, după ce le asculți, cu greu te decizi ce mărțișor ar fi mai potrivit pentru a fi dăruit unei persoane dragi. „Pomul vieții la noi la români este simbolizat de brad. El însoțește omul de la naștere până la moarte și chiar la zilele onomastice. În Bucovina, de Sf. Ioan, Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Sf. Vasile se pune acel struț la poartă (un brăduț împodobit) și, dacă îl prinzi pe cel care pune struțul, dă el de băut, dacă nu l-ai prins vine a doua zi și trebuie să îi faci tu cinste. Indiferent ce lucru ai lua, chiar și o daltă cu care lucrez, o unealtă din gospodăria țărănească, are o poveste în spate mai scurtă sau mai lungă“, și-a început meșterul poveștile despre mărțișoare.

Mărțișoare cu simboluri celtice

Pe lângă povești, mărțișoarele sunt și simboluri. Soarele vieții, cu razele ascendente spre stânga, este simbolul vieții, al căldurii, al zilei, al luminii și se regăsește și pe mărțișoare, în timp ce soarele cu raze descendente se va regăsi pe pietre funerare, troițe, pe stâlpii funerari, la cerdacurile de la biserici și mănăstiri. Păsările sunt simbolul dragostei, primăverii, al păcii, împăcării și al libertății. Inimioara, asociată cu dragostea, cu emoțiile, cu sentimentele și chiar cu spiritul, este cel mai căutat mărțișor, trifoiul cu trei foi, cu patru foi aduce noroc, crucea este simbolul de căpătâi al creștinismului, reprezentând patima, moartea și învierea Domnului.

„Anul acesta vin cu câteva noutăți. Noi am fost la confluența cu celții și am trecut pe câteva simboluri celtice, fiindcă sunt căutate de tineret. Eu le fac după obiecte vechi, care păstrează aceste simboluri, le reproduc ca atare și nu îmbunătățesc cu nimic. Fac asta pentru a păstra aceste simboluri și a le transmite mai departe. Le spun cumpărătorilor ce înseamnă pentru că aceştia doresc să știe ce poartă, ce simbol dăruiesc“, ne-a declarat Florin Cramariuc.

Mărțișoare cu șnur alb și negru

La meșterul Florin Cramariuc am găsit și mărțișoare cu șnur în alb și negru, confecționate de băiatul său. Ne-a spus că așa a fost primul mărțișor de pe vremea dacilor, o brățară din două fire, alb și negru, făcute din lână, nevopsită, toarsă și răsucită, brățară care se punea la încheietura mâinii copilului la naștere, pentru protecție. „Alb și roșu a ajuns la noi odată cu ocupația austro-ungară, cu bradul de Crăciun. Noi am avut alb și negru, din Vest ne-a venit roșul. Lumea întreabă de ce am mărțișoare cu alb și negru, le explic despre ce este vorba și cei destupați la minte le achiziționează. Lumea apreciază mărțișoarele meșterilor populari, chiar dacă nu sunt chiar de un leu bucata, cum se vând pe tarabe cele chinezești, dar nu sunt nici scumpe. Eu zic că merită să oferi un lucru de calitate persoanei pe care o îndrăgești, o iubești și vrei să-i faci o surpriză“, a explicat Florin Cramariuc.

Silviu Buculei

GALERIE FOTO

Tehnici de confecţionare a mărţişoarelor

Se spune că odată, demult, Soarele s-a preschimbat într-o fată frumoasă şi a coborât pe Pământ. Zmeul a răpit-o şi a închis-o în palatul lui. S-a lăsat peste tot întunericul, păsările nu mai ciripeau; era mare mâhnire pretutindeni. Un tânăr viteaz s-a hotărât să elibereze fata. S-a dus la zmeu, s-a luptat, l-a ucis, iar frumoasa s-a transformat în Soare şi a luminat iar ţinuturile. Dar rănile eroului popular nu s-au vindecat. Picăturile de sânge s-au prelins în zăpadă, iar pe acel loc a crescut primul ghiocel, vestitorul primăverii. De atunci, oamenii primesc mereu anotimpul împletind două flori, legate cu aţă în două culori: roşu simbolizează dragostea, vitejia şi jertfa băiatului, iar cea albă, căldura soarelui şi a primei flori de primăvară.

Mitologia daco-tracică a transmis până astăzi acest magic obicei pe care, în afară de români, doar bulgarii îl mai au: mărţişorul. Originea sărbătorii poate fi plasată în vremea când, calendaristic, anul începea la 1 martie. Tradiţia spune că mărţişorul trebuie prins în piept la răsăritul soarelui. Se poartă de la 1 martie până când se aude cucul cântând, până când înfloresc cireşii ori până când vin berzele sau rândunelele. După aceea se leagă într-un pom înflorit, ca să aducă noroc.

Cum se confecţionează mărţişoarele

Simbolul primăverii este purtat mereu cu mare bucurie. Pesemne că e şi mai mare bucurie să ştii să confecţionezi de unul singur mărţişoarele. În acest domeniu artistic talentul şi imaginaţia chiar n-au limite.

Astăzi vă vom prezenta produsele realizate de nişte oameni absolut speciali, cei de la Asociaţia de Sprijin al Copiilor Handicapaţi Fizic – România, Filiala Prahova. Ghid ne-a fost Oana Dumitraşcu, directorul centrului.

„Anul acesta am lucrat mărţişoare din quilling origami, imortele, mărgele, paiete, strasuri cusute pe etamină etc. Compoziţiile sunt aplicate pe suporturi modelate din hârtie de diverse culori; li se ataşează şnurul, iar la sfârşit sunt plasate într-un celofan sau plastic.“

Zambilă din quilling

Răzvan Mălăescu este specialistul mărţişoarelor şi florilor confecţionate prin tehnica spiralării hârtiei. Nouă ne-a făcut o demonstraţie cu un produs care s-a transformat într-o splendidă zambilă:

„Pentru zambilă am nevoie de o bucată de hârtie cartonată, foarfecă, unealtă simplă de spiralat, adeziv şi un beţişor. Trusa extinsă conţine şi foarfecă pentru franjurat, unealtă combinată de rulat, planşă, pieptene, pensete, set ace de fixare etc. Revenind la zambilă, am o hârtie dreptunghiulară. Măsor cam 2-2,5 cm pe latura mare şi îndoi. Perpendicular tai cu foarfeca fâşii, dar până în dreptul laturii îndoite. Cu unealta iau fiecare fâşie şi fac spirală. O să rezulte mai multe rulouri, cum puteţi vedea în fotografie, lângă mâna mea. Iau apoi un beţişor şi încep, de la vârful lui, să rulez (aplic şi nişte adeziv, pe alocuri, pentru rezistenţă) latura netăiată, astfel încât buclele spiralate vor imita floarea de zambilă. La bază vin frunzele şi, normal, beţişorul va fi îmbrăcat până la bază în hârtie verde.“

Mărţişoare de Bisoca

Trei surori din Bisoca au pus bazele unei organizaţii, Artă şi Tradiţii Bisocene; nu doar că meşteşugul şi tradiţia populară din această de poveste zonă a Buzăului sunt revitalizate, dar tinerele donează 25% din profit comunităţii, bani care sunt direcţionaţi către copiii cu potenţial, dar care nu au posibilităţi financiare să-şi continue studiile liceale şi universitare.

Surorile Căşaru (Cristina, 27 de ani, absolventă a Facultăţii de Medicină Veterinară, Aurelia, 24 de ani, absolventă a Facultăţii de Matematică şi Informatică, şi Elena, 18 ani, studentă în primul an la Facultatea de Farmacie) întâmpină primăvara croşetând, ele sau adolescenţii din Bisoca natală (tinerele sunt stabilite la Bucureşti), mărţişoare. Despre cum procedează ne-a destăinuit Cristina, care este şi un fel de lider al întreprinderii sociale: „Noi confecţionăm mărţişoarele din produse naturale, de la aţa de cânepă la seminţe, piele ori firul de lână pentru ţesut. Vrem să readucem în atenţia oamenilor semnele populare cusute, croşetate, fiecare obiect avându-şi propria lui poveste. Realizăm mărţişoare croşetate (fluturaşi, floricele, ţesute în război (brăţări în alb şi roşu), din seminţe pe suport de cânepă etc. Un alt produs sunt decoraţiunile (seminţe – grâul, de exemplu, care semnifică belşugul, sarea, simbol purificator, boaba de piper etc. - aplicate pe o bucată de piele.“

Maria Bogdan