reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Aug 2022

Confecționarea unui mărțișor

Mărţişorul este un mic obiect, o bijuterie prinsă într-un şnur alb cu roșu. Acesta simbolizează reînnoirea timpului şi renaşterea naturii, iar odată cu venirea primăverii, este dăruit celor dragi pentru a le aduce noroc şi belşug. În virtutea tradiţiilor populare, mărţişoarele se confecţionează manual şi se dăruiesc omului drag, părinţilor, învăţătorilor... Acestea s-au răspândit și au început să aibă diferite forme de cerculeţe, cănăfiori, fulgi, floricele, pătrăţele etc. Confecţionate cu multă sârguinţă şi dragoste, mărţişoarele au ajuns adevărate podoabe de artă. Tradiţia de a le purta există din vechime de la mai multe popoare: romani, daci, slavi, greci, bulgari, găgăuzi, albanezi, maghiari. De aceea, venim aici cu idei de mărțișoare care pot fi confecționate acasă.

Păpușa albă și roșie

Materiale necesare:

  • Ață de tricotat: albă și roșie;
  • Carton;
  • Foarfecă.

Mod de realizare: Întâi de toate se împletește șnurul alb și roșu (două fire de lungime identică se înnoadă la un capăt și se răsucesc în sensuri diferite). Apoi se confecționează figurinele, după imaginația fiecăruia… Înfășurăm firul pe carton, legăm ciucurele la un capăt și tăiem la celălalt.

Puteți, dacă doriți, să vă opriți aici. Dacă nu, puteți face păpușile din fire. Ciucurele alb se leagă cu fir alb ceva mai jos de capăt pentru a forma capul păpușii, după care legăm „coatele“, „genunchii“ și celelalte „încheieturi“. Pentru păpușa roșie urmăm aceiași pași, doar că sunt mai puțini. Lăsăm câteva fire pentru păr, iar piciorușele sunt înlocuite de fustiță.

Mărțișorul gravat pe lemn

Un alt model care v-ar putea servi drept cadou pentru cei dragi este mărțișorul gravat pe lemn.

Materiale necesare:

  • Pirograf;
  • Adeziv;
  • Flori artificiale albe și roșii;
  • Frunză artificială;
  • Ață de tricot: albă și roșie;
  • Plăcuțe de lemn în formă de inimă (puteți avea și alte forme).

Mod de realizare: Inițial, cu ajutorul pirografului gravăm pe plăcuța de lemn numele persoanei. După care, aplicăm pe frunza artificială florile albe și roșii. Pentru înfrumusețare lipim alături de florile albe și roșii, firele de ață de tricot. Ulterior, frunza se lipește pe plăcuța din lemn gravată manual.

Liliana Postica

Mărţişoarele copilăriei, simple şi uşor de confecţionat

Pe 1 martie se oferă persoanelor dragi mărţişoare în semn de apreciere sau mulţumire. Tradiţia sărbătorii are o vechime de mii de ani, încă de pe vremea dacilor mărţişoarele fiind considerate aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-un şnur în culorile alb cu roşu, albul reprezentând iarna şi roşul primăvara, la care se adăugă mici simboluri ale norocului: soare, lună, stea, scară, ancoră, flori, inimă, potcoavă, trifoi cu patru foi, coşar etc.

Pe 1 martie se oferă persoanelor dragi mărţişoare în semn de apreciere sau mulţumire. Tradiţia sărbătorii are o vechime de mii de ani, încă de pe vremea dacilor mărţişoarele fiind considerate aducătoare de fericire şi noroc. Ele sunt formate în mod tradiţional dintr-un şnur în culorile alb cu roşu, albul reprezentând iarna şi roşul primăvara, la care se adăugă mici simboluri ale norocului: soare, lună, stea, scară, ancoră, flori, inimă, potcoavă, trifoi cu patru foi, coşar etc.

Mărţişoarele tradiţionale sunt tot mai căutate

De mărţişoarele autentice, tradiţionale nu ne putem despărţi aşa de uşor, un exemplu în acest sens fiind ceea ce creează meşterul popular Carmen Cristea din Suceava. Este vorba de mărţişoare care reprezintă o fată şi un băiat, făcute din aţă în două culori tradiţionale alb şi roşu, pe care sucevenii le primesc cu drag, cu toate că sunt foarte simple şi uşor de confecţionat. „Sunt mărţişoare pe care le-am făcut împreună cu mama mea în vârstă de 81 de ani şi sunt mărţişoarele copilăriei ei. După cum mi-a povestit chiar ea, motivele de inspiraţie erau păpuşile din cârpe, pe care părinţii le confecţionau pentru a se juca copiii când erau mici. Când era luna martie, având la îndemână aţele cu care lucrau părinţii ţesături şi cusături în casă, copiii au inventat împreună cu părinţii şi bunicii acest tip de mărţişor. Ele se realizează foarte simplu, din mici ghemotoace de aţă roşie şi albă. Se formează o păpuşă sau jurubiţă din aţă cu dimensiunea a patru degete care se modelează tot cu aţă. Se leagă mâinile, picioarele, mijlocul la băieţel şi la fetiţă se formează rochia. Sunt  mărţişoare care au succes, sunt ochioase, copiii sunt atraşi de ele, pentru că sunt inspirate din forma corpului omenesc“, ne-a spus Carmen Cristea.

Lucrate cu suflet

Aceste mărţişoare ingenioase şi cu valoare sentimentală se pot realiza din orice fel de aţă, lâniţă, bumbac, aţă de papiotă, în funcţie de ceea de avem la îndemână în casă. Pe  măsură ce scade dimensiunea, sunt tot mai greu din realizat.

„Cele două siluete, băiat şi fată, urmează a fi împreunate printr-un şnur răsucit manual din aţă roşie şi albă şi legate împreună. Alături de oamenii din aţă avem şi trăistuţe de dimensiuni mici, foarte ingenioase, care au rolul de a promova zestrea bucovineană. Este o ţesătură cu pătrăţele alb şi negru şi baira, care este un şiret alb cu roşu, astfel fiind realizat mărţişorul. Costul nu este mare deoarece este realizat din materiale ieftine, iar la vânzare, ca la orice produs realizat de un meşter popular, munca nu este acoperită. De obicei, meşterul are în sânge dorinţa de a face ceva frumos, autentic, nu urmărește mereu banii. Majoritatea colegilor mei lucrează cu sufletul, se bucură când realizează un obiect nou sau când a ieşit un lucru adevărat, iar mărţişorul nu face parte din categoria meşteşugului, este mai mult legat de artă şi e bine să îl facă toată lumea. Bunicul meu făcea mărţişoare din paie, mama făcea din cârpe, toţi ar trebui să facem mărţişoare, aşa cum ne pricepem, pe care să le dăruim celor dragi“, este îndemnul meşterului popular Carmen Cristea.

Sentimentele meșterilor, în micile obiecte

martisor carmen cristea 3

Carmen Cristea este cunoscută în rândul meşterilor populari şi pentru mărţişoarele din ceramică, ceramica şi pictura fiind pasiunile sale. Absolventă a Liceului Pedagogic, apoi a Facultăţii de Economia Turismului, suceveanca s-a axat pe ce i-a plăcut în viaţă, pictura pe sticlă şi ceramică, fiind pictor decorator sticlărie şi ceramică mai mulţi ani într-una dintre cele mai renumite fabrici de sticlărie din judeţ. Aici a învăţat şi tainele meseriei de sticlar, şi-a deschis orizontul spre ceramică, a avut tangenţă cu materia primă, cu cuptoarele în care se ard ceramica și sticla, cu coloranţii, iar până la realizarea mărţişoarelor din ceramică şi din sticlă nu a fost decât un pas.

„Îi îndemn pe cei care cumpără mărţişoare să achiziţioneze obiecte autentice, care pot fi păstrate în casă ca elemente decorative. Eu de mică am cumpărat numai de la meşteşugari, aşteptam să vină târgurile să-mi cumpăr ceva. De aceea doresc ca oamenii să achiziţioneze aceste obiecte făcute cu mare drag de colegii mei. Sunt meşteri populari din mai multe zone, sunt mărţişoare din lemn, din coajă de ghindă, din coajă de nucă, mărţişoare cusute, mărţişoare din pânză, mărţişoare decorate pe ouă de prepeliţă etc. Pe chipurile celor care cumpără mărţişoare tradiţionale se poate citi o bucurie aparte. În loc să cumpere mărţişoare realizate în serie, toate la fel, este mai valoros şi mai frumos un mărţişor lucrat manual, iar cel care îl primeşte va avea şi o mică parte din sufletul unui meşter român. Este şi un respect faţă de cel căruia îl dăruieşti“, ne-a asigurat Carmen Cristea. 

Cadou simbolic, oferit din inimă

Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, pe 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu care personifica naşterea naturii. La vechii traci era omagiat zeul Marsyas-Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul său fiind legat de glia maternă şi de vegetaţie, fiindu-i consacrate sărbătorile primăverii, ale florilor şi fecundităţii naturii. Se mai spune că dacii credeau în simbolurile norocoase ale primăverii şi le purtau până când înfloreau copacii. Semnificaţia mărţişorului a rămas aceeaşi de-a lungul timpului, un simbol al primăverii, al revenirii la viaţă, care ne aduce optimism şi credinţă. Şi forma acestuia s-a schimbat, adaptându-se cerinţelor vremii. „Mama mea este din satul Poieniţa, un sat bătrânesc foarte frumos din judeţul Neamţ, situat lângă pădure. Primăvara se respectau câteva tradiţii legate de mărţişor. După ce erau purtate timp de aproape o lună, mărţişoarele erau agăţate într-un trandafir, vişin sau cireş înflorit din faţa casei. Se credea că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc sau şnurul roşu îl va proteja de boli, fiind protejați copiii și casa“, ne-a spus Carmen Cristea.

Silviu Buculei

  • Publicat în Traditii

Bucovina. Mărțișoare din lemn, un cadou autentic cu simboluri străvechi

Mărțișoarele cioplite în lemn, cu simboluri străvechi, cu modele folclorice tradiționale din Bucovina, păsări vestitoare ale primăverii sau semne zodiacale sunt o provocare a lui Florin Cramariuc, președintele Asociației Meșterilor Populari din Bucovina pentru cei care doresc să ofere în luna martie un dar autentic, care să înlocuiască clasicul mărțișor.

Lupta împotriva obiectelor fără valoare artistică

Pe Florin Cramariuc l-am găsit în atelierul său pregătind colecția de mărțișoare pentru această primăvară. Cioplitorul în lemn este cunoscut în întreaga țară dar și în străinătate, participând la numeroase manifestări de promovare a Bucovinei sau la târguri internaționale în importante orașe europene sau de pe alte continente cu măști, mobilier tradițional, linguri, furci de tors, porți de lemn sau pentru a împărtăși și altora din talentul său. Florin Cramariuc face parte dintr-o selectă galerie a meșterilor populari români care reușesc cu măiestrie să transforme o banală bucată de lemn într-o adevărată operă de artă populară. Obiceiul de a dărui mărțișoare există încă de pe vremea dacilor, dar de trei ani se dăruiesc și mărțișoare marca Cramariuc.

„Am pornit de trei ani cu mărțișoarele, ca un fel de răzbunare pentru kitsch-urile care au intrat și au năpădit piața. Niște cadouri imposibil de privit, dar să le mai și dăruiești cuiva drag. Nu știu de unde sunt aduse, nu arunc vina pe cineva, dar noi avem atâtea lucruri frumoase de oferit... De mic am cioplit în lemn alături de bunicul Constantin Cramariuc, mare meșter de case și de unelte agricole, realizând obiecte minunate din lemnul din Breaza Bucovinei, printre care erau și mărțișoare. Era mult de muncă, dar ofeream din toată inima persoanei care îmi era dragă un mărțișor în care era o mică parte din sufletul meu și aceasta îl purta cu plăcere. În 2013 am început cu zodiacul; mi s-a părut mai facil, mai la îndemână, apoi au urmat simbolurile dragostei – inimioare, păsări, dragobeți, tot ce este legat de obiceiurile noastre. Vă spun fără falsă modestie: un șef mare de la noi când le-a văzut, mi-a spus: «Florine, ai adus și tu din astea din lemn din China? Da, șefu', da asta-i China din Bucovina, nu-i China din China». Nu i-a venit să creadă pentru că nimeni nu mă știa ca fiind omul care face mărțișoare. Cioplesc stâlpi, fac lucruri monumentale, fac mobilier și nu mă ocup cu obiecte mărunte. Dar am făcut în ciudă, am vrut să mă răzbun, simțeam că explodez dacă nu fac așa ceva, să le arăt că nimic nu este imposibil pentru un meșter popular din Bucovina“, ne-a mărturisit Florin Cramariuc.

Mărțișoarele scot în evidență desenul lemnului

Florin Cramariuc spune că mărțișoarele realizate de meșterii populari demonstrează că lucrurile autentice, originale își găsesc locul chiar și în prima zi din luna martie. El păstrează mărțișoarele într-o lădiță din lemn, frumos aranjate pe categorii. „Având multe modele, nu le putem amesteca. Anul acesta trebuie să mai fac o cutie pentru că iarna am mai lucrat câteva modele noi. Mărțișoarele sunt făcute dintr-un material care are un desen frumos, salcâm, prun, cireș, nuc. Urmăresc desenul lemnului pentru că piesa este micuță și, dacă nu îi caut un desen frumos care să atragă privirea celui care vrea să-l cumpere, atunci nu reușesc să pun în valoare nici lemnul, dar nici munca. Eu las lemnul așa cum l-a dat bunul Dumnezeu, adică având culoarea sa naturală. Folosesc aceleași instrumente care sunt folosite la cioplitul unei lăzi de zestre sau a unei linguri, același traforaj clasic pe care îl aveam și în urmă cu 50 de ani, când eram în clasa I și lucram în placaj“, ne-a spus meșterul Cramariuc.

Fiecare mărțișor are povestea lui

Sunt mici, sunt atrăgătoare și necesită și multă migală. Ca să facă un mărțișor, de la bucata de lemn până la ultimul finisaj, lui Florin Cramariuc îi ia cam o oră. Toate mărțișoarele au povești interesante astfel încât, după ce le asculți, cu greu te decizi ce mărțișor ar fi mai potrivit pentru a fi dăruit unei persoane dragi. „Pomul vieții la noi la români este simbolizat de brad. El însoțește omul de la naștere până la moarte și chiar la zilele onomastice. În Bucovina, de Sf. Ioan, Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Sf. Vasile se pune acel struț la poartă (un brăduț împodobit) și, dacă îl prinzi pe cel care pune struțul, dă el de băut, dacă nu l-ai prins vine a doua zi și trebuie să îi faci tu cinste. Indiferent ce lucru ai lua, chiar și o daltă cu care lucrez, o unealtă din gospodăria țărănească, are o poveste în spate mai scurtă sau mai lungă“, și-a început meșterul poveștile despre mărțișoare.

Mărțișoare cu simboluri celtice

Pe lângă povești, mărțișoarele sunt și simboluri. Soarele vieții, cu razele ascendente spre stânga, este simbolul vieții, al căldurii, al zilei, al luminii și se regăsește și pe mărțișoare, în timp ce soarele cu raze descendente se va regăsi pe pietre funerare, troițe, pe stâlpii funerari, la cerdacurile de la biserici și mănăstiri. Păsările sunt simbolul dragostei, primăverii, al păcii, împăcării și al libertății. Inimioara, asociată cu dragostea, cu emoțiile, cu sentimentele și chiar cu spiritul, este cel mai căutat mărțișor, trifoiul cu trei foi, cu patru foi aduce noroc, crucea este simbolul de căpătâi al creștinismului, reprezentând patima, moartea și învierea Domnului.

„Anul acesta vin cu câteva noutăți. Noi am fost la confluența cu celții și am trecut pe câteva simboluri celtice, fiindcă sunt căutate de tineret. Eu le fac după obiecte vechi, care păstrează aceste simboluri, le reproduc ca atare și nu îmbunătățesc cu nimic. Fac asta pentru a păstra aceste simboluri și a le transmite mai departe. Le spun cumpărătorilor ce înseamnă pentru că aceştia doresc să știe ce poartă, ce simbol dăruiesc“, ne-a declarat Florin Cramariuc.

Mărțișoare cu șnur alb și negru

La meșterul Florin Cramariuc am găsit și mărțișoare cu șnur în alb și negru, confecționate de băiatul său. Ne-a spus că așa a fost primul mărțișor de pe vremea dacilor, o brățară din două fire, alb și negru, făcute din lână, nevopsită, toarsă și răsucită, brățară care se punea la încheietura mâinii copilului la naștere, pentru protecție. „Alb și roșu a ajuns la noi odată cu ocupația austro-ungară, cu bradul de Crăciun. Noi am avut alb și negru, din Vest ne-a venit roșul. Lumea întreabă de ce am mărțișoare cu alb și negru, le explic despre ce este vorba și cei destupați la minte le achiziționează. Lumea apreciază mărțișoarele meșterilor populari, chiar dacă nu sunt chiar de un leu bucata, cum se vând pe tarabe cele chinezești, dar nu sunt nici scumpe. Eu zic că merită să oferi un lucru de calitate persoanei pe care o îndrăgești, o iubești și vrei să-i faci o surpriză“, a explicat Florin Cramariuc.

Silviu Buculei

GALERIE FOTO