Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a prezentat bilanțul de activitate pentru anul care tocmai s-a încheiat. În continuare vă prezentăm spicuiri din acest bilanț.

Astfel, potrivit conducerii Romsilva, regia a obținut, în anul 2022, venituri de 3,3 miliarde de lei, în creștere cu 17,9% față de bugetul de venituri și cheltuieli aprobat. O creștere s-a înregistrat și la cifra de afaceri, aceasta fiind de 3 miliarde de lei la finalul anului, cu 20% peste indicatorii stabiliți. În același timp, cheltuielile au crescut cu doar 1,8% față de programul inițial.

Cea mai mare creștere se înregistrează în privința profitului brut, acesta fiind prognozat la peste 500 milioane de lei, față de 50 milioane de lei prevăzuți în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2022.

Pentru 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva își propune să obțină venituri totale de 3,45 miliarde de lei, o cifră de afaceri de 3,1 miliarde de lei și un buget de cheltuieli de 3,2 miliarde de lei. În privința profitului, pentru anul 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva estimează un profit brut de 250 milioane de lei, pe fondul creșterii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a evoluției pieței lemnului pe anul viitor, prețul de vânzare a masei lemnoase rămânând relativ constant.

Investiții de circa 170 de milioane de lei

Romsilva a realizat anul trecut investiții de circa 170 de milioane de lei, din care 110 de milioane din fondul de accesibilizare și 60 de milioane din fonduri proprii.

Din cele 110 milioane de lei din fondul de accesibilizare s-au construit 303,17 kilometri de drumuri forestiere, s-au reabilitat 1.473,76 kilometri de drumuri forestiere și s-au realizat proiectele pentru 254,9 kilometri de drumuri forestiere și 49,1 kilometri de cale ferată forestieră.

Cele 60 de milioane de lei din fonduri proprii au fost investite în utilaje destinate mecanizării lucrărilor silvice, pentru realizarea drumurilor forestiere, pentru exploatarea și prelucrarea lemnului, inclusiv tractoare articulate forestiere, instalații de irigat pentru pepinierele silvice, precum și mijloace de transport precum autocamioane pentru transportul lemnului, cu macara și autoutilitare cu benă.

Menționăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează o rețea de 26.514 kilometri de drumuri forestiere și 67 de kilometri de cale ferată forestieră.

Programul anual de regenerare a pădurilor

Până la finele lui 2022, Romsilva a regenerat 14.909 hectare, din care 10.206 hectare prin regenerare naturală și 4.703 hectare prin regenerare artificială, prin lucrări de împăduriri.

În cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat, până la această dată, 24,5 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice proprii.

Programul de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pe tot anul 2022, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede lucrări de regenerare pe 14.057 hectare, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin lucrări de împăduriri, pentru care s-a alocat un buget total de 220,4 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat, din care 47.335 hectare prin regenerări naturale și 25.557 hectare prin lucrări de împădurire, fiind plantați, în total, 141,37 milioane de puieți forestieri.

Romsilva a pus pe piață 10 milioane de metri cubi de lemn

Romsilva a oferit pe piață în 2022 un volum de 10 milioane metri cubi de lemn, cu 500.000 de metri cubi în plus față de programul anual. Suplimentarea volumului a fost aprobată de Consiliului de Administrație al Romsilva, la propunerea directorului general, pentru asigurarea necesarului de pe piața lemnului. 

Din acest volum, în primele 11 luni ale anului trecut au fost oferiți agenților economici de profil, ca masă lemnoasă pe picior, un volum de 6,13 milioane metri cubi, fiind adjudecați 5,53 milioane metri cubi, la prețul mediu de 326,95 lei/m.c. Menționăm că prețul mediu de pornire în cadrul licitațiilor a fost de 197,45 lei/m.c.

De asemenea, a fost oferit agenților economici și un volum de circa 1,1 milioane metri cubi de lemn fasonat, recoltat prin mijloace proprii sau prin contracte de prestări servicii cu operatori atestați în activitatea de exploatare forestieră. În primele 11 luni, a fost adjudecat un volum de 1 milion metri cubi lemn fasonat, la prețul mediu de 595 lei/m.c. La acestea se adaugă circa 2 milioane metri cubi de lemn pentru foc livrat, până la finalul anului, direct populației.

Tot volumul de lemn a fost oferit în cadrul licitațiilor electronice, fiind asigurată astfel transparența, eficiența, echidistanța, precum și condiții concurențiale sporite pentru toți agenții economici atestați care au participat la aceste licitații.

Menționăm că, pentru anul 2023, Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a aprobat punerea pe piață a unui volum de 10 milioane metri cubi de lemn, venind în întâmpinarea cererii crescute pentru această resursă.

A scăzut numărul de agresiuni la adresa personalului silvic

În 2022, s-au înregistrat șapte cazuri de agresiune la adresa personalului silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor, un număr semnificativ mai mic față de cele 35 de cazuri înregistrate în 2021.

Din cele șapte cazuri de agresiune, doar trei, înregistrate la direcțiile silvice Mureș și Argeș, au necesitat îngrijiri medicale. Toate cazurile de agresiune sunt în curs de cercetare penală.

Totodată, anul trecut, Romsilva a achiziționat 4.034 de arme letale pentru dotarea personalului silvic de teren cu atribuții de pază, în prezent fiind efectuate formalitățile necesare pentru înregistrarea armamentului nou achiziționat și pentru avizarea personalului silvic cu atribuții de teren.

Venituri din activitățile conexe silviculturii

Tot din bilanțul regiei aflăm că peste 34 milioane de lei au fost obținute de Romsilva în primele 11 luni ale anului trecut din activități conexe silviculturii, precum cinegetică, fructe de pădure, ciuperci sau plante medicinale.

Astfel, din activitățile de vânătoare și din valorificarea cărnii de vânat au fost obținuți 5.060.303 lei, iar alți 969.550 de lei au fost obținuți din vânzarea fazanilor vii. Valorificarea păstrăvilor de consum a generat venituri de 9.249.930 de lei.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a obținut 11.044.541 lei din vânzarea fructelor de pădure, 5.296.200 lei din valorificarea trufelor, 2.687.828 lei din vânzarea plantelor medicinale și alți 235.805 din cea a ciupercilor.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva gestionează 242 fonduri de vânătoare și administrează 27 de păstrăvării aflate în funcțiune, precum și 3 fazanerii, la Gherghița, Pișchia și Ghimpați.

Ce va fi în 2023?

Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva estimează, pentru acest an, obţinerea unui profit brut de 250 milioane de lei, la jumătate faţă de 2022, pe fondul creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi al evoluţiei pieţei lemnului în 2023, în condiţiile în care preţul de vânzare a masei lemnoase va rămâne relativ constant.

Astfel, pentru anul 2022, profitul brut estimat a fost de aproximativ 500 de milioane de lei, de zece ori mai mare faţă de prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul trecut. În privinţa veniturilor totale pentru anul în curs, Regia estimează obţinerea unei sume de 3,45 de miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 5% faţă de veniturile consemnate în 2022.

De asemenea, în 2023, cifra de afaceri va creşte uşor la 3,1 miliarde de lei, de la 3 miliarde anul trecut, iar bugetul de cheltuieli este estimat la 3,2 miliarde de lei până la finele acestui an.

Conform declaraţiilor făcute de către directorul general al Romsilva, Daniel Nicolăescu, în acest an Regia va avea obligaţia, conform prevederilor Codului silvic, ca 50% din volumul de lemn pus pe piaţă să fie fasonat, ceea ce înseamnă aproximativ 5 milioane de metri cubi.

Romsilva administrează 3,13 milioane hectare de păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc adăpostește colecții de înaltă calitate, de anvergură națională și internațională, fiind singurul muzeu al lemnului din toată România.

Scurt istoric

Existența Muzeului din Câmpulung Moldovenesc se leagă de lupta intelectualilor bucovineni împotriva fenomenului de deznaţionalizare din perioada ocupaţiei habsburgice, când învăţătorul Ion Ştefureac alcătuieşte primele colecţii de etnografie cu intenţia promovării valorilor specificului național. El dăruieşte Şcolii de Arte şi Meserii din Câmpulung toate obiectele colecţionate, acestea fiind organizate într-un muzeu de artă populară deschis în incinta şcolii.

În timpul Primului Război Mondial şcoala a fost bombardată, fiind distrusă atunci şi o importantă parte din colecţia de etnografie.

În 3 aprilie 1935 se va constitui Comitetul de Iniţiativă al fondării Muzeului Judeţean de Etnografie în scopul colecţionării, păstrării şi expunerii obiectelor de „artă populară“, legate de trecutul şi felul de viaţă a  strămoşilor, obiecte evocatoare a îndeletnicirilor şi a datinilor. Deschiderea oficială a muzeului s-a făcut la data de 1 iunie 1936, avându-l ca director pe Constantin Brăescu (1936-1950). Obiectele colectate, atât cele donate, cât și cele achiziţionate cu plată, erau aduse la Câmpulung şi depuse în sala de şedinţe a Prefecturii, pusă la dispoziţie pentru acest scop.

MAL85 – un nou început

„Anul acesta muzeul a aniversat 85 de ani de la fondare, moment sărbătorit la 1 iunie. A fost o dublă sărbătoare, pentru că la aceeași dată am redeschis parțial instituția, după 2 ani de la debutul celor mai ample lucrări de renovare din întreaga istorie a imobilului, din fonduri europene. Spun parțial pentru că majoritatea colecției patrimoniale este încă în depozit, în așteptarea muzeotehnicii achiziționate în proiectul UE (mobilier, scenografie) care încă nu a sosit. De aceea, la acest moment la MAL pot fi vizitate două expoziții temporare: prima e „MAL85 – un nou început“, care spune povestea senzațională și necunoscută până astăzi, plină de evenimente neprevăzute și personaje misterioase, a muzeului nostru, a cărui origini le trasăm în negura vremurilor, încă de la revoluția de la 1848. Cea de-a doua expoziție temporară e „Cântecul pădurii“, o expoziție foto a câmpulungeanului Laurențiu Sbiera, care ilustrează mai bine de o sută de specii de păsări imortalizate de-a lungul a mai bine de 4 ani. Obiectivul nostru este redeschiderea totală a muzeului până la 28 noiembrie, când se sărbătorește Ziua Bucovinei“, ne spune domnul Bogdan Stamatin, managerul Muzeului Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc.

O intrare în istorie

Să ne amintim faptul că, în urmă cu sute de ani, cel care trebuia să taie un copac pentru utilizarea lui în gospodărie ori la construirea unei case sau anexe gospodărești, își cerea iertare de la copacul pe care urma să-l doboare. Dăinuia dragostea omului pentru pădure, pentru rostul ei în viața omenească pentru că aceasta îi dădea lemn, fructe, leacuri valoroase, vânat, mâncare, adăpost, liniște și inspirație pentru creațiile sale artistice. Pornind de la această credință s-a născut ideea tematică a organizării muzeului câmpulungean.

Expoziția este organizată în 18 săli, însumând peste 1.800 mp. Circuitul de vizitare începe cu prezentarea bogăției pădurilor bucovinene, putând fi admirată o varietate de secțiuni de lemn, de diferite soiuri și esențe întâlnite în pădurile Obcinelor, un trunchi de molid de 670 de ani, o secțiune de lemn de rezonanță de 345 de ani sau lemnul de tisă, raritate în pădurile de astăzi ale Bucovinei. Tot acolo se găsesc unelte de prelucrare a lemnului, dispuse pe faze de lucru: de la tăiat, doborât, unelte de pregătirea draniței până la unelte de decorare. De la „bestia“ de tăiat în trașcă, uneltele de trasat, compase, sfredele, cuțitul și cuțitoaia pentru despicat și rostuit dranița, la uneltele și sculele pentru gravat, incizat sau pirogravat, întregul inventar al uneltelor de prelucrare dovedește ingeniozitate în prelucrarea lemnului.

Și aventura continuă...

Aventura lemnului continuă în spaţiul rezervat confecţionării instrumentelor muzicale din lemn de rezonanţă şi aici se detaliază modul şi felul în care se alege şi se utilizează lemnul pentru viori, buciume, fluiere, mandoline, ţambal, buhaiul pentru urătura de Anul Nou, cobze sau alte instrumente cu coarde. Tot aici sunt prezentate baltage, bastoane, genți de vânătoare executate de meşteri anonimi ai misterioasei etnii a huţulilor. Intarsia cu cositor sau plumb, ţintele de cositor, bronz sau argint, turnate în forme de piatră, adâncesc misterul asupra obârşiei, artei sau tradiţiilor acestei etnii.

De asemenea, este prezentat un inventar al industriei casnice textile: de la motivele ornamentale ţesute sau cusute pe covoare, păretare, ştergare, cămăşi de lucru sau de sărbătoare, preluate de pe obiectele de interior care le stăteau în faţa ochilor, inspirându-le până la stative de ţesut, vârtelniţe cu numărător sau cu sisteme de roţi pentru mărirea vitezei de lucru, roţi de tors, sucale, piepteni sau raghile.

Sala de expoziţie de la etajul clădirii este destinată utilizării apei: o pirogă de cca 300 de ani, dintr-un singur trunchi de copac, folosită ca pod umblător de la o moară de apă, unde a şi fost găsită. Sunt expuse și piese de la mori de faină, o ştează pentru sumane, un buduroi uriaş pentru captarea apei sau câteva piese pentru spălatul textilelor la râu. Apoi, se pot vedea piese de mobilier țărănesc, sisteme de siguranţă ale casei precum lacăte de lemn, stâlpi de casă sau cerdac, lăzi de zestre, podişoare, un pat ţărănesc de peste 250 de ani, laviţe şi capete de laviţă. Legătura între vechi şi nou, între arta țărănească şi arta modernă se realizează în mod firesc prin Şcoala de Arte şi Meserii înfiinţată în 1895 cu ajutorul mitropolitului Bucovinei şi Dalmaţiei, Silvestru Moraru.

În muzeul în aer liber sunt expuse monumente de arhitectură populară, instalaţii tehnice de mari dimensiuni, o stână cu ocoalele pentru animale şi o placă de 100 mp pentru doritorii de agrement, unde se poate juca şah, cu piese unicat de 20-30 kg, uriaşe, personaje din basmele româneşti.

Anca Lăpușneanu

În România este nevoie de reformă pentru sectorul forestier, în contextul dezbaterilor din cadrul Comisiei și a Parlamentului European pentru o nouă strategie forestieră, a preocupărilor privind starea pădurilor României și a măsurilor ce se impun, se arată într-un comunicat transmis de Asociația Industriei Lemnului - Prolemn. 

De altfel, în acest sens, Prolemn a organizat, recent, o masă rotundă tehnică la nivelul factorilor de decizie europeni, la care au participat 56 de persoane, 36 fiind externi: 8 reprezentanți ai Comisiei Europene, 3 europarlamentari, reprezentanți ai principalelor organizații europene ale proprietarilor de păduri
(CEPF), industriei lemnului (EOS și CEI-BOIS), administrațiilor silvice de stat (EUSTAFOR), ONG-uri de mediu, Institutul Forestier European (EFI), Institutul de
Cercetări al Comisiei Europene (ISPRA-JRC), reprezentanți ai mediului universitar european.

„Analiza situației actuale a condus la concluzia următoare: toată lumea este nemulțumită de situația actuală a sectorului forestier din România și este nevoie de reformă, o schimbare de paradigmă care să ia în considerare răspunsurile la provocările majore menționate”, a spus președintele Prolemn, Cătălin Tobescu. 

În opinia sa, este esențial ca pentru această schimbare să nu se piardă ceea ce este valoros - starea bună a pădurilor, excepționala biodiversitate
și să se găseasca soluții pentru provocări.

Ce trebuie avut în vedere

Principalele aspecte ce trebuie luate în considerare pentru o schimbare sunt: 

-  gestionarea durabilă a pădurilor și mobilizarea durabilă a resurselor lemnoase;

-  reglementare inteligentă – diversificarea instrumentelor de politici forestiere, tranziția
de la situația extrem de rigidă de astăzi, bazată exclusiv pe instrumente de comandă și
control, către politici stimulative bazate pe angajamente voluntare, mai multă libertate
economică și responsabilitate;

- reducerea costurilor economice în administrarea pădurilor;

- să fie respectat dreptul de proprietate, să fie compensate restricțiile impuse
proprietarilor de păduri;

- să existe beneficiile economice și sociale din administrarea pădurilor, beneficii echitabil
distribuite.

Totodată, un aspect esențial este asigurarea accesului micilor proprietari de păduri la uzufructul
proprietății lor, ceea ce ar ajuta și la aprovizionarea legală a populației cu lemnul de foc.

Prolemn face apel la Comisia Europeană pentru ca: 

- Industria lemnului să fie pe deplin implicată și consultată atunci când este evaluată și se
fac recomandări cu privire la situația sectorului forestier din România. Participarea și
consultarea cu operatorii economici sunt esențiale.

- Să existe o abordare bazată pe fapte, atunci când vine vorba de silvicultură în România și
să fie pe deplin luate în considerare expertiza și informațiile publice disponibile (de
exemplu datele IFN, expertiza instituțiilor de cercetare, a universităților, a Institutului
Național de Statistică etc.).

- Să existe o evaluare generală și imparțială a situației sectorului forestier din România.

- Industria nu poate și nu va comenta asupra potențialelor probleme în gestionarea ariilor
protejate din România. Cu toate acestea, industria are un interes major în obținerea
certitudinii și fiabilității juridice.

Asociația Industriei Lemnului - Prolemn și-a exprimat disponibilitatea să asiste oricând Comisia
Europeană cu informații și opinii avizate.

Potrivit datelor Prolemn, suprafața pădurilor a crescut în ultimii 30 de ani și doar 11% din pădure are mai puțin de 20 de ani, mult sub situația distribuției normale pe clase de vârstă a pădurii, situație în care această clasă de vârstă ar fi trebuit să fie de 16%. De asemenea, 1% din suprafața pădurilor se află în clasa de regenerare, ceea ce se încadrează într-o situație normală și există o creștere semnificativă a stocului de masă lemnoasă pe picior - 24 de milioane metri cub pe an, ceea ce înseamnă că se recoltează legal și ilegal maximum 65% din creșterea pădurii. 

Principalele probleme

Președintele Prolemn a mai arătat că tăierile neautorizate și combaterea acestora au condus la suprareglementare, funcționarea industriei lemnului într-un mediu economic cu risc ridicat, cu costuri ridicate pentru verificarea conformității, cu migrarea forței de muncă din sector. De asemenea, „mulți politicieni, precum și o parte a opiniei publice, nu au o percepție corectă cu privire
la gestionarea durabilă a pădurilor. Non-intervenția și gestionarea pasivă sunt soluții doar pentru conservare în ariile strict protejate - 10% în strategia europeană pentru protecția biodiversității. Pentru restul de 90% din păduri, cheia pentru gestionarea durabilă, chiar și pentru combaterea schimbărilor climatice, este o silvicultură activă”, a mai menționat Tobescu. 

O altă problemă este lipsa de beneficii economice și sociale pentru proprietarii de păduri din gestionarea pădurilor, din cauza restricțiilor impuse fără despăgubiri echitabile și a
costurilor ridicate de administrare a pădurii. Efectul acestei situații se vede în blocarea gestionării exploatațiilor forestiere mici și neexecutarea operațiunilor de îngrijire, precum și lipsa motivației pentru extinderea fondului forestier.

Totodată, este de semnalat și problema lipsei finanțării în sectorul forestier, nevoile de finanțare fiind urgente pentru: 

- Accesibilitate sporită a fondului forestier;
- Compensarea proprietarilor de păduri pentru restricțiile impuse;
- Noi investiții în mașini și tehnologie de recoltare;
- Extinderea terenului forestier.

Sunt zile critice, iar greșelile au costuri economice și sociale imense!

Sectorul forestier și industria lemnului sunt esențiale, trebuie să-și continue activitatea!

Domenii considerate esențiale în România în această perioadă, cum sunt cel al  energiei, cel  alimentar și medical,  depind de activitatea din sectorul forestier și a industriei lemnului. Pentru a nu exista blocaje care să îngreuneze situația economică și socială actuală, organizațiile reprezentative din domeniu avertizează că sectorul forestier și industria lemnului sunt esențiale și trebuie să-și poată continua activitatea!

Federația  Proprietarilor  de Păduri  și  Pășuni  din România – Nostra  Silva și Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq solicită listarea sectorului forestier și a industriei lemnului între activitățile esențiale, lăsând la latitudinea antrepenorilor decizia de a continua sau nu activitatea, în raport cu condițiile efective și  cererea pentru  produsele sectorului, de maximă importanță în:

• industria celulozei și hârtiei, industrie care contribuie inclusiv la fabricarea de măsti de protecție, în contextul epidemiei de Covid-19 prin furnizarea de materia primă, pornind de la lemn brut transformat în  celuloză (a se vedea implicarea companiei Taparo -  unul dintre liderii industriei mobilei din România).
• industria ambalajelor - de care este legată funcționarea industriei alimentare.
• industria paleților - de asemenea industrie suport pentru industria alimentară și transporturile de marfă.

Ca toate acestea să funcționeze în condiții optime, sectorul de exploatare și de prelucrare primară a lemnului trebuie să rămână active.

Mai mult de atât, în România avem specificul dependenței populației, într-o proporție de peste 50%, de încălzirea  directă cu lemne de foc. Suplimentar, avem  comunități întregi, instituții publice, spitale, administrații publice și gospodării care au  ca furnizor  pentru apă caldă și căldură sisteme  centralizate  bazate pe  biomasă  lemnoasă .  De  menționat  în context  și  sistemele  de încălzire  bazate  pe  peleți  si  bricheți.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva atrage atenția asupra unui posibil blocaj pe piața lemnului, inclusiv posibile riscuri în asigurarea lemnelor de foc pentru populație, datorită aplicării articolului 59 din Codul Silvic, cu modificările ulterioare.

Prin aceste modificări, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva trebuie să efectueze lucrări silvice de îngrijire a pădurilor în regie proprie, prin mijloace proprii sau prin contracte de prestări servicii, la o cotă majorată, din care ar rezulta un volum exploatat de aproximativ 4,3 milioane de metri cubi din pădurile proprietatea publică a statului, aflate în administrare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a pregătit alinierea la noile modificări legislative și a crescut cu 16% volumul rezultat din lucrări silvice efectuate prin mijloace proprii și cu 632% prin intermediul prestării de servicii. Cu toate acestea, volumul de lemn exploatat introdus pe piață din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Romsilva, a scăzut în primele patru luni ale anului cu 150 de mii de metri cubi față de perioada similară a anului trecut. De asemenea, volumul oferit prin licitații publice firmelor atestate în exploatări forestiere a scăzut cu 22%.

Până în prezent, Romsilva a organizat proceduri de achiziție publică pentru prestări de servicii pentru lucrări silvice din care ar rezulta un volum de 2,5 milioane de metri cubi, iar în urma licitațiilor în sistemul de achiziții publice s-a reușit achiziția de servicii de exploatare pentru un volum de 1,2 milioane de metri cubi.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva apreciază că în lipsa unor măsuri legislative imediate, în pădurile proprietate publică a statului ar putea rămâne neexploatați, până la finalul anului, un volum de 2 milioane de metri cubi de lemn, cu numeroase efecte negative asupra asigurării masei lemnoase necesare pentru încălzirea populației și a industriei de prelucrare a lemnului. De asemenea, prin scăderea volumului de masă lemnoasă pus pe piață, pot interveni majorări de prețuri, datorită cererii mari și a ofertei scăzute.

Un alt efect negativ va fi acela că nu vor putea fi efectuate lucrările de îngrijire conform planurilor anuale prevăzute în amenajamentele silvice, ce are putea conduce la degradarea pădurilor, diminuarea speciilor valoroase în pădurile de stat, deprecierea lemnului provenit din doborâturi de vânt și extinderea bolilor și dăunătorilor în pădurile din jur.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva consideră că este nevoie de o măsură urgentă în sensul renunțării la obligativitatea efectuării lucrărilor silvice doar prin forțe proprii sau prin prestări silvice care ar putea preîntâmpina aceste posibile riscuri, cu consecințe asupra pieței lemnului și a stării de sănătate a pădurilor proprietate publică a statului administrate de Regie.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de pădure proprietate publică a statului, adică 48% din totalul fondului forestier național.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a identificat în primul semestru al anului alte 3.840,46 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine, solicitând deja introducerea acestor suprafețe de pădure, aflate în proprietatea publică a statului, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, conform Ordinului de Ministru 2525/2016.

Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine și 844,08 hectare păduri cvasivirgine.

Specialiștii Romsilva au identificat 1.757,71 hectare la Ocolul Silvic Arpașu din județul Sibiu, 1.063 de hectare la Ocolului Silvic Strâmbu Băiuți din județul Maramureș și 175,67 de hectare la Ocolul Silvic Tarnița din județul Mehedinți, toate încadrându-se în categoria funcțională păduri virgine.

În județul Maramureș au fost identificate, în total, 633,21 hectare păduri de stat care se încadrează în categoria funcțională păduri cvasivirgine, pe raza ocoalelor silvice Groșii Țibleșului, Mara și Strâmbu Băiuți. Au mai fost identificate și alte păduri cvasivirgine în județul Caraș-Severin, 58,33 hectare la Ocolul Silvic Berzeasca, în județul Hunedoara, 87,41 hectare pe raza Ocolului Silvic Geoagiu, și în județul Neamț, 65,13 hectare la Ocolul Silvic Pipirig.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine continuă, anual, specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva analizând peste 300 de mii de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus deja, anul trecut, 9.983 de hectare în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

Recent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu organizațiile WWF România și Greenpeace România au reușit introducerea a 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea, 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale.

Sursa: Romsilva

Recent, mai mulți parlamentari au solicitat modificarea Codului Silvic. Inițiativa lor a stârnit reacții puternice din partea unor asociații ale forestierilor. Într-un document comun depus la Senat, Asociația Forestierilor „Valea Someșului“ și Asociația Forestierilor „Bucovina“ atrag atenția asupra gravității implicațiilor acestor modificări. În plus, ceea ce este o dovadă de normalitate, chiar dacă o normalitate mai rar întâlnită în România, propun și soluții alternative.

În continuare prezentăm cele mai importante părți din document:

„Constatăm cu regret că propunerile de modificare a Codului Silvic înregistrate la Senat de un grup de parlamentari PSD vor bulversa ireversibil piața lemnului, vor duce la distrugerea capitalului privat din sectorul de exploatare și industrializare a lemnului și vor scumpi lemnul de foc pentru marea majoritate a populației.

Așa cum reiese din motivarea propunerii legislative de modificare a Codului Silvic, necesarul de lemn de foc ar fi de cca 18 milioane mc, în condițiile în care, conform EUROSTAT, anual s-a valorificat ca lemn de foc un volum de cca 5 milioane mc. Cum motivează specialiștii care au redactat textul diferența de 13 milioane mc? Cum vor reuși angajații RNP să sporească volumul de lemn de foc legal recoltat, în condițiile în care volumul ce poate fi recoltat legal din proprietatea publică a statului este de cca 9 milioane mc, din acest volum lemnul de foc reprezentând cca 4 milioane mc?

Cantitatea de lemn de foc recoltată legal este aceiași, indiferent de cine o valorifică.

Am susținut și susținem valorificarea lemnului din pădurile proprietatea publică a statului prin agenți economici pentru a permite competitivitatea, dezvoltarea comunităților locale, dezvoltarea mediului de afaceri și a capitalului românesc.

După 27 de ani de economie de piață este obligatorie valorificarea lemnului în condițiile eficienței economice și, dacă ne referim la lemnul de foc, este obligatorie asigurarea necesarului potrivit nevoilor consumatorului – livrat la domiciliul acestuia, despicat, uscat, paletizat. Utilizând această resursă, am creat un serviciu la îndemâna populației care creează locuri de muncă și aduce taxe și impozite bugetului de stat.

Sub masca populistă a asigurării lemnului de foc pentru populație, un grup de foști angajați ai RNP, acum parlamentari, au strecurat în proiectul de modificare a Codului Silvic prevederi ce contrazic principiile concurenței și liberul acces la resursa de masă lemnoasă.

Prin aceste modificări se forțează facilitarea accesului operatorului economic RNP la peste 70% din volumul de masă lemnoasă din proprietatea publică a statului de care va profita discreționar, pe alese, evitând valorificarea acestuia prin licitație publică, instituindu-se monopolul de stat pe piața lemnului de foc, precum și pe piața lemnului de lucru subțire.

Este inacceptabilă propunerea de la punctul prin care se urmărește vânzarea directă a lemnului rămas nevalorificat, evitându-se astfel concurența unei licitații publice.

Adoptarea acestor măsuri va duce la crearea unei noi clase de privilegiați care vor avea acces, pe bază de recomandare, la lemnul oferit de stat.

Asigurarea lemnului de foc pentru populație este reglementată de Ordinul 413/2001, iar art. 6 (2) prioritizează asigurarea lemnului de foc către «invalizi, bătrâni, familii sărace cu situații deosebite, creșe, grădinițe, case de copii…», suprareglementarea acestui serviciu prin Codul silvic fiind nejustificată.

Considerăm că aprovizionarea cu lemn de foc va fi mult mai dificilă în special în zonele din sudul țării, unde suprafața fondului forestier nu poate acoperi necesarul de lemn de foc, iar agenții economici din centrul și nordul țării nu vor mai dispune de volumele necesare pentru a aproviziona și această regiune.

Pentru rezolvarea problemei lemnului de foc propunem:

1. Eliminarea TVA la vânzarea lemnului de foc către persoane fizice. Măsura va reduce prețul lemnului, dar în același timp va elimina și evaziunea de pe acest segment de piață.

2. Adoptarea Legii biomasei prin care să fie valorificate resursele lemnoase provenite din resturi de exploatare, vârfuri, crengi, din vegetația aflată în afara fondului forestier, a resturilor provenite din agricultură (paie, coceni, resturi).

3. Facilități și sprijin din partea Statului pentru realizarea lucrărilor de izolare termică a clădirilor și utilizarea instalațiilor solare pentru asigurarea apei calde menajare.

4. UAT-urile prin intermediul serviciilor sociale specializate să identifice persoanele nevoiașe și, în baza unui estimat, să lanseze proceduri publice de achiziție a lemnului de foc pe care să îl pună la dispoziția acestora.“

Precizăm că cele două asociații reunesc peste 700 de firme ce dețin atestate de exploatare eliberate de Ministerul Apelor și Pădurilor și, împreună, pot exploata și comercializa un volum de cca două milioane mc masă lemnoasă anual.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 46-47

„Romsilva a încheiat anul 2016 cu rezultate foarte bune. În același timp, au fost create premisele ca și în anul 2017 activitatea Regiei să se desfășoare în condiții bune, care să conducă la rezultatele scontate“, a apreciat domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA.

Venituri mai mari, cu mai puțin lemn tăiat

Conform datelor prezentate de domnia sa, veniturile totale obținute în anul 2016 sunt de 1,932 miliarde lei, față de 1,842, câte erau prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli. Aceasta în condițiile în care au fost recoltați cu aproximativ 820.000 metri cubi de lemn mai puțin decât era planificat. „Este un lucru bun că am reușit să menținem în rezervă această cantitate de lemn. Este o presiune mai mică pe care am pus-o asupra pădurilor“, apreciază conducătorul regiei.

Una dintre cele mai mari realizări în domeniul depășirilor este la capitolul reîmpăduriri. Aproape 16.000 ha de pădure au fost regenerate în mod artificial sau natural în cursul anului trecut.

Cu acestea, suprafața totală de pădure rege­nerată în ultimii 25 de ani a ajuns să depășească 528.000 ha.

Cea mai mare parte a veniturilor realizate, aproape 87%, au provenit din vânzarea de masă lemnoasă. Alte cinci procente au fost obținute în urma serviciilor asigurate altor proprietari de păduri. Cele 30 de păstrăvării au produs 531 tone de pește, cu 23 mai mult decât era planificat. Au fost valorificate 173,8 tone carne de vânat, iar cele trei fazanerii ale Romsilva au obținut 28.598 de fazani.

O reușită importantă a celor 16.500 de angajați ai regiei a fost și reducerea furturilor de lemn. În primele nouă luni ale lui 2016, cantitățile de lemn tăiat ilegal din pădurile statului s-au ridicat la 36.000 mc, adică 0,3 – 0,4%, din cantitatea totală de lemn tăiat.

Lemnul de foc, o prioritate esențială

„Lemnul de foc a fost, în ultima parte a anului 2016, una dintre prioritățile esențiale pentru regie“, a ținut să precizeze dl Pahonțu. „În prima jumătate a anului 2016 legislația nu ne permitea să punem lemn pe piață în mod direct decât dacă rămânea neadjudecat după două licitații și o negociere directă. Lucru care, evident, nu se întâmpla.

Începând din toamnă, am putut vinde direct lemn de foc. Având în vedere situația, am făcut un efort să putem asigura cantități suficiente. Așa se face că, dacă în primele opt luni ale anului au fost puși pe piață direct 450.000 mc, în ultimele patru luni au fost vândute încă 400.000“, a mai adăugat directorul Romsilva.

„Punerea pe piață a acestor lemne de foc a reprezentat un efort major, în condițiile în care Romsilva administrează doar 49% din fondul forestier existent în România, iar 85% din dreptul de recoltare a fost vândut societăților comerciale atestate, în conformitate cu legislația existentă. Ca urmare, toate aceste cantități au fost obținute din cele 15 procente din masa de recoltat, rămase în patrimoniul regiei“, a ținut să sublinieze Dragoș Pahonțu.

Prețul mediu pentru metrul cub de lemn de foc oferit de Romsilva a fost de 132 lei, de trei – patru ori mai mic decât cel de pe piața liberă.

Licitațiile pentru 2017, aproape încheiate

Pentru anul 2017 au fost deja adjudecate, prin licitații publice, drepturile de recoltare pentru 3.336.590 mc de lemn, reprezentând 78% din volumul brut oferit agenților economici pentru anul acesta. Prețul mediu de pornire a licitației a fost de 149,48 lei/mc, iar cel de vânzare a urcat până la 185,64. La licitația principală au fost oferiți 1.223.491 mc rășinoase, 549.977 mc fag, 330.913 mc stejar, 552.577 mc diverse specii tari și 636.39 mc esențe moi.

În ceea ce privește modul în care au fost cheltuiți banii Romsilva, conducerea Regiei a fost la fel de transparentă. 88,5 milioane lei au fost cheltuiți pentru investiții, iar alte 100 milioane au fost adăugate fondului de accesibilizare. În acest din urmă capitol sunt incluse investițiile necesare pentru construcția a 127 de drumuri noi și 210 reabilitări/refaceri. Lungimea totală a drumurilor pe care s-a intervenit a fost de 1.626 kilometri. Alte drumuri, cu o lungime de 513 km au fost proiectate, lucrările urmând să înceapă în 2017.

Din fondul de investiții, 56,3 milioane de lei au fost cheltuite pentru cumpărarea de utilaje productive. 4,48 milioane lei reprezintă suma pusă la dispoziția hergheliilor aflate în administrarea Romsilva. O sumă însemnată, 777.000 lei, a fost cheltuită pentru funcționarea pepinierelor, care au furnizat puieții nece­sari regenerărilor de pădure.

„E important să fim alături de proprietarii de păduri!“

Dincolo de toate cifrele prezentate, cele mai importante realizări ale Romsilva sunt legate de modul în care personalul regiei cooperează cu ceilalți proprietari de păduri. Această chestiune este cu atât mai importantă cu cât, deși Romsilva reunește cei mai numeroși specialiști în domeniu, administrează mai puțin de jumătate din pădurile din România.

„Față de alte țări, în România nu s-a făcut niciodată educație forestieră, în adevăratul sens al cuvântului. Tocmai de aceea este important să fim alături de proprietarii de păduri“, consideră dl Pahonțu.

Noua legislație, recent intrată în vigoare, face posibil ca posesorii de păduri cu suprafețe de sub 30 ha să poată solicita Romsilva, cu titlu gratuit, atât paza pădurilor, cât și supravegherea stării de sănătate. „Acesta este un pachet de măsuri de minimis, cuprins în HG 864. O altă prevedere legală obligă regia să intervină și pentru combaterea dăunătorilor“, a mai arătat șeful Romsilva.

„În concluzie, 2017 poate fi un an bun pentru pădurile României, dacă lucrurile vor continua să se mențină pe făgașul acesta“, nădăjduiește directorul general al Romsilva.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 44-45

Pe data de 19 octombrie, a avut loc la București, Congresul Național al Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România. Desfășurat la Palatul Patriarhiei, congresul a avut pe ordinea de zi mai multe probleme grave cu care se confruntă sectorul forestier din România.

Printre altele, participanții la congres au ținut să sublinieze faptul că industria lemnului din România cunoaște una dintre cele mai proaste perioade din istoria sa, în principal din cauza unor OUG făcute ”pe genunchi”. ”Din acest motiv, România își subminează propria economie, lovind una dintre ramurile cele mai productive”, după cum a arătat unul dintre participanți. Concret, Cătălin Tobescu, vicepreședintele Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România a declarat că ”ultima ordonanță de urgență emisă de Guvern în această toamnă ne-a lovit cel mai puternic. Este vorba de ordonanța care prevede noi sancțiuni în domeniul contravențiilor în sectorul forestier. Concret, dacă un transport este depistat și cu 0,1% material lemnos în plus de către autorități, nu numai că este confiscat lemnul, dar este confiscat și camionul. Iar acum, transportatorii nu mai vor să transporte material lemnos. Este un blocaj fără precedent în sector”.

Undeva în România, la Băbenii Vâlcei, declarat în 2002 oraş, cel mai mare din judeţ după Râmnicu-Vâlcea şi Drăgăşani, neamul albierilor sau rudarilor, consfinţit de istorie ca făcând parte dintre cele „trei naţii“ care au stat la baza formării aşezării, îşi caută şi azi calea cea mai bună pentru a rezista economic. Încercările ar putea rezolva şi problema recăpătării identităţii culturale, pierdută după mai multe decenii de dezrădăcinare nu ca spaţiu, neapărat, ci mai degrabă social. Aceasta nu este doar povestea lor, ci şi a celorlalte populaţii străvechi din zonă, a ciobanilor coborâţi din Jina, în vremea împărătesei Maria Tereza, care-i împovărase cu biruri, şi a băştinaşilor, agricultori de când se ştiu.

Deunăzi vreme, locuitorii din Băbeni cu asta se ocupau, cu oieritul, cu meşteşugul în lemn şi cu agricultura. Pe rudari, comunismul i-a luat din atelierele lor şi i-a dus în uzine; pe unii i-a recalificat în strungari, matriţeri, sudori, iar cei mai norocoşi au ajuns în fabrici de mobilă. Păşunile oierilor au fost transformate, după descoperirea rezervelor importante de ţiţei, în câmpuri petrolifere, iar agricultorii s-au angajat în industrie. După 1990, toate fabricile s-au închis. Oamenii s-au trezit dintr-o dată fără nimic, nemaiavând foloase nici din meseriile învăţate, dar nici acasă ateliere, stâne de oi sau loc pe luncile Oltului, pentru legumicultură. Se crease o ruptură de generaţie, cei tineri neavând habar de vechile îndeletniciri, cei în vârstă epuizându-şi timpul pe acest pământ. A durat multă vreme până când lucrurile s-au legat. Rudarii, pentru că despre ei vom vorbi astăzi, s-au întors la casele lor din Valea Mare şi la meşteşugul devenit aproape genetic, scobitul în lemn.

Radiografia unei generaţii printr-un om

Rudarii nu se recunosc ca neam de rromi. Ei se revendică dintr-o entitate culturală rară, întinsă pe sub poalele Carpaţilor, de la Argeş la Vâlcea. Pentru a descoperi identitatea „celor mai vechi meşteşugari ai neamului românesc“ trecea şi regina Maria a României Oltul! Iar sculptorul Dan Gherasimescu a învăţat tainele cioplitului de la, cum îi numea el, aceşti „vrăjitori ai lemnului“. Un astfel de „vrăjitor“ am cunoscut şi noi. De fapt, nu; veţi vedea că povestea lui e oglinda gene­raţiei sale de meşteri, trecută prin toate provocările despre care tocmai vorbeam. Gheorghe Cimpoieru are 52 de ani. A „furat“ arta cioplitului de la tatăl său, pe care-l ajuta la muncă în copilărie, dar părinţii s-au adaptat perfect cerinţelor vremurilor de acum 40 de ani şi i-a trimis pe toţi cei cinci băieţi la şcoală, să înveţe câte o meserie. Gheorghe Cimpoieru a fost sculer-matriţer la Electroputere Craiova. După ce unitatea s-a restructurat şi privatizat, cu tot ceea ce înseamnă aceşti termeni în realitatea românească, s-a întors la Băbeni, apoi şi-a căutat rostul timp de 13 ani prin Grecia, unde a lucrat la munca de jos, în agricultură, iar 10 ani în construcţii, la demolări. Cu banii câştigaţi şi-a trimis copiii la şcoală: fiica a terminat ingineria mediului, un băiat este electrician la Oltchim, iar un altul – tehnician în protecţia mediului. Însă, la revenirea acasă, s-a văzut în situaţia de a nu şti ce va face, mai ales că este tipul de om veşnic fără astâmpăr. Şi-atunci şi-a adus aminte că, la origine, dincolo de meseriile moderne învăţate, este meşter popular.

Revenire la vechiul meşteşug

În vechiul atelier din gospodăria sa frumoasă, cum o descrie, a găsit securea, barda, tesla, scoaba şi cuţitul. Meşteşugul îl avea înlăuntru. A fost mult până s-a văzut în faţa bucăţii de lemn, că mâna a ştiut exact unde să plece. Lucrează totul manual şi se laudă că piese ca ale sale se găsesc doar la „artiştii“ din Băbeni. Nimeni din ţară nu mai confecţionează în felul acesta albii sau linguri. El face parte din categoria albierilor care lucrează în esenţă moale, salcie, plop şi tei, salcia de Dobrogea, cu lemn alb, fiind considerată copac nobil, „în care chiar Dumnezeu şi-a pus binecuvântarea“. Alţii sunt specializaţi în fag, cireş şi frasin. „Tata – povesteşte Gheorghe Cimpoieru – cioplea doar linguri şi albii. Eu, pentru că aproape toţi meşterii de la mine fac asta, m-am specializat în platouri din care se serveşte mâncarea în restaurantele vânătoreşti sau rustice. Realizez aşadar platouri, tăvi în formă clasică ori sub formă de frunză, farfurioare pentru mămăliguţă, găvane, copăi pentru frământat coca, scaune, mese etc.“ Lemnul se lucrează în verde. Finisarea este o operaţiune care se execută în uscat, pentru a obţine albul natural al materialului. Nu orice esenţă de salcie este bună. Cumpără lemnul, cu cheltuială mare, din Dobrogea. Pentru obiectele de bucătărie, în afară de salcie, mai foloseşte plopul şi teiul. Bradul este exclus din start ca variantă de lucru, pentru că împrumută mirosul de răşină bucatelor. Cum spuneam, totul este sută la sută manual. Adânciturile în lemn le realizează cu scoaba. Pentru cel care asistă, lucrul ar părea greu. Meşterii ştiu însă că unealta este condusă de fibra copacului. Toate obiectele sunt cioplite dintr-o singură bucată de lemn. Trunchiul copacului este porţionat astfel încât să nu se irosească niciun centimetru.

Meşteşug căutat în Ardeal

Vă întrebaţi dacă acest meşteşug asigură traiul unui meşter? Nu. Sau da, dacă se mulţumeşte cu foarte puţin: „Obiectele se vând mai bine în Ardeal. Dacă se iveşte vreo comandă mai mare, este perfect. Eu am avut norocul să primesc solicitări de la câteva restaurante, câte 20 de platouri, ceea ce a fost foarte bine. Dar nu neapărat pentru bani fac asta, în fine, să nu exagerez, orice sumă pică bine în casă, dar sunt o persoană care nu poate sta fără să facă nimic. Plus că a început să-mi placă mult să mânuiesc lemnul cum vreau eu.“ Rapidă mânuială, am spune! Cât am stat de vorbă, preţ de câteva zeci de minute, din mâna meşterului a şi ieşit un platou din acela cu mai multe alveole. Gheorghe Cimpoieru a prins şi gustul de a pleca prin ţară cu arta sa, la târguri sau festivaluri. A bătut toată Transilvania, Oltenia, dar în Muntenia n-a trecut dincolo de Valea Doftanei. Cel mai mult îi place însă în Ardeal. Oare pentru faptul c-o avea în sânge picura de băieş? Există câteva documentări care fixează originea rudarilor undeva în Apuseni, ei fiind întâia dată băieşi în minele de aur şi-apoi s-ar fi retras spre sud.

Maria BOGDAN

Transportul de lemn exploatat din pădure, fără aviz de însoțire a mărfii, va fi sancționat cu o amendă de 15.000 de lei, aceasta fiind cea mai aspră pedeapsă contravențională pentru furturile de material lemnos, a anunțat, joi, ministrul delegat pentru Păduri, Ape și Piscicultură, Lucia Varga, într-o conferință de presă.

'Miercuri a fost aprobat în Guvern proiectul legii privind sancționarea contravențiilor silvice. Valoarea contravențiilor a crescut de două, până la cinci ori. Cea mai mare amendă va fi de 15.000 de lei, pentru transportul fără aviz de însoțire a materialului lemnos', a spus ministrul delegat.

Aceasta a precizat că principalele modificări legislative privind furtul de lemn se referă la sancționarea acțiunilor care țin de exploatarea masei lemnoase fără autorizație de exploatare.

'Am stipulat că agentul constatator care face controlul poate chiar anula autorizația de exploatare. Transportul cu avize de însoțire expirate va fi sancționabil. Avizele au valabilitate de numai 48 de ore. De asemenea, circulația pe drumurile forestiere va fi interzisă între orele 22,00 — 5,00, în timpul verii, și între orele 19,00 — 7,00, în timpul iernii. Acest act normativ a fost aprobat în ședința de Guvern și a fost transmis pentru dezbatere în Parlament în regim de urgență', a spus Lucia Varga.

Ministrul a apreciat la 'peste un milion de metri cubi' lemnul tăiat ilegal din pădurile din România, anual, față de 14 milioane de metri cubi de lemn, care se recoltează în mod legal, anual, din păduri.

România are o suprafață împădurită de 6,5 milioane de hectare.

AGERPRES

Transportul pe drumurile forestiere, pe timp de noapte, a lemnului tăiat din pădure va fi interzis prin lege, a anunţat, joi, ministrul Delegat pentru Ape Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, care a prezentat propunerile de modificare a Codului Silvic.
"O măsură pentru a opri jaful din pădurile României este interzicerea transportului de material lemnos noaptea, pe drumurile forestiere. Un alt set de măsuri extrem de importante pentru pădurile din România sunt soluţiile pentru oprirea jafului din păduri. Proiectul de lege aprobat de Guvern prevede aplicarea prevederilor Codului Penal pentru furtul de lemn, ca şi pentru orice alt furt", a spus Varga.

Ministrul delegat a precizat că proprietarii de păduri vor fi stimulaţi să protejeze pădurea, putând beneficia în schimb de bonificaţii prin intermediul certificatelor verzi de emisii de bioxid de carbon. 

"Ei vor fi încurajaţi să nu taie pădurea, primind în schimb aceste bonificaţii. De asemenea, am introdus autorizaţiile de practică, pentru a responsabiliza personalul silvic, iar în cazul în care se constată tăieri ilegale şi abuzuri din partea personalului silvic, aceste autorizaţii pot fi retrase, iar personalul silvic nu mai are ce căuta în pădure. Propunerea legislativă prevede, de asemenea, măsuri în vederea sprijinirii agenţilor economici. Dreptul de preemţiune al operatorilor din industria mobilei la cumpărarea masei lemnoase este o prevedere extrem de importantă. Încurajăm introducerea lemnului pe piaţă fasonat şi prelucrat, astfel încât la nivel local se pot încheia forme de asociere între agenţii economici şi administratorii de pădure, descurajând, astfel, exportul de buştean", a arătat Lucia Varga.

O altă categorie de măsuri extrem de importante sunt cele pentru păstrarea şi extinderea patrimoniului naţional forestier, crearea de noi surse de finanţare pentru împădurirea a un milion de hectare de păduri, până în anul 2030, din contravaloarea certificatelor de emisii de carbon, şi ajungerea a trei milioane de hectare de pădure proprietate a statului, pentru realizarea echilibrului ecologic şi asigurarea sustenabilităţii sectorului producător de mobilă şi produse finite din lemn, a subliniat ministrul.

AGERPRES

Una dintre noile prevederi ale Codului Silvic va interzice vânzarea lemnului pe picior şi accesul comercianţilor de masă lemnoasă în pădure. Aceasta este o măsură contestată deja de cei care au făcut milioane de euro de pe urma exploatării iraţionale a arborilor.

Lucia Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, a declarat recent, la o conferinţă de informare susţinută la sediul Guvernului, că evaluarea actuală a masei lemnoase favorizează ilegalităţile (tăieri necontrolate, ilegale, defrişări), cu sprijinul unor autorităţi locale şi chiar centrale. Aşa s-a ajuns la versanţi de munte şi dealuri fără păduri, cu urmări grave, cum ar fi alunecările de teren.

Din acest motiv, viitoarea legislaţie din domeniu (Legea nr. 46/2008, Codul Silvic şi Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice) va conţine patru soluţii considerate radicale: exploatare raţională; înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn (se va aplica Codul Penal pentru orice cantitate de lemn fără acte); gestionarea eficientă şi durabilă a micii proprietăţi (asigurarea unui sistem de pază şi administrare, impozite mai mari pentru păduri fără contract de administrare, amenajament silvic pe minimum 100 ha, ceea ce va implica asocierea micilor proprietari); pârghii economice pentru descurajarea exportului de buşteni şi prelucrarea lemnului în România.

Cum se face în prezent

Sortarea masei lemnoase pe picior, numită şi sortare silvică, constă în repartizarea lemnului arborilor care urmează a face obiectul exploatării, în sortimente primare, dimensionale şi industriale.

Operaţia se execută în vederea elaborării actului de punere în valoare a volumului de lemn destinat comercializării.

Lucia Ana Varga a explicat că, în prezent, proprietarul unei păduri, de stat sau private, scoate la licitaţie o anumită suprafaţă limitată, pentru a fi tăiată. Evaluarea se face pe picior, adică atunci când copacii sunt încă în picioare. Apoi, câştigătorul licitaţiei face singur tăierea arborilor marcaţi, sortarea şi vânzarea masei lemnoase. Numai că acest sistem duce la tăieri suplimentare din loturile alăturate, susţine ministrul delegat. Surplusul de lemn este transportat fie în baza actelor iniţiale, fie a unor documente false.

Cum se va face în viitor

Conform Luciei Varga, viitoarea legislaţie va prevedea că proprietarul unei păduri, de stat sau private, va scoate la licitaţie o anumită suprafaţă limitată, pentru a fi tăiată. La licitaţie vor participa firme autorizate numai pentru tăiere şi sortare, care vor fi plătite de administrator doar pentru aceste operaţii. În continuare, masa lemnoasă recoltată va fi scoasă la marginea pădurii, unde va fi preluată de administrator şi vândută separat unor firme care se ocupă cu comerţul.

În acest mod, se consideră că tăierile suplimentare vor înceta, pentru că buştenii vor fi reevaluaţi chiar înainte de transport, iar actele se vor întocmi în funcţie de volumul de lemn calculat. Mai mult, se va putea stabili trasabilitatea masei lemnoase exploatate şi impozitarea corectă a venitului obţinut de proprietar.

Noua legislaţie va intra in vigoare, probabil, la 1 ianuarie 2014.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013

Diminuarea furtului de masă lemnoasă prin înăsprirea pedepselor reprezintă principalul obiectiv al proiectului noului Cod silvic, care va fi lansat săptămâna viitoare în dezbatere publică pe site-ul apepaduri.ro, potrivit declaraţiilor ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, făcute duminică la Radio România Actualităţi.

'Sunt decisă să fac un act normativ care să diminueze furtul de masă lemnoasă. În două-trei zile voi avea o discuţie la nivel de prim-ministru pentru a agrea câteva principii ale acestui nou cod. Domnul prim-ministru Victor Ponta şi întreg Guvernul aşteaptă acest cod şi au declarat că susţin măsuri drastice. Eu, cel puţin, voi pune în dezbatere publică, începând cu săptămâna viitoare, acest Cod silvic. În 21 mi-am propus, pentru că este şi Ziua Pădurii, 21 martie, şi apoi vor urma o serie de dezbateri atât în Bucureşti, cât şi în ţară, mai ales în zonele în care furtul de masă lemnoasă a fost mai accentuat', a precizat oficialul citat. 

Lucia Varga a arătat că de la preluarea portofoliului de la Ape şi Păduri primeşte nenumărate reclamaţii referitoare la nereguli în gestionarea pădurilor iar problemele din această zonă sunt majore.
'Am informaţii, vă spun, din teren, de la profesionişti, îi controlez şi din păcate observ ca sunt multe nereguli şi de aceea misiunea mea este şi să îndrept aceste nereguli', a menţionat oficialul citat.
Ea a arătat, totodată, că speră ca, odată cu modificarea legislaţiei, numărul de dosare penale pentru nereguli înaintate Parchetului să aibă finalitate, pentru a descuraja furtul.

'Vreau să vă spun că au fost foarte multe cazuri în care aceste nereguli au fost sesizate, au fost întocmite dosare penale, au fost trimise în instanţă, înaintate Parchetului, şi, din păcate la Parchet, invocându-se vicii de procedură, nu au fost trimise în multe cazuri în instanţă. Prin clarificarea legislaţiei, sperăm noi ca numărul de dosare înaintate Parchetului să fie şi cu finalitate, pentru a descuraja până la urmă, furtul', a mai spus Lucia Varga. 
Pe de altă parte, ministrul a menţionat că în Camera Deputaţilor, pe ordinea de zi, a existat un proiect de act normativ de modificare a Codului silvic care, însă, este de neacceptat şi a fost retrimis la comisie.
'Două lucruri erau de neacceptat. În primul rând, faptul că puteau să taie în avans faţă de amenajamentele silvice, ceea ce, din punctul de vedere al specialiştilor, este de nepermis - şi al meu personal, desigur - şi a doua problemă este cea referitoare la pedepse, pentru că noi considerăm că pedepsele trebuie să fie drastice, pentru a diminua furtul de mase lemnoase', a arătat Lucia Varga.

În context, aceasta a menţionat că prevederile din noul Cod silvic vor viza înăsprirea pedepselor, o gestionare mai bună a micilor proprietăţi şi gestionarea durabilă a pădurilor.
'Vrem să facem un Cod silvic aliniat, dacă vreţi, la prevederile din alte ţări din Europa şi de aceea, tocmai pentru că schimbă radical conceptul de a gestiona durabil pădurile, va fi nevoie de sprijinul a cât mai multor instituţii şi a opiniei publice', a mai spus ministrul delegat pentru Ape şi Păduri.

În acest sens, Lucia Varga a menţionat că intenţionează să redea dreptul jandarmilor de a face controale în pădure.

'Să tăiem, dar să exploatăm durabil, adică după reguli, după amenajamente, ori acum acest lucru nu se întâmplă şi vreau să subliniez încă o dată, fiecare cetăţean trebuie să ştie că pentru el, personal, pentru sănătatea lui, pădurea este foarte importantă. Pădurea e plămânul planetei, până la urmă, ne furnizează aerul de care avem nevoie', a mai arătat ministrul de resort.

Varga consideră că trebuie acordată o atenţie sporită pădurilor de la marginea oraşelor şi îngrijirii acestora, arătând, însă, că nu susţine includerea lor în intravilan.
'Nu trebuie incluse în intravilan, aşa cum s-a dorit. Dar trebuie să acordăm o atenţie sporită pădurilor de la marginea oraşelor pentru că oamenii vor să se plimbe în acele păduri, să se recreeze şi trebuie să găsim o modalitate prin care acele păduri să fie accesibile oamenilor şi să fie oarecum îngrijite, pentru că acum, din păcate, mai ales primăvara, pe marginea pădurilor de lângă marile oraşe sunt deşeuri abandonate. Eu personal nu susţin în acest moment includerea lor în intravilan', a subliniat Lucia Varga.

Pe de altă parte, ministrul a anunţat că intenţionează că realizeze un cadastru al pădurilor.

Conform datelor oficiale, suprafaţa acoperită cu păduri din România se situează mult sub media Uniunii Europene, respectiv 29% faţă de 42%.

Un studiu realizat de Greenpeace arată că, în perioada 2000-2011, suprafaţa forestieră totală despădurită şi degradată a fost de 280.108 hectare (aproximativ 28.000 hectare/an), jumătate din această arie aflându-se în actualele arii protejate. De asemenea, în perioada 2009-2011, în România au existat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori care s-au soldat cu sancţiuni, precum amenzi contravenţionale sau dosare penale, în funcţie de gravitatea faptei.

Sursa AGERPRES

Numărul controalelor privind exploatarea masei lemnoase şi respectarea regulilor silvice de exploatare a crescut, în acest an, faţă de 2011, cu aproape 530%, eficienţa acestor controale fiind tradusă în valoarea amenzilor aplicate, care a crescut, de asemenea, cu 186 de procente.

"Dacă anul trecut s-au efectuat 296 de controale, cu o valoare a sancţiunilor de 16.100 lei, anul acesta, numărul controalelor a crescut la 1.558, iar cel al amenzilor, la 30 mii lei. În schimb, analiza pe numărul de controale, volum confiscat, valoarea materialului confiscat, numărul şi cuantumul amenzilor aplicate, se poate concluziona că acestea sunt în scădere, la societăţi comerciale care se ocupă cu prelucrarea, depozitarea şi comercializarea lemnului, ca de altfel şi cu circulaţia materialului lemnos', a declarat luni, la Reşiţa, Romel Buzescu, directorul Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare Caraş-Severin.

Principalele nereguli pentru care au fost aplicate amenzi se referă la depozitarea de materiale lemnoase fără documente de provenienţă, transportul de materiale lemnoase cu avize de însoţire necompletate corespunzător, neasigurarea pazei pădurii de către proprietarii persoane fizice şi juridice prin structuri silvice autorizate. Alte nereguli întâlnite pe parcursul controalelor sunt tăierile ilegale de arbori nemarcaţi şi nedestinaţi procesului de exploatare forestieră, sau neutilizarea, lipsa raportării şi a operării datelor în sistemul informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase. 

Directorul Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare Caraş-Severin susţine că se constată o oarecare scădere a fenomenelor contravenţionale şi infracţionale, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, fapt datorat acţiunilor de control întreprinse împreună şi cu alte instituţii abilitate. 

De altfel, luni, în şedinţa Colegiului Prefectural Caraş-Severin, a fost aprobat şi Planul de măsuri privind organizarea acţiunilor de control desfăşurate în comun de căztre Inspecţia Silvică şi de Vânătoare, cu organele de poliţie, Direcţia Silvică, Garda Financiară şi Garda de Mediu Caraş-Severin.

Sursa: AGERPRES