În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat vineri, 3 noiembrie 2023, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2452 al Comisiei din 26 octombrie 2023 de înregistrare a unei denumiri în Registrul indicațiilor geografice protejate (IGP), „Salinate de Turda – IGP”.

Astfel, „Salinate de Turda – IGP” se alătură celor 12 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european: Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată), Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată), Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată), Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată), Plăcintă dobrogeană (Indicație Geografică Protejată) și Pită de Pecica (Indicație Geografică Protejată).

În prezent, România mai are două produse care se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, respectiv pentru dobândirea protecției Indicației Geografice Protejate - Batog deltaic de sturion și Babic de Buzău, iar în faza de opoziție europeană, pentru dobândirea protecției Specialitate Tradițională Garantată – Sardeluță marinată.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Denumirea produsului „Salinate de Turda - IGP” a dobândit protecția pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare.

Indicația geografică protejată (IGP) evidențiază legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

„Salinate de Turda -IGP” este preparat de carne, fiind un produs afumat și uscat, obținut prin procesul de sărare umedă cu saramura naturală (numită popular în zonă „mărătoare” sau „murătoare”), în amestec cu mixul de condimente, zaharuri și culturi lactice, timp de 5-7 zile, afumat cu lemn de esență tare (fag), a următoarelor piese anatomice ale carcasei de porc: ceafă, cotlet, piept și pulpă, urmată de o etapă de maturare-uscare timp de 20-28 de zile.

„Salinate de Turda – IGP ” se comercializează sub denumiri diferite în funcție de piesa anatomică a carcasei de porc care reprezintă materia primă și anume: ceafă, cotlet, piept și pulpă de porc.

Produsul „Salinate de Turda -IGP” este prezentat ambalat sau ca bucăți întregi sau feliate.

Toate etapele specifice procesului de producție pentru obținerea produsului „Salinate de Turda -IGP” se desfășoară în aria geografică delimitată, respectiv Municipiul Turda și comunele: Mihai Viteazu, Tureni, Ploscoș, din județul Cluj. Procesul de producție a produsului „Salinate de Turda -IGP” cuprinde următoarele etape specifice: pregătirea materiilor prime/a ingredientelor, tranșare, dezosare și alegerea cărnii, sărare umedă cu saramură naturală („mărătoare”) din aria geografică, condimentare, maturare timp de 5-7 zile, afumare cu lemn de esență tare (rumeguș de fag), uscare timp de 20-28 de zile.

„Salinate de Turda -IGP” este un produs din Clasa 1.2. Produse din carne (preparate, sărate, afumate etc.) din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.668/2014 al Comisiei.

La fabricarea produsului „Salinate de Turda” sunt utilizate următoarele ingrediente:

Carcasă de porc proaspătă/refrigerată sau congelată care provine de la animale sănătoase, sacrificate în condițiile prevăzute de lege, tranșată și dezosată în cele 4 părți anatomice;

„Mărătoarea” (sau „Murătoarea”) este o soluție salină (saramură), omogenă, existentă, în mod natural în județul Cluj.

 Mix de condimente (sare, muștar, ienupăr, piper, frunze de dafin, usturoi, ienibahar, scorțișoară), zaharuri, culturi lactice (starter);

Legătura produselor din carne „Salinate de Turda-IGP” cu regiunea de producție rezultă din îndelungata tradiție a locuitorilor din zonă, folosind metoda de conservare prin saramurarea și afumarea cărnii, în perioadele de iarnă, după tăierea porcului, fapt cunoscut din vremuri străvechi. Procesul de sărare umedă prin utilizarea „mărătorii” pentru conservarea cărnii se realizează cu saramura recoltată din fântânile cu apa sărată din zona (Micești, Valea Florilor, Valea Sărată Turda).

Din punct de vedere al caracteristicilor organoleptice, ceea ce distinge acest produs de alte produse similare este faptul că prin metodele naturale de saramurare, condimentare și maturare în condiții controlate (umiditate, temperatură) se păstrează frăgezimea și suculența cărnii.

Calitatea și caracteristicile produsului „Salinate de Turda” sunt rezultatul factorilor naturali și/sau umani din zonă, pentru care există înscrisuri și referințe bibliografice.

Spre deosebire de alte produse similare, produsul „Salinate de Turda - iGP” are următoarele caracteristici specifice:

- aspect exterior: caracteristic părții anatomice care a constituit materia primă, culoare roșu închis la exterior, aspect uniform și culoare predominant roșu-închis, în cazul pulpei și mai neuniform și de culoare predominant roșu-deschis, în cazul pieptului de porc; ceafa prezintă o culoare roșiatică cu un ușor aspect marmorat (bucăți mici de grăsime dispersate în masa musculară); cotletul are o culoare roșu închis, uniformă fără grăsime în compoziție; suprafață nelipicioasă, fără mucegai sau corpuri străine;

- în secțiunea transversală: culoare cu nuanțe de la roșu-închis la roșu-deschis, cu consistență fermă, ușor elastică, care la tăiere își păstrează integritatea;

- gust și miros – sărat, specific procesului, aromă specifică produselor din carne afumate cu lemn de esență tare.

Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecției IGP pentru denumirea Salinate de Turda -IGP  a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant ASOCIAȚIA PENTRU PROMOVAREA SALINATELOR DE TURDA (APST), din județul Cluj (procesator: CIA ABOLIV S.R.L. din comuna Mihai Viteazu, str. Morii, nr. 99A, județ Cluj).

Grupul aplicant are un rol important, conferit de art. 45 din Regulamentul nr.1151/2012, conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului “Salinate de Turda - IGP” pe piaţă, prin monitorizarea utilizării comerciale a denumirii şi informarea autorităţilor competente, în vederea asigurării protecţiei juridice. Totodată, grupul aplicant trebuie să desfăşoare activităţi de informare şi promovare a produsului către consumatori.

Documentația este publică pe site-ul www.madr.ro, la link-ul https://www.madr.ro/ (pdf)

Sursa: madr.ro

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat joi, 30 martie 2023, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/700 al Comisiei din 29 martie 2023 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate (IGP), „Plăcintă dobrogeană – IGP”.

Astfel, Plăcintă dobrogeană – IGP - se alătură celorlalte 10 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european, respectiv: Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată), Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată), Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată) și Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată)

În prezent, România deține trei produse în etapa de verificare europeană, astfel: două pentru dobândirea Indicației Geografice Protejate, respectiv Pita de Pecica și Salinatele de Turda și unul pentru dobândirea Specialității Tradiționale Garantate, respectiv Sardeluța marinată.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Denumirea produsului „Plăcintă dobrogeană - IGP” a dobândit protecția pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare.

Indicația geografică protejată (IGP) evidențiază legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

„Plăcintă dobrogeană” este un produs de patiserie copt, precopt congelat sau crud congelat, preparat din foi de aluat, umplute cu brânză sărată (telemea) amestecată cu caș și ouă. Foile se obțin prin întinderea și tragerea aluatului. Foile umplute sunt rulate, încrețite și aranjate în formă de spirală în tăvi rotunde. Greutatea produsului este cuprinsă între 500 g și 2000 g. Produsul are un gust sărat datorat amestecului de brânză telemea, caș, ouă și iaurt.

În secțiune, se observă straturile alternative de umplutură de brânză de culoare alb-gălbuie și foile de aluat.

Plăcinta dobrogeană se comercializează în trei moduri: — coaptă, întreagă sau tăiată în bucăți și cântărită în momentul vânzării; — precoaptă congelată; — crudă congelată.

Plăcinta dobrogeană are o consistență moale și fragedă datorată amestecului de iaurt și de ouă folosit, spre deosebire de alte produse de același tip, care au o textură crocantă, cu o suprafață deseori friabilă. O altă caracteristică ce o diferențiază de produsele similare este utilizarea de foi de aluat necongelate, preparate din aluat proaspăt, pentru fiecare lot de produse finite. Foile se întind și se usucă până când devin foarte subțiri, translucide, elastice și puțin lucioase, calități pe care numai localnicii din Dobrogea le cunosc.

Aria geografică în care se poate obține produsul înregistrat „Plăcintă dobrogeană - IGP” cu respectarea legislației specifice pe sisteme de calitate europene este constituită din două zone administrative: județele Tulcea și Constanța.

Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecției IGP pentru denumirea Plăcintă dobrogeană a fost înaintată Comisiei Europene de către grupul aplicant ASOCIEREA PLĂCINTĂ DOBROGEANĂ”, format din operatorii economici-procesatori: PICCOLO ANGELO SRL -Tulcea și DOBROGEA GRUP SA - Constanța.

Grupul aplicant are un rol important, conferit de art. 45 din Regulamentul nr.1151/2012, conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului “Plăcintă dobrogeană - IGP” pe piaţă, prin monitorizarea utilizării comerciale a denumirii şi informarea autorităţilor competente în vederea asigurării protecţiei juridice.

Totodată, grupul aplicant trebuie să desfăşoare activităţi specifice de promovare a produsului, în vederea informării consumatorilor.

Documentația este publică pe site-ul MADR accesând link-ul https://www.madr.ro.

Deși avem cu ce ne lăuda când vine vorba de preparate culinare, băuturi – alcoolice și non-alcoolice, produse realizate manual, broderii etc., se știe prea puțin despre existența acestora. Faptul că turiștii sunt atrași de mâncarea și de băutura românească, de ii și de ștergarele țesute în lumea satului românesc ar trebui să ne ajute cel puțin să înțelegem cât de important este să le promovăm cât mai mult. Dar ce facem?

Ca și turismul, produsele tradiționale românești sunt parcă lăsate într-un con de umbră și, în timp ce uităm de gustul autentic românesc, ne înghesuim să luăm produse cu ambalaje și denumiri „fancy“, de import. În condițiile în care produsele românești au loc prea puțin sau chiar deloc pe rafturile hipermarketurilor, ocaziile în care putem degusta preparate „ca la bunica“ sunt de neratat. Iar astfel de ocazii sunt parcă prea rare, ca să nu mai vorbim de perioada în care măsurile restrictive impuse pe motiv de pandemie au afectat inclusiv piețe agroalimentare, nu doar târguri, expoziții și alte evenimente în care producătorii își puteau face cunoscute bunătățile și meșteșugurile. Cât de importante sunt astfel de evenimente? Ei bine, având în vedere că orice produs are nevoie de promovare nu doar online, astfel de manifestări sunt adevărate guri de oxigen în tot ce înseamnă branding, certificare a produselor agricole și comercializare atât pe piața internă, cât și pe cele externe.

La teorie suntem doctori docenți, practica ne lasă repetenți...

Cu toate că la nivel de teorie stăm bine, strategiile de dezvoltare durabilă duduind pe o cale a victoriei imaginară, rezultatele sunt cele pe care le știm cu toții. Spre pildă, am tot auzit de: sprijin pentru produse agroalimentare tradiționale, de marketing, de participare la târguri, expoziții și alte manifestări interne și internaționale – prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat alocate pentru creșterea competitivității produselor românești la export; de asigurarea și garantarea condițiilor de protecție a denumirilor produselor tradiționale românești pe piața internă și europeană de promovare a acestora; de sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP), Denumire de Origine Protejată (DOP), Specialitate Tradițională Garantată (STG) ce oferă producătorilor instrumentele corespunzătoare de identificare și promovarea acelor produse ale căror caracteristici specifice sunt protejate la nivel național și european. Cuvintele înșiruite academic pe niște documente din care citesc, mai mult sau mai puțin cursiv, reprezentanți ai unor instituții publice responsabile sunt contrazise de realitatea care ne aduce cu picioarele cu pământ inclusiv prin rapoarte concrete ale Curții de Conturi.

Doar 10 din 1.374 sunt românești

De exemplu, recent, Curtea de Conturi a României a prezentat un raport care atinge și subiectul sensibil al schemelor naționale de calitate privind rețeta consacrată și produsul tradițional. Potrivit Curții de Conturi, acestea nu au fost recunoscute la nivel european deoarece „MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora“. Astfel, din 1.374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare românești.

Comparativ cu România, Ungaria și Polonia au înregistrat un număr de produse alimentare pe sisteme de calitate europene de aproximativ trei ori mai mare. Astfel, Ungaria a înregistrat un număr de 28 de produse alimentare, dintre care nouă cu denumire de origine protejată (DOP) și 19 indicație geografică protejată (IGP), iar Polonia a înregistrat 34 de produse, dintre care 10 cu denumire de origine protejată (DOP) și 24 cu indicație geografică protejată (IGP). Astfel de concluzii ne fac să ne întrebăm de ce... Când cu toții știm că oportunitățile de accesare a pieței sunt deschise prin procedee de conștientizare a consumatorilor referitor la calitatea produselor cu tradiție ce fac parte din cultura noastră națională, sunt parte din noi cumva.

Am mai auzit discursuri pompoase despre cum va dezvolta și valorifica România potențialul produselor cu valoare adăugată mare, cum ar fi: STG, IGP și DOP și despre oportunitatea oferită de eticheta „Produs montan“ ce oferă alternative adecvate fermelor mici și medii, precum și micii industrii de procesare a alimentelor.

Vinul românesc putea deveni brand național

Discursurile prețioșilor responsabili din ultimii 30 de ani ating și sectorul vitivinicol, o altă oportunitate imensă pe care România nu a știut să o folosească în favoarea sa. Așa cum a făcut Republica Moldova, de pildă, unde vinurile reprezintă brand de țară. Și e o țară mică, dar nu s-a rezumat ca noi doar în a vorbi despre: creșterea volumului de exporturi de vinuri cu denumire de origine controlată și indicație geografică, precum și îmbunătățirea structurii exportului, cu accent pe vinuri roșii; despre pătrunderea pe noi piețe terțe; despre consolidarea imaginii și percepției vinurilor românești de calitate etc. Ci a și luat măsuri. Cu un potențial enorm, România a avut și are succes pe plan internațional cu vinurile prin efortul proprietarilor de crame. Ne bucurăm să aflăm că vinurile produse în România câștigă medalii de aur și de argint la concursuri prestigioase, unde concurează cu vinuri produse în țări cu tradiție în vinuri: Franța, Italia, Spania etc. Chiar și cu o atenție scăzută a autorităților, vinurile românești demonstrează că merităm să fim alături de cei mai buni. Din păcate, însă, rafturile comercianților au prea puțin spațiu pentru vinurile românești pentru că nu sunt promovate suficient. Și, slavă Domnului, avem cu ce! Dar de ce...?

Iată ce putem face noi

După restricțiile din pandemie, ce au vizat inclusiv închiderea piețelor agroalimentare, micii întreprinzători locali au putut să promoveze tradițiile și valorile românești autentice în târguri și expoziții cu diferite ocazii: 1 și 8 martie, Florii, Paști etc. Din păcate, sunt prea puține ocaziile în care producătorii se pot promova. Astfel de evenimente sunt de o importanță majoră nu doar pentru promovarea unor produse și comercializarea acestora, ci și pentru noi, cei care uităm de tradiții, de valori, de gustul copilăriei, de mierea naturală, de dulciurile preparate în casă, de siropurile realizate după rețete vechi din moși-strămoși, de tehnica încondeierii ouălor, de produse de artizanat, de unicate, de icoane pictate manual, de sculpturi trudite de mâini harnice, de țesături și broderii iscusite. Astfel de produse autentice ar trebui să fie în topul preferințelor noastre și pentru că gustul acestora este imposibil de egalat de orice altele venite din import. în fiecare regiune a țării avem fermieri dedicați care știu să obțină produse gustoase, sănătoase și hrănitoare. Iar pe acești fermieri ar trebui să-i sprijinim cumpărându-le produsele și onorându-le truda. Dacă autoritățile își fac treaba mai mult sau mai puțin, consumul de produse românești este alegerea noastră și ar trebui poate să devină o datorie morală să ne susținem producătorii locali ce muncesc de dimineață și până seara în ferme. Este păcat să vedem producători care își aruncă marfa, în timp ce noi cumpărăm din hipermarket sau supermarket produse pe care scrie orice altceva decât România la țara de origine.

Simona-Nicole DAVID

Tuberoza de Hoghilag va fi prima floare din România protejată la nivel european, deoarece producătorii din județul Sibiu vor depune la Ministerul Agriculturii, în data de 7 august, documentația pentru evaluare în vederea obținerii ulterioare din partea Comisiei Europene (CE) a Indicației Geografice Protejate (IGP). Vestea este cu atât mai îmbucurătoare, cu cât la nivel european există în acest moment doar două flori înregistrate: Azaleea de Gent - Belgia, şi Trandafirul de Szoregy – Ungaria.

tuberoze1

“Tuberoza de Hoghilag, poate fi prima floare din România şi a treia din Europa certificată cu IGP. Proiectul Tuberoza de Hoghilag - IGP este un proiect matur, complex şi complet al unei frumoase comunități de pe colinele Transilvaniei care a ales să-şi valorifice la maximum notorietatea florilor specifice zonei şi denumirea neoficială, dar cunoscută de toată lumea, ca şi Tărâmul Tuberozelor. Avantajele pentru producători în urma certificării calităţii unui produs cu IGP sunt multiple: notorietate la nivelul UE, măsuri de finanțare naționale și europene, plus valoare pentru comunitate, oferind totodată dezvoltare pe mai multe axe - economic, turistic şi cultural”, a declarat pentru AGERPRES consultantul agricol pe indicaţii geografice şi fonduri europene, Ionuţ Diaconeasa.

Demersul este lăudabil, mai ales dacă ținem cont de faptul că România are puține astfel de recunoașteri europene, inclusiv în ceea ce privește tradițiile și obiceiurile, ori gastronomia. Însă, momentan, acesta este doar începutul deoarece dosarul depus la MADR va intra în procesul de evaluare, timp de 60 de zile, apoi Tuberoza devine protejată pe teritoriul țării și urmează înregistrarea acestuia la Comisia Europeană, unde va începe un alt proces de evaluare care presupune o perioadă de opoziție europeană de 90 de zile, iar dacă toate aceste etape sunt depășite cu succes va avea loc înregistrarea și publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

tuberoze

Tradiție străveche și ocupația localnicilor

Comuna Hoghilag se află la 80 km de municipiul Sibiu și 16 km de Sighișoara și este o așezare în care locuitorii au ca principală îndeletnicire cultivarea tuberozelor. Fac acest lucru cu pasiune și devotament, iar reușita acestui proiect le oferă o mai bună perspectivă asupra dezvoltării propriilor afaceri. Se spune că încă din perioada interbelică sașii cultivau aici aceste flori, după care și localnicii au început să-și procure bulbi pentru înființarea de culturi pe suprafețe mai însemnate.

Conform aceleași surse, primarul comunei, domnul Nicu Lazăr, amintește de faptul că sașii ofereau cu greutate bulbi românilor, tocmai pentru a nu-și dezvolta propriile culturi. Totul a evoluat după anii ’90, atunci când mulți sași au plecat în Germania, iar unul dintre ei i-a oferit unui localnic o pungă cu bulbi, spunându-i: Poftim un pumn de pământ sau un bulgăre de aur! De tine depinde!

ici250721tuberoza

Și iată cum de la o mână de bulbi s-a ajuns ca astăzi să existe cca. 40 de cultivatori care fac profit din vânzarea acestor flori, să se înființeze o Sărbătoare a Tuberozelor ce se desfășoară în fiecare lună august în comună și să apară ideea de a recunoaște această floare la nivel european!


Tuberoza (Polianthes tuberosa) este originară din Mexic, face parte din familia asparagaceelor și este o plantă erbacee perenă. Înflorește în perioada iunie-septembrie, durata de înflorire a unei flori este de 4-6 zile, întreaga inflorescență rezistă în jur de 3 săptămâni. Se cultivă ca plantă ornamentală pentru flori tăiate, dar mireasma lor exotică poate fi regăsită și în parfumuri celebre. La noi, tuberoza este numită și regina nopții, deoarece mirosul dulce se resimte mai ales după căderea serii.


Larissa DINU

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat azi, 3 decembrie 2018, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul ”Scrumbie de Dunăre afumată” (IGP).

România avea până la această dată patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene: Magiun de prune Topoloveni –Indicație Geografică Protejată (2011), Salam de Sibiu - Indicație Geografică Protejată (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei -Indicație Geografică Protejată (2017) și Telemea de Ibănești Denumire de Origine Protejată (2016), la care se adaugă, începând de astăzi, încă un produs protejat la nivel european, respectiv Scrumbia de Dunăre afumată – Indicație Geografică Protejată.

La Comisia Europeană se mai află depuse documentațiile pentru încă patru produse în scopul dobândirii protecției europene pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată: Cârnați de Pleșcoi,  Caşcaval de Săveni, Telemea de Sibiu și Salată cu icre de știucă de Tulcea.

Scrumbia de Dunăre este un pește sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre, pentru reproducere și nu se hrănește pe tot traseul dus-întors. Specia nu poate fi crescută în acvacultură și este capturată numai în cursul migrației pe Dunăre. Scrumbia utilizată ca materie primă pentru Scrumbia de Dunăre afumată este pescuită în mod tradițional numai pe Dunăre, începând de la vărsarea acesteia în Marea Neagră până la Cotul Pisicii. Caracteristicile produsului Scrumbie de Dunăre afumată sunt legate de aria geografică în care se produce, prin metodă specifică zonei şi prin reputație.

Scrumbia de Dunăre afumată este prelucrată sub formă întreagă, în greutate de minim 250 de grame și maxim 400 de grame, cu dimensiuni între minim 25 cm și maxim 30 cm, sărată și afumată la rece după o metodă din vechime specifică ariei geografice definite. Peștii afumați sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare, uniformă pe toată suprafața, cu textură suculentă, gust de pește afumat, ușor sărat, consistență onctuoasă.

Toate etapele procesului de producție pentru obținerea produsului Scrumbie de Dunăre afumată se desfășoară în aria geografică delimitată.

Proprietățile calitative menționate, în combinație cu vechimea reputației Scrumbiei de Dunăre afumate în gastronomia din aria geografică delimitată, fac ca această specialitate gastronomică să fie apreciată de consumatori, cu un renume strâns asociat cu regiunea. Peste 100 de ani de producție și comercializare în aria geografică au contribuit la reputația produsului.

Sursa: madr.ro

Începând cu data de 7 iunie 2018 produsul ”Telemea de Sibiu” a primit protecția națională a sistemelor din domeniul calității conform legislației europene și naționale.

Dreptul de utilizare a logo-ului național cât și dreptul de a comercializa produse din clasa 1.3 Brânzeturi cu denumirea Telemea de Sibiu revine exclusiv producătorilor sau procesatorilor din arealul geografic, respectiv teritoriul administrativ al județului Sibiu care respectă prevederile din caietul de sarcini și sunt supuși controlului și certificării unui Organism de Inspecție și Certificare recunoscut de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Denumirea înregistrată este protejată împotriva oricărei alte practici care ar putea induce în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.

Autoritatea competentă responsabilă cu verificarea pe piaţă a etichetării şi utilizării logoului naţional este Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) conform art. 2 alin.(c) din Hotărârea nr.152/2015.

Asociația Producătorilor de Telemea de Sibiu, grupul aplicant al producătorilor și procesatorilor produsului ”Telemea de Sibiu” din arealul geografic trebuie să desfășoare activități de informare a consumatorilor şi promovare în privinţa proprietăţilor produselor care oferă valoare adăugată, va monitoriza utilizarea comercială a denumirii ”Telemea de Sibiu”, va lua măsuri pentru asigurarea protecţiei juridice adecvată a indicaţiei geografice protejate național.

Pentru cei interesați, mai multe informații referitoare la produsul ”Telemea de Sibiu” se pot obține accesând site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la următorul link http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/2018/telemea-de-sibiu/caiet-sarcini-telemea-de-sibiu-2018.pdf .

România are patru produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care trei Indicații Geografice Protejate (I.G.P.): ”Magiun de prune Topoloveni”, ”Salam de Sibiu”, ”Novac afumat din Ţara Bârsei” și produsul ”Telemea de Ibănești” înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (D.O.P.).

Prin aceasta se completează lista produselor depuse pentru dobândirea protecției europene pentru sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată, astfel că România are în prezent alături de cele deja înregistrate, încă patru produse în stadiul de evaluare: ”Cârnați de Pleșcoi”, ”Caşcaval de Săveni”, ”Scrumbie de Dunăre afumată” și ”Telemea de Sibiu”.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

LEGISLAȚIE: Reg. UE 1151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare și Ord. nr. 1762 /2015 privind aprobarea Procedurii de înregistrare şi verificare a documentaţiei pentru dobândirea protecţiei unui sistem de calitate a unui produs agricol şi/sau alimentar, a Procedurii de declarare a opoziţiei la nivel naţional şi a Procedurii de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de înregistrare a sistemelor de calitate ale produselor agricole şi/sau alimentare, în vederea dobândirii protecţiei la nivelul Uniunii Europene, precum şi a Regulilor specifice privind modelul şi utilizarea logoului naţional.

Pe lângă cele 4 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european : Magiunul de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salamul de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată) și cele 2 produse care se află în analiză la Comisia Europeană Cârnați de Pleșcoi ((Indicație Geografică Protejată) și Scrumbie de Dunăre afumată (Indicație Geografică Protejată), un alt produs românesc a trecut etapa opoziției naționale și a fost transmis la Bruxelles, în vederea înregistrării și dobândirii protecției la nivelul Uniunii Europene ca Indicație Geografică Protejată.

Este vorba de produsul ”Cașcaval de Săveni”, produs obținut după o metodă de tip gospodăresc, bazată pe o reţetă transmisă din generaţie în generaţie şi de prelucrare a laptelui de vacă crud provenit din arealul geografic delimitat.

Caşcavalul de Săveni este o brânză maturată cu pastă opărită având o consistenţă semitare. Acest sortiment de caşcaval se obţine din lapte de vacă crud prin coagularea enzimatică cu cheag şi prelucrarea conform unei metode specifice zonei.

Potențialul gastronomic și natural al României, pus în valoare de Politica Agricolă Comună prin politica de calitate, constituie un element important pentru creşterea valorii adăugate a produselor agroalimentare, valorificarea zestrei locale, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea zonelor rurale.

Pentru cei interesați mai multe informații referitoare la produsul Cașcaval de Săveni se pot obține accesând site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la următorul link:

http://www.madr.ro/industrie-alimentara/sisteme-de-calitate-europene-si-indicatii- geografice/produse-agricole-si-alimentare/caiete-de-sarcini-2017.html

În articolul nostru precedent am relatat despre faptul că certificarea produselor în funcție de proveniența lor oferă o nouă posibilitate produselor montane din România, care reprezintă obiectivul proiectului PACINFO (vezi: www.zonamontana.ro). Cele două certificări cu indicație geografică și cea de produs tradițional specific au fost create în vederea protejării caracterului original și tradiţional al acestor produse.

Regulamentul UE nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare reglementează criteriile concurențiale oneste, infor­marea corectă a consumatorilor și protejarea drepturilor de proprietate intelectuală printre obiectivele sistemului de calitate. Toate aceste obiective trebuie să se înde­plinească în așa fel încât să nu afecteze funcționarea pieței interne.

Printre obiectivele practice ale politicii de calitate putem aminti stimularea producției și consumului diver­sificat, luarea măsurilor pentru stoparea contrafacerii și falsificării produselor, precum și garantarea calității și originii produselor. Trebuie să subliniem că la acordarea certificatelor nu numai calitatea produselor este recu­noscută de UE, ci și surplusul de valori pe care acestea îl reprezintă. Acest surplus de valori provine din patri­moniul cultural și natural al zonei sau al regiunii, din respectul față de procesele de fabricație tradiționale ale acestora.

Este evident avantajul competitiv pe care îl asigură folosirea acestor certificate producătorilor, cooperativelor de producție sau regiunilor montane pe piețele euro­pene. Și nu am vorbit încă despre produsele agriculturii ecologice care câștigă teren din ce în ce mai mare pe piața europeană și despre certificatul european legat de acestea. Totuși în România există numai un singur pro­dus care a dobândit denumirea de origine geografică protejată și alte două produse urmează să obțină nominalizarea după evaluare.

În privința zonelor montane trebuie să amintim și mențiunea de calitate de „produs montan“. Conform reglementărilor, această mențiune se referă la produsele destinate consumului uman ale căror materii prime provin din zona montană și prelucrarea se realizează tot în zona montană.

Există deci posibilitatea ca gradul de competiti­vitate pe piață a produselor montane să fie îmbunătățită. Trebuie numai să ne informăm. În această privință sprijinim fermierul montan în cadrul proiectului PACINFO, pe pagina căruia puteți accesa mai multe informații legate de politica agricolă a UE, sistemele de calitate și rolul multifuncțional al agriculturii montane.

Prin intermediul proiectului PACINFO finanțat din fonduri UE (www.zonamontana.ro), dorim să subliniem importanța rolului social și ecologic al agriculturii din zonele montane.

Prin prezentul articol dorim să vă atragem atenția asupra unei noi oportunități oferite de agricultura din zonele montane. Beneficiile ecologice și sociale provenite ca urmare a activităților agricole din zona montană nu reprezintă neapărat servicii care nu au conexiuni cu producția agricolă. Prin multiplicarea valorii produselor agricole și agroali­mentare, acestea pot oferi o valoare adăugată, reflectând asupra sistemului complex și complementar care există între omul gospodar, activitatea agricolă și mediul înconjurător. Această temă este mai degrabă o chestiune de abordare, dar totodată și una practică.

În Europa întreagă există o cerere din ce în ce mai mare față de produsele agricole de calitate ridicată, care au în conținut „ingrediente“ ecologice și culturale specifice anumitor zone sau regiuni. Acest trend reprezintă o posibilitate reală, dacă ne gândim la produsele agricole provenite din zona Carpaților, unde există pajiști naturale și seminaturale cu ecosisteme specifice și unice, în care procesul de producție este nemodificat de secole. Fermierii noștri din zonele montane trebuie să fie conștientizați de faptul că măsurile agroecologice nu au fost stabilite în vederea împiedicării proceselor de producție, ci mai degrabă pentru aducerea unei valori adăugate în domeniul agriculturii.

Pe lângă recunoașterea și acceptarea celor de mai sus mai avem nevoie și de un alt lucru important: de un bun „ambalaj“, și anume de marketingul adecvat al produselor realizate în această zonă.

Uniunea Europeană s-a gândit deja la „ambalaj“ prin elaborarea a trei tipuri de nominalizări pe baza originii geografice și pe baza metodelor de producție. Siglele Denumirea de Origine Protejată și Indicația de Origine Geografică semnifică relația dintre produs și zona geografică din care provine, iar produsele care dobândesc Garantarea Specificității Tradiționale sunt acelea care se realizează din materii prime tradiționale prin metode tradiționale.

În articolul care va apărea în luna noiembrie vom relata mai pe larg despre aceste nominalizări și despre oportu­nitățile oferite de acestea.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti