Lumea satului 750x100

update 20 Oct 2020

Şi păpuşile poartă... ie

Casa Ostra, din Muzeul Satului Bucovinean, găzduiește, în perioada verii, o expoziţie intitulată „Şi păpuşile poartă ie“, organizată de Muzeul Naţional al Bucovinei şi Asociaţia „Muzeul Jucăriilor“ din Bucureşti. Pasionaţii colecţionari Cristian şi Mihail Dumitru, reprezentanţii Asociaţiei „Muzeul Jucăriilor“, au adus la Suceava 367 de păpuşi, toate îmbrăcate în costume tradiţionale din aproape toată lumea.

Chiar dacă anul acesta ne determină să trăim altfel evenimentele culturale, muzeul a pregătit acest eveniment special, aşa cum o face în fiecare an, de Ziua Universală a Iei şi de Sânziene, zi de aleasă sărbătoare pentru municipiul Suceava. Astfel, publicul are ocazia să vadă exemplare minunate de păpuşi îmbrăcate în port popular sau vestimentaţie specifică zonelor de provenienţă din România, Rusia, Italia, Germania, Polonia, Japonia, India etc.

„Este o expoziţie inedită, rodul unei bune colaborări a Muzeului Naţional al Bucovinei cu Asociaţia „Muzeul Jucăriilor“ din Bucureşti, reprezentată de Cristian şi Mihail Dumitru, doi colecţionari pasionaţi de multe domenii, printre care şi păpuşile îmbrăcate în costume populare, adunate din toată lumea. În expoziţie veţi putea admira peste 360 de păpuşi, majoritatea fiind cele româneşti, îmbrăcate în costume tradiţionale din toate zonele etnografice din ţară, dar vom descoperi şi costumele tradiţionale olandeze, mexicane, tiroleze, nemţeşti şi foarte multe surprize.

Cei de la Muzeul Jucăriilor ne-au prezentat colecţiile lor şi am spus că pentru Muzeul Satului ne-ar interesa această expoziţie cu costume tradiţionale. Păpuşile româneşti au fost realizate în perioada anilor ’70-’80 de cooperativele meşteşugăreşti din fostele reţele UCECOM, mergeau la export sau se vindeau în special în shopuri pentru străini, ca suveniruri româneşti, şi în magazinele de artizanat.

Îi aşteptăm pe părinţi şi pe bunici împreună cu copiii şi nepoţii să ne calce pragul muzeului de marţi până duminică între orale 10,00-18,00. Spaţiul este suficient pentru a respecta distanţarea fizică. Casa Ostra, cea care găzduieşte expoziţia, este o casă pe care noi nu am amenajat-o în interior tocmai pentru a putea beneficia de un spaţiu de expoziţii temporare şi pentru a aduce în permanenţă noutăţi publicului vizitator“, ne-a spus Violeta Enea, şef Serviciul etnografie în cadrul Muzeului Naţional al Bucovinei.

Costumul popular, un segment al artei populare româneşti

Vizitatorii mai pot admira şi câteva păpuşi româneşti realizate din lemn, expoziţia fiind gândită şi pentru a promova un segment al artei populare româneşti, costumul popular. Cele mai multe păpuşi au fost achiziţionate de Cristian şi Mihail Dumitru după 1990, când „era o adevărată întrecere în România să renunţi la tot ce te lega de comunism, printre «victime» numărându-se şi păpuşile. O astfel de păpuşă îmbrăcată în costum popular tradiţional, toate cusăturile fiind făcute manual, costa în anii ’70-’80 aproximativ 100 de lei şi era păstrată în vitrină. Au existat şi cataloage pentru export, modelele fiind aprobate de specialiştii Muzeului Satului.

„Aşadar, cu mic, cu mare, sunteţi aşteptaţi la „căsuţa păpuşilor“, aşa cum am numit Casa Ostra unde vor «locui» pentru o bună perioadă de timp preţioasele exponate, pentru a vă pierde printre poveşti! Organizatorii au luat toate măsurile ca normele sanitare şi de distanţare să fie respectate, astfel încât vizita dumneavoastră să fie una în siguranţă şi cu adevărat relaxantă!“, ne-au spus reprezentanţii Muzeului Satului Bucovinean.

Silviu Buculei

GALERIE FOTO

  • Publicat în Social

„Bucovina coase ie“

În Bucovina tradiţiile şi valorile lăsate moştenire din străbuni nu pier. Şezătorile sunt locurile în care utilul se îmbină cu plăcutul, în care munca se împleteşte cu socializarea, iar meşteşugurile capătă o altă dimensiune. De patru ani, bucăţi de pânză devin obiecte de artă din mâinile unor creatori neasemuiţi, care au diferite profesii, dar care vor ca ia, parte din identitatea noastră naţională, să dea tonul în modă.

În anul 2014, la iniţiativa unei iubitoare de tradiţii, Monica Balaţchi, s-a constituit şezătoarea „Bucovina coase ie“, un proiect de la suflet pentru suflete, desfăşurat mai întâi într-un atelier de croitorie din Suceava. Acţiunea a „prins aripi“, fiind găzduită în diverse locaţii pentru ca, în final, să ajungă acolo unde îi este locul, la Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural Bucovina.

„Am început cu un anunţ pe Facebook acum patru ani: «Poftiţi la şezătoare!». Ne adunam într-un atelier de croitorie din Suceava o mână de fete, o parte venind din curiozitate, să vadă ce se întâmplă. Am început să ne cunoaştem, să coasem, pe parcurs s-au alăturat mai multe doamne grupului nostru şi după doi ani am devenit asociaţie cu acte în regulă. Ne întâlnim ori de câte ori ni se face dor să coasem, să mai învăţăm ceva unii de la alţii, să ne lăudăm cu ce am mai lucrat. Fiecare dintre noi avem diferite ocupaţii, în grup sunt profesori, psihologi, contabili, învăţători, pensionari, elevi. Noi nu trăim din cusătură, cusătura este o pasiune“, susţine Monica Balaţchi, preşedinta Asociaţiei „Bucovina coase ie“.

Elevii au învăţat să coase ii

La Suceava, şezătorile „Bucovina coase ie“ reprezintă un imbold pentru oamenii locului şi nu numai de a învăţa elementele cusăturilor tradiţionale româneşti şi apoi de a coase ii şi de a împărtăşi din experienţa lor copiilor. Împreună cu Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene, doamnele din Asociaţia „Bucovina coase ie“ s-au aplecat cu grijă şi dragoste asupra unui grup de elevi de la Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza“ din Suceava, care au dorit să înveţe să ţină acul în mână şi să facă, cu ajutorul lui, lucruri minunate. Au început cu lucrări mici, au confecţionat mărţişoare, semne de carte, alte obiecte tradiţionale, au cusut pe bucăţi mici de material, la început cu stângăcie, pentru ca, apoi, să se încumete să-şi coase singuri o ie.

Aproape lunar, la şezătorile de la Centrul Tradiţiilor Bucovinene sunt prezenţi şi copii. Cei mai mici stau pe lângă mame şi bunici şi mai fură din gesturi, iar cei mai mari cântă. Ioana Balaţchi îi încântă pe cei prezenţi cu muzică clasică interpretată la pian, iar surorile Diana Anastasia şi Teodora Camelia Seserman, în timp ce cos mărgele pe ie, interpretează cele mai frumoase melodii populare din Caşvana şi Todireşti. Singurul bărbat prezent, domnul Petrică Rusu, cunoscut ca „poetul şezătorii“, creează o atmosferă plăcută cu ajutorul versurilor pe care le pregăteşte pentru cel de-al doilea volum „Bucovina coase ie“ („La şezătoarea cea de faţă,/Vezi cum firele de aţă,/Se-mpletesc şi se agaţă/Şi dau lucrurilor viaţă“), fiind doar câteva din versurile dintr-o frumoasă poezie dedicată acestor evenimente. De pe mese nu lipsesc nici bucatele tradiţionale bucovinene, cozonacul cu mac, plăcintele cu brânză şi prăjiturile de casă.

 bucovina ie

Lada cu zestre trebuie mereu completată

Şezătorile „Bucovina coase ie“ s-au născut ca un răspuns la chemarea străbunelor de a lăsa pentru mai departe o parte din viaţa noastră scrisă pe pânză pentru urmaşi. Livia Roşu nu şi-a uitat zona etnografică, Udeşti, iar la şezători îmbracă ii cu modele deosebite din acest loc, lucrate de ea.

„M-am uitat în lada de zestre şi am văzut că îi cam goală, chiar dacă mama îmi lăsase ceva. Atunci mi-am pus întrebarea: copiilor mei ce le las? Nu că ar fi mari doritori de port popular, dar trebuie să las şi eu ceva în urma mea să vadă nepoţii mei şi să spună: «Uite ce frumos a cusut bunica». A fost o adevărată provocare pentru mine. Am început cu un model simplu, cruciuliţe, pe o bucată de pânză. Acum confecţionez o cămăşuţă pentru fata mea pe care vrea să o poarte la ieşirile în oraş, ceva modern, dar cu elementele iei din vechime. Pânza este ţesută în casă, dar cumpărată de pe Internet, unde sunt grupuri de ţesători, oameni de încredere, şi care vând la un preţ potrivit cu munca depusă. Astfel se păstrează şi tradiţia ca ia să fie făcută pe pânză ţesută“, ne-a spus Livia Roşu.

Doina Părăscuţă este din partea Bosanciului şi poartă o cămaşă cu o vechime de peste 50 de ani. Mereu este însoţită de nepoţica Erica Maria, de 5 ani, care se mândreşte cu costumul popular făcut de bunică şi pandantul făcut de mamă. Doamna Doina susţine că, aşa cum purtăm noi ia, trebuie să o poarte copiii, nepoţii şi strănepoţii: „Se poartă cămăşile cusute cu mărgele, sunt mai greu de realizat şi dacă au modelul încărcat sunt şi foarte grele la purtat. La costumul popular trebuie şi accesorii asortate, mărgele, broşe, cercei, făcute de meşterii care se pricep.“ 

Chemarea de a coase alături de părinţi

Cei mai tineri pot să admire îndemânarea şi răbdarea cu care se realizează adevăratele comori incontestabile ale artei populare bucovinene, cămăşile populare cu broderii manuale, cu sau fără mărgele, cu modele geometrice, cusute în tehnici de lucru vechi, păstrate din generaţie în generaţie. La şezătoare am întâlnit mamă şi fiică ce confecţionează ii. Lidia Loredana Seserman este profesor pentru învăţământul primar la Caşvana, iubeşte tradiţiile şi le transmite fiicei, elevă la un liceu sucevean. Mama croieşte materialul, îl tiveşte, iar Diana Anastasia, deşi are numai 16 ani, coase modelele tradiţionale cu mărgele, după care mama asamblează elementele iei. „Este o mândrie pentru noi, bucovinenii, să ne facem singuri costumul popular. Puţine tinere din ziua de astăzi mai ştiu să ţină acul în mână, dar pentru mine este o relaxare. În timpul liber prefer să cos şi să cânt melodii populare în acelaşi timp. De cele mai multe ori aleg modele cu simbolul localităţii mele, Caşvana, care este frunza de stejar. Deocamdată este o pasiune, dar ceea ce fac acum mă va ajuta foarte mult în viaţă indiferent de meseria pe care o voi practica. Cămaşa cu care sunt îmbrăcată este cusută de mine iarna aceasta, am lucrat două săptămâni“, spune cu mândrie Diana Anastasia Seserman.

Silviu Buculei

Lumea Satului se îmbracă în IE!

Cu prilejul Zilei Universale a IEI, am lansat pe pagina oficială de Facebook a revistei campania „Lumea Satului se îmbracă în IE“. Intenția noastră a fost aceea de a primi fotografii de la persoane care poartă cămașa națională în lumea satului, locul de unde a pornit povestea portului popular, precum și locul unde aceasta nu va muri niciodată. Am primit numeroase fotografii, în special cu tineri care apreciază valoarea tradițiilor, iar impactul campaniei ne-a depăşit așteptările. Din acest motiv am ales câteva dintre cele mai apreciate fotografii pentru a le prezenta și în paginile revistei.

„Ia este diamantul românesc ce strălucește în toate colţurile lumii!“

Prima fotografie ilustrează 3 generații din Văleni-Stânișoara – Suceava, îmbrăcate în port popular, de la stânga la dreapta, Coca Cotoc, Denisa Aioanei și Petruța Cotoc. Se poate observa faptul că în fotografie sunt 3 ii diferite și ca model, și ca perioadă în care au fost cusute: prima este specific bucovineană, cu altiță, ce respectă motivele tradiționale ale zonei, în timp ce celelalte 2 sunt cusute după anii ’70, pe perdea, așa cum multe dintre femeile din sat procedau, atunci când nu se prea mai găsea pânză țesută în război. Cadrul în care a fost realizată fotografia redă autenticitatea vieții de la sat: grădina cu căpițe de fân, țolul de lână (preșul) și ștergarul, ţesute în război, sunt puse la sorit, așa cum se obișnuia cândva cu zestrea fetelor care urmau să se mărite.

ie Coca Cotoc Denisa Aioanei si Petruta Cotoc

Despre tradiții și portul popular, Coca vorbește mereu cu emoție, spunând chiar că niciodată nu a găsit cuvintele potrivite să redea exact ce simte atunci când poartă ie. „De mică m-au atras tradiția și mai ales folclo­rul. La noi în sat, femeile se adunau la șezătoare, mergeam și eu să le ascult poveștile, dar în același timp să învăț să țin acul în mână. Toate mi-au fost de folos mai târziu când, fiind plecată în străinătate, ia a devenit cartea mea de vizita. Am participat la toate evenimentele organizate de preotul paroh ortodox Nicolae Doboș din Palma de Mallorca, care susținea că doar oferindu-se ca exemplu vom transmite generațiilor viitoare importanța tradițiilor. De multe ori eram recunoscuți pe străzi ca fiind comunitate românească, asta și datorită aparițiilor noastre în cele mai citite ziare din Insulele Baleare. Maiorchinii mă opreau, îmi priveau costumul și mă întrebau: de unde ești? și le răspundeam cu mândrie: din România! Pentru mine IA este diamantul ce strălucește în toate colțurile lumii! Mai mult, înseamnă respect, mândrie, măiestrie, arta și istoria neamului nostru, admirație pentru mamele noastre care au mâini de aur, care deși sunt trudite de munca câmpului, încă scriu povești doar cu acul și ața. Duminică de duminică port cu multă dragoste la Sfânta Liturghie portul nostru românesc. De aceea lansez un îndemn către noi toți: să ducem împreună mai departe aceste comori și simboluri nealterate, pentru că doar așa vom reuși să nu ne pierdem identitatea.“

După o lungă perioadă în care a fost promo­toarea tradițiilor românești și portului popular în Palma de Mallorca, Coca s-a întors în țară cu dorința de a reuși să îndrume cât mai mulți tineri către specificul poporului român, către tradiții și aprecierea satului.

„Port cu mândrie cămașa cusută de mama“

O altă fotografie care a stârnit aprecierea tuturor celor care au văzut albumul de pe pagina noastră de Facebook este cea a fraților Apetri din comuna bucovineană Iaslovăț. Alexandra ne-a trimis fotografia în care apare lângă fratele ei Sergiu, adăugând faptul că mama, Valentina, este cea care le-a cusut. De aici se resimte faptul că familia reprezintă cel dintâi promotor de transmitere a valorilor neamului românesc, iar Alexandra se poate considera norocoasă deoarece femeile din familia sa au moștenit din gene­rație în generație arta de a coase. „Cred că ia este mai mult decât o simplă cămașă. O consider un etalon de frumusețe și de aceea cred că trebuie promovată și purtată cu mândrie atât pentru frumusețea și unicitatea ei, cât și pentru faptul că ne conferă originalitate în raport cu alte popoare. În fotografie port ia cusută de mama mea. La noi i se spune cămașă costişată. Este cusută cu mărgele, în partea de sus este altița, apoi urmează încrețeala și în josul mânecii apar cusute rândurile costișate. Cămașa este încheiată manual, cu iglița și ață mouline. Fratele meu, Sergiu, asemenea tuturor copiilor de vârsta lui, este atras mai ales de coloritul de pe cămăși. Și el poartă o cămașă cusută de mama noastră, modelul este realizat tot din mărgele și este cusută pe pânză de casă, țesută în stative (n.r. război de țesut).“

Chiar dacă este la vârsta adolescenței, când cei mai mulți dintre tineri sunt atrași mai ales de inovațiile prezentului, îi îndeamnă pe cei din generația sa să îmbrace portul popular pentru că nu este demodat; din contră, reprezintă „un certificat de înaltă iscusință și pricepere, un etalon de frumusețe care poartă un limbaj de comunicare a tradițiilor noastre străvechi.“

Am primit numeroase fotografii în care copiii de vârste fragede sunt îmbrăcați în costum popular. Acest lucru ne bucură și ne dă speranța că și ei vor duce mai departe tradiția și portul popular, iar identitatea poporul român se va transmite şi generațiilor viitoare. Pentru a vedea şi celelalte fotografii din album vă invităm să accesaţi pagina de Facebook Lumea Satului.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 14,16-31 iulie 2016 – pag. 56-57

De Ziua Universală a IEI, LUMEA SATULUI se îmbracă în IE

În era tehnologiei, o inițiativă lansată pe Facebook a ajuns să devină un eveniment internațional. De la simpla idee de a te fotografia purtând ie și de a trimite fotografia pe pagina La Blouse Roumaine, s-a ajuns ca ziua de Sânziene, 24 iunie, să fie declarată Ziua Universală a Iei.

Inițiativa i-a aparținut Andreei Tănăsescu, cea care a creat pagina de Facebook și care avea să fie la rândul ei surprinsă de numărul impresionant de fotografii pe care le primea din toate colțurile lumii. Așa a luat naștere campania Să îmbrăcăm Facebook în IE și implicit a fost organizată, în 2013, prima zi dedicată iei românești. De atunci și până acum lucrurile au evoluat, Planeta s-a îmbrăcat în Ie, mai multe state au aprobat oficial această zi, iar la nivel național parcă s-a redescoperit valoarea acestui element din portul popular. Se țese din nou pânză de casă, se cos ii, se organizează șezători, iar designerii s-au reîntors către motivele tradiționale și le pun în evidență pe marile podiumuri.

După numai câțiva ani, sărbătoarea de Sânziene este mai așteptată ca niciodată, doar e prilej de celebrare a iei! Pentru că ne dorim ca IA să rămână “vie” și acolo de unde a plecat, adică din Lumea Satului, vrem să admirăm doamne și domnișoare purtând ie în satul lor. Așteptăm fotografiile, însoțite de nume și denumirea satului, pe adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., precum și pe pagina de Facebook a revistei, pentru a putea crea împreună albumul "Lumea Satului se îmbracă în IE".

Campania a fost lansată pe pagina de Facebook Lumea Satului, iar fotografiile nu au întârziat să apară. Începând cu data de 20 iunie vom publica albumul unde zilnic vom adăuga fotografiile primite de la voi, cititorii fideli ai revistei noastre. Ne dorim ca prin această campanie să promovăm nu doar portul popular, ci și satele din toate regiunile țării, pentru că dacă se spune Câte bordeie, atâtea obiceie, se poate spune și Câte sate, atâtea modele de ii.

Loredana Larissa SOFRON

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS