Lumea satului 750x100

update 2 Dec 2020

„Atelierul Naţional de Folclor“ a reunit artişti din nouă zone folclorice ale ţării

Cu toate că pandemia a restrâns activităţile culturale, Asociaţia „10 pentru folclor“ din Suceava a găsit o manieră inedită de a-şi continua activitatea, organizând în luna octombrie Atelierul Naţional de Folclor. Dacă în proiectul „10 pentru folclor“ cunoscuţi solişti de muzică populară din Ardeal, Maramureşul Istoric, Ţinutul Pădurenilor, Oltenia, Muntenia, Basarabia, Moldova şi Bucovina şi orchestre naţionale se reuneau într-un turneu zonal pentru a explica importanţa studierii folclorului în şcoală, anul acesta cei mai îndrăgiţi artişti populari din toată ţara au susţinut seminarii de folclor prin intermediul cărora s-au străduit să convingă cât mai mulţi părinţi, elevi şi profesori de necesitatea introducerii opţionalului de folclor în şcoli şi licee.

În acest an şcolar, în peste 80 de şcoli din judeţul Suceava se studiază folclorul

„Anul acesta proiectul «10 pentru folclor» împlineşte 5 ani, timp în care am adunat în caravana folclorului zeci de artişti profesionişti alături de care am susţinut 46 de reprezentaţii artistice în judeţul Suceava, 10 în judeţul Maramureş şi una în Botoşani. Astfel, am reuşit să introducem, în cei cinci ani, câte o oră sau două de folclor în aproape peste 450 de şcoli la nivelul judeţului Suceava. Suntem foarte bucuroşi şi onoraţi de dragostea şi căldura cu care am fost întâmpinaţi peste tot şi nu am dorit să rămânem datori.

După cum am obişnuit deja iubitorii de folclor, la începutul fiecărui an şcolar organizam o gală de premiere, având sprijinul Primăriei Municipiului Suceava, în care anunţam finalitatea caravanei din februarie. Anul acesta, în actualul context, nu mi s-a părut potrivit să mai organizăm ceva festiv şi atunci a apărut ideea de a deschide on-line o şcoală de folclor care poate fi accesată gratuit la adresa https://www.facebook.com/scoala.de.folclor.romanesc şi, în chip firesc, a apărut şi necesitatea de a concepe şi transmite materiale valoroase care să fie suport atât pentru profesorii care sunt interesaţi să predea opţionalul de folclor, cât şi pentru elevi.

Pentru a face aceste materiale şi mai atractive am invitat artişti deja consacraţi, tineri interpreţi în ascensiune, dar şi profesori dedicaţi“, ne-a spus Mihaela Zâna Bârsan, coordonator proiect „10 pentru folclor“.

Anul acesta, ca urmare a celor 10 întâlniri spectacol desfăşurate în perioada 3-13 februarie, sunt introduse 135 de ore opţionale de folclor în 87 de şcoli din judeţul Suceava.

„Suntem bucuroşi să vedem că eforturile depuse de noi nu au fost în zadar nici anul acesta. De la an la an, oferta de opţionale de folclor este tot mai diversificată şi întotdeauna le stau la dispoziţie profesorilor interesaţi să predea acest opţional, oferindu-le modele de opţionale şi chiar am participat la câteva activităţi mai deosebite organizate de colegii mei în cadrul orei de folclor“, a completat inspectorul şcolar pentru arte, prof. Loredana Ceică, reprezentantul Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava în echipa „10 pentru folclor“.

Promovarea identităţii naţionale

La Atelierul Naţional de Folclor au participat maestrul coregraf Costinel Leonte, poliinstrumentistul Leonard Zamă, inspectorul şcolar pentru arte din cadrul IŞJ Suceava, prof, Loredana Ceică, Mihaela Zâna Bârsan (iniţiator proiect) – realizator emisiuni folclorice şi interpreţi de muzică populară din Bucovina (Grigore Gherman, Ancuţa Corlăţan), din Moldova (Constantin Bahrin, Dan Doboş, Fetele din Botoşani), Maramureşul istoric (Maria Luiza Mih, Voichiţa şi Ioan Costin), Marius Zorilă şi Lavinia Goste (Codrii Sătmarului), din Ardeal (Ovidiu Homorodean), Banat (Florin Boita), Ţinutul Pădurenilor (Bogdan Toma), Oltenia (Loredana Streche), Gorj (Beatrice Băndoiu), dar şi din Basarabia: Viorica Lupu şi Nicu Mâţă. Fiecare dintre participanţi a susţinut, prin cântec şi discurs, o pledoarie în favoarea introducerii opţionalului de folclor pe mai departe.

„Este minunat acest proiect şi trebuie să ajungă la nivel naţional deoarece promovează identitatea noastră naţională. Eu sunt în familia „10 pentru folclor“ de 3 ani şi, datorită faptului că începând din acest an ni s-a alăturat şi colegul meu hunedorean, Bogdan Toma, sperăm ca în momentul în care vom putea organiza din nou acele întâlniri-spectacol să ducem caravana folclorului şi în Hunedoara“, a spus interpretul de muzică populară Ovidiu Homorodean.

„Am rămas impresionat de desfăşurarea de forţe pe care am văzut-o în acest proiect. Povesteam colegilor din ţară ce se întâmplă aici, la Suceava, şi nu le venea să creadă că în zile de lucru sălile căminelor culturale erau arhipline, iar felul în care am fost primiţi peste tot spune multe despre calitatea oamenilor care fac parte din proiect şi modul exemplar de organizare şi desfăşurare a activităţilor din cadrul proiectului «10 pentru folclor»; totul este gândit şi pus la punct până în cel mai mic detaliu. Vă mulţumesc pentru că mi-aţi dat oportunitatea de a participa la acest proiect unicat în ţară“, a precizat bănăţeanul Florin Boita.

Un proiect unic la nivel national sprijinit de Ministerul Culturii

Atelierul Naţional de Folclor a fost organizat de Asociația „10 pentru folclor” şi s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii, fiind finanţat de acest minister.

„Îi mulţumesc domnului ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, pentru faptul că ne-a sprijinit în realizarea acestui eveniment unic la nivel naţional, atât ca amploare, cât şi ca diversitate în ceea ce priveşte zonele folclorice ale ţării. Este foarte important să le oferim generaţiilor care vin după noi o imagine corectă, de ansamblu, în ceea ce priveşte folclorul românesc. Încet, încet satele îmbătrânesc şi tradiţiile sunt tot mai greu de dus mai departe. De aceea școala, biserica și familia devin atât de importante pentru că altfel există riscul ca în câţiva ani, nu foarte mulţi, să ajungem în situaţia de a le pierde definitiv, reconstituirea acestora în baza arhivelor nefiind la fel de fidelă ca perpetuarea acestora din generaţie în generaţie.

În egală măsură vreau să îi mulţumesc şi domnului primar, Ion Lungu, care a fost alături de proiectul «10 pentru folclor» încă de la început şi, de la ediţie la ediţie, ne-a ajutat să creştem frumos, îndreptându-ne spre îndeplinirea altui obiectiv pe cât de îndrăzneţ, pe atât de realizabil: transformarea Sucevei în capitala folclorului românesc. Aceleaşi mulţumiri speciale şi pentru preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, pentru că a girat acest proiect prin participarea Ansamblului Artistic Profesionist «Ciprian Porumbescu» la fiecare ediţie, rectorului Universităţii «Ştefan cel Mare» Suceava, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa şi directorului Casei de Cultură a Studenţilor Suceava, prof. Valentin Ianoş, Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava şi directorului Muzeului Naţional al Bucovinei, Emil Ursu“, a conchis Mihaela Zâna Bârsan

Toate materialele realizate în cadrul Atelierului Naţional de Folclor vor fi prezentate exclusiv on-line în perioada următoare pe paginile de Facebook Școala de folclor și 10 pentru folclor.

Silviu Buculei

  • Publicat în Traditii

Artiști români, în muzeele din Belgia Ioan Măric, la loc de frunte

Carmen Drăghici Hopârtean este o româncă stabilită, împreună cu soțul său, în Belgia, încă din 1991. A înființat și conduce mai multe instituții de cultură și de comunicare în această țară de adopție, care au scopul și menirea de a ține legătura cu românii din Belgia, de a fi mereu aproape de România. Așa a luat ființă Asociația Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română, un post de radio, o școală în limba română, un ansamblu folcloric de cântece și jocuri românești. În același timp, organizează diferite manifestări culturale și artistice la care sunt invitați artiști români în Belgia.

De curând, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la înființarea Arthis, a inițiat un schimb de informații și de promovare a artiștilor români care au expus în diferite muzee din Belgia sau ale căror lucrări au intrat în patrimoniul acestor muzee. Astfel, Carmen Drăghici Hopârtean, cu sprijinul conducerii Muzeului de Artă Spontană din Bruxelles, cu care a dezvoltat, în timp, mai multe proiecte culturale, face cunoscute publicului din întreaga lume, printr-o expoziție virtuală, operele a trei artiști români: Jana Cernatesco, Nicolae Groza și Ioan Maric.

Artistul naiv băcăuan este foarte cunoscut în Belgia, deoarece a participat la mai multe expoziții, tabere, târguri, a expus la Parlamentul European cu ocazia sărbătorilor de iarnă etc. Lucrarea din Muzeul de Artă Spontană a fost achiziționată și expusă în 2009. Dacă vizitați orașul Bruxelles, nu ocoliți Muzeul de Artă Spontană care se găsește la Schaerbeek, și nici Arthis pentru că acolo vă întâlniți cu arta lui Bădița Măric.

Iată cum este prezentat artistul Ioan Măric și creația sa: „Picturile lui Ioan Măric au un tâlc. Ele pleacă de la un proverb, o zicală, o sintagmă, o expresie sau o situație obișnuită și sunt ridicate la nivel de legendă. Legendele lui Ioan Maric se citesc în mișcarea interioară a operei sale, în culoare, în linie și expresie. Ele se autopovestesc în formele personajelor și ale narațiunii picturale.“

Vă oferim lucrarea din muzeul de Artă Spontană, dar și o expoziție Ioan Măric cu lucrările artistului băcăuan, expuse în diferite perioade, muzee și instituții belgiene.

Azi numără peste 200 de expoziții personale și peste 2.000 de participări în expoziții colective, iar distincțiilor primite de-a lungul atâtor decenii, drept răsplată a harului pus în slujba bucuriei noastre, a tuturor privitorilor, aproape că le-a pierdut socoteala, după cum consemnează ziarullumina.ro. Însă Bădița a rămas la fel de modest, la fel de discret și de dăruit picturilor sale ca pe vremea când era numai un băietan. „Nici când eram mic n-am visat c-o să devin un pictor celebru și nici acum nu visez. Am încă de lucru“, a declarat pictorul pentru ziarullumina.ro. De aici aflăm că, acum doi ani, la 72 de ani, din postura de străbunic, își pregătea lucrarea de licență pentru a absolvi Facultatea de Arte Vizuale și Design a Universității Naționale de Arte „George Enescu“ din Iași. „Ca să fii recunoscut pe deplin trebuie să fii membru al Uniunii Artiștilor Plastici. Și, ca să fii membru, trebuie să ai studii superioare. Ei, m-am înscris și la facultate, iaca, acum o termin, lucrez pentru licență: pregătesc cele trei tablouri pe care le vedeți – ciclul vieții: nașterea, nunta și înmormântarea“, explica atunci Ioan Măric.

(I.B)

Caravana folclorului a reunit 100 de artişti din nouă zone ale ţării

A devenit deja o tradiţie ca în luna februarie să aibă loc în judeţul Suceava proiectul „10 pentru folclor“, care presupune 10 întâlniri-spectacol în fiecare an, susţinute gratuit de artişti foarte îndrăgiţi, alături de reprezentanţii mai multor instituţii, cu scopul de a promova introducerea folclorului ca obiect de studiu opţional în şcolile din judeţul Suceava. Anul acesta, ediţia a V-a, care s-a desfăşurat în perioada 8-13 februarie, a reunit 100 de artişti din Ardeal, Maramureşul istoric, Ţinutul Pădurenilor (Hunedoara), Oltenia, Muntenia, Basarabia, Moldova şi Bucovina. Invitaţi de onoare au fost Grigore Leşe, doctor în muzică, sătmăreanca Lavinia Goste şi dirijorul Marius Zorilă, împreună cu Orchestra Naţională „Valahia“, care a împlinit recent 9 ani de când funcţionează în această formulă.

Peste 170 de opţionale pentru folclor în şcolile din judeţ

Scopul proiectului „10 pentru folclor“ este de a duce opţionalul de folclor în cât mai multe şcoli din judeţul Suceava. Prin acest proiect numărul opţionalelor s-a mărit de la 120 în anul şcolar 2016-2017 la 179 în anul şcolar 2019-2020. Fiecare din cele 10 spectacole organizate în satele Pojorâta, Coșna, Poiana Stampei, Şaru Dornei, Voitinel, Bilca, Vultureşti Rotunda, Grănicești şi finala „10 pentru folclor“ care a avut loc în data de 13 februarie, la Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava, sub egida „Suceava, 632 de ani de atestare documentară“, au adunat un număr mare de părinţi, aceștia fiind cei care bifează din oferta de opţionale când aceasta este propusă de către directorul unităţii şcolare.

Caravana folclorului 2

„De la an la an proiectul a căpătat teren şi ne bucurăm că prin acesta copiii au înţeles ce înseamnă folclorul“, ne-a spus prof. Loredana Ceică, inspector pentru arte la IŞJ Suceava. De asemenea, a subliniat faptul că opţionalul de folclor nu îşi propune să facă din toţi copiii artişti, ci să le ofere acestora câteva cunoştinţe despre ceea ce înseamnă tradiţiile şi folclorul neamului românesc, astfel încât acestea să fie transmise pe mai departe şi generaţiilor următoare.

Coorganizatorul proiectului, prof. Giani Leonte, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Învăţământ Suceava, a mărturisit că nu s-a aşteptat ca proiectul să dobândească o astfel de dimensiune. Acesta a spus că „deja putem vorbi de un fenomen care a depăşit graniţele judeţului“ şi a evidenţiat faptul că „tot ceea ce s-a construit în jurul nostru a fost posibil datorită disponibilităţii şi generozităţii fiecărui membru al echipei. La început am fost doar 10 oameni care au crezut într-o idee şi ne-am pornit la drum. După cinci ani, caravana noastră adună peste 100 de artişti, din 9 zone folclorice ale ţării. Asta cred că spune totul despre cei care fac parte din echipa «10 pentru folclor»“.

Un proiect care a ajuns în judeţele Maramureş şi Botoşani, iar anul acesta va trece graniţele ţării

Coordonatoarea proiectului, Mihaela Bârsan, a spus că deja sunt 46 de localităţi parcurse de „Caravana folclorului“, iar rezultatele sunt extraordinare. „Mi-am dorit ca proiectul să aibă succes, însă nu mi-am imaginat că va atinge o asemenea dimensiune. În cei 4 ani de existenţă am reuşit să extindem proiectul şi în judeţele Maramureş şi Botoşani, iar anul acesta vom trece graniţele ţării pentru că intenţionăm să ajungem în Soroca, Republica Moldova. Cinci ani ne-au fost alături şi artiştii de la Ansamblul Artistic Profesionist «Ciprian Porumbescu», fără aportul cărora proiectul nu ar fi căpătat o asemenea consistenţă şi, nu în ultimul rând, vreau să le mulţumesc colegilor din echipa noastră care s-au mobilizat exemplar de la ediţie la ediţie şi au contribuit decisiv la rezultatele extraordinare pe care le-am obţinut în aceşti ani; mulţumesc tuturor instituţiilor care sprijină «10 pentru folclor», artiştilor care s-au alăturat voluntar proiectului pentru a promova introducerea opţionalului de folclor în cât mai multe şcoli şi am convingerea că proiectul va căpăta din ce în ce mai mult un caracter naţional“, a precizat Mihaela Bârsan, coordonatoarea proiectului «10 pentru folclor».“

Alături de nume consacrate, şi tinerii solişti contribuie la promovarea folclorului

Surorile Teodora şi Diana - Anastasia Seserman din Cajvana sunt două tinere talentate de 15 şi 17 ani, eleve ale Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ din Suceava, profilul educatori-învăţători, care susţin introducerea folclorului ca materie în învăţământ şi care se bucură că  fac parte din acest proiect. Sunt cunoscute publicului pentru cântecele populare culese din satul natal şi pe care le cântă la şezători, în timp ce cos ii, sau în spectacole folclorice.

„Noi nu am ales să cântăm în acest proiect pentru a fi cunoscute ca soliste, ci pentru a atrage tineri de vârsta noastră spre folclor, să îi determinăm să iubească tradiţiile, obiceiurile pentru că ele ne reprezintă pe noi ca români. Trebuie să ştie toată lumea care ne sunt rădăcinile, iar folclorul este una dintre modalităţi.

Dragostea pentru folclor, de a interpreta muzica populară este moştenită de la bunicul meu. El cânta la vioară, îi plăceau foarte mult cântecele vechi, autentice. De mici am stat împreună cu el şi am prins dragostea de folclor. La proiectul «10 pentru folclor» participăm de la ediţia a III-a şi îi îndemnăm şi pe alţi tineri solişti să o facă. Anul acesta am fost acompaniate de Orchestra Naţională «Valahia», am cântat acompaniate şi de orchestra Ansamblului «Ciprian Porumbescu» şi de Orchestra «Lăutarii» condusă de Nicolae Botgros şi experienţa este inedită, fiind greu de explicat în cuvinte“, ne-au spus surorile Seserman.

Spectacol organizat sub egida „Suceava, 632 de ani de atestare documentară“

Spectacolul de final „10 pentru folclor“, organizat sub egida „Suceava, 632 de ani de atestare documentară“, a reunit joi, 13 februarie 2020, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava, zeci de artişti din toată ţara.

Artistul Grigore Leşe, apărător al folclorului autentic, a fost apreciat şi aplaudat îndelung pentru „lecţia muzicală“ pe care a oferit-o sucevenilor.

„Mulţumesc că ne-am întâlnit într-un număr atât de impresionant! Mulţumesc, Suceava! Felicitări iniţiativei «10 pentru folclor!». Susţin prezenţa folclorului opţional în orarele elevilor! Susţin păstrarea identităţii noastre!“, a fost mesajul transmis de artist după spectacolul de final „10 pentru folclor“.

În cele peste patru ore de spectacol, pe scenă au evoluat tineri talentaţi, care la început de drum au nevoie de sprijin (Diana-Anastasia şi Teodora-Camelia Seserman, Denisa Apetrei din Dolhasca, Petronela Popa şi Gabriel Treteag din Cornu Luncii), care au interpretat câte o piesă din repertoriul consacrat, alături de artişti cunoscuţi şi iubiţi de public, din mai multe zone etnografice ale ţării.

La finalul spectacolului de final, mulţumirile Mihaelei Bârsan s-au îndreptat şi spre toţi artiştii şi oamenii dedicaţi care au făcut parte din Caravana folclorului, în perioada 8-13 februarie, oameni care au „predat“, gratuit, lecţii de folclor elevilor şi comunităţilor din localităţile în care a poposit caravana.

„Este vorba de Ansamblul Artistic Profesionist «Ciprian Porumbescu» – Suceava, Călineştenii Ţării Maramureşului, Ansamblul Studenţesc Arcanul, Costinel Leonte, Giani Leonte, Loredana Ceică, Leonard Zamă, Constantin Bahrin, Ovidiu Homorodean, Viorica Lupu, Florin Boita, Loredana Streche, Bogdan Toma, Beatrice Bandoiu, Nicu Mâţă, Gabriel Dumitru, Oana Tomoiagă, Ancuţa Corlăţan, Dan Doboş, Sorin Filip, Grupul Vocal «Ai lui Ștefan, noi oşteni», Alexandru Brădăţan, Paul Ananie, Andreea Haisan, Maria Luiza Mih şi Angelica Flutur. Cu toţii au participat fără nicio pretenţie financiară. La spectacolul de finală «10 pentru folclor», cu sprijinul financiar al municipalităţii sucevene, i-am putut aduce pe Grigore Leşe, Lavinia Goste, Marius Zorilă şi Orchestra Naţională Valahia. Îi mulţumim domnului primar Ion Lungu, datorită căruia am reuşit să aducem la Suceava tot ceea ce este mai valoros şi reprezentativ la ora actuală în folclorul românesc“, a menţionat Mihaela Bârsan.

Povestea merge mai departe

Anul acesta organizatorii proiectului „10 pentru folclor“ au fost Primăria municipiului Suceava, Televiziunea Regională Intermedia, Casa de Cultură a Studenţilor Suceava, Asociaţia „10 pentru folclor“, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Universitatea Ştefan cel Mare – Suceava, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, cu sprijinul primăriilor localităţilor în care a poposit anul acesta Caravana folclorului.

„Povestea merge mai departe, cu oameni de valoare şi cu suflet mare. Aşa am pornit proiectul și aceasta este direcţia spre care ne vom îndrepta. Ne străduim să facem lucrurile să funcţioneze la un nivel din ce în ce mai înalt, astfel încât ora exactă în ceea ce priveşte folclorul să se dea de la Suceava. Mă bucur că la finala «10 pentru folclor» au venit foarte mulţi spectatori, foarte entuziaşti. Au stat alături de noi pe parcursul celor patru ore de spectacol şi au savurat întreg maratonul folcloric, cu invitaţi din 9 zone folclorice“, a fost concluzia iniţiatoarei proiectului, Mihaela Bârsan.

Silviu Buculei

Abonează-te la acest feed RSS