Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 – B147/2021 a fost vehement criticată de mai multe organizații, printre care și Societatea Ornitologică Română (SOR) care acuză că se amenință existența a zeci de specii de păsări din România. Mugurel Drăgănescu, președintele executiv al „Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România“ (AGVPS), ne-a dat un interviu tocmai despre acest subiect.

Rep.: Domnule președinte, potrivit proiectului, un vânător va putea împușca în fiecare zi din sezonul de vânătoare 25 de exemplare din specii de păsări precum ciocârlia de câmp, cocoșarul, turturica sau prepelița. Legea stabilește cote zilnice și pentru alte specii de păsări. Ce înseamnă aceasta?

Mugurel Drăgănescu: Pot să vă spun că România este singura țară civilizată din UE în care vânătoarea speciilor migratoare este oprită. Nu am înțeles hotărârea Curții de Apel Brașov care a suspendat vânarea celor 36 de specii migratoare, făcând referire la faptul că nu avem studii naționale și o metodologie clară de calculare a cotelor de recoltă. Precizez că nicio țară europeană nu are o astfel de metodologie. Pornind de la acestea, reprezentanți ai poporului nostru din Parlamentul României au inițiat o modificare a Legii nr. 407 pentru a fi în acord cu alte state europene. Federația Asociațiilor Cinegetice din UE a făcut o documentare și împreună cu domniile lor am arătat că aceasta este procedura practicată și în celelalte țări: așa se vânează speciile migratoare – o cotă pe zi de vânător. În unele țări europene aceasta este mai mare, în altele este mai mică. Să vă mai spun că în Germania și Austria este fără limită?! Într-adevăr, a ieșit un scandal monstru, din câte am înțeles. SOR a prezentat un calcul pur matematic. Înmulțim numărul de vânători cu numărul de zile în care se vânează cu numărul maxim de exemplare care se poate vâna și ne dă o cifră imensă. Vă spun că un vânător nu poate să meargă și nu va merge zilnic la vânătoare, nu este un trăgător așa de bun încât să împuște zece rațe pe zi, cu siguranță nu îl ajută nici condițiile meteorologice să vâneze atâtea etc. Vânătoarea și managementul speciilor sălbatice nu se fac din spatele calculatorului. Probabil că este greu să explic comunității non-vânătoare că acel calcul este ireal. Vor fi și alte discuții în cadrul cărora sperăm să fim și noi prezenți și să ne spunem punctul de vedere.

Rep.: În calitate de vânător, aveți un număr de cartușe pe care le utilizați per an?

M.D.: Legea spune că „la un moment dat“ pot să dețin maximum 500 de cartușe. Deci, dacă eu azi trag 500 de cartușe, merg și mai cumpăr mâine 500, trag 300, mă duc să achiziționez maximum 200 – atât am voie. Dar, pentru a împușca o specie de păsări, în funcție de dexteritate, un vânător poate trage de la minimum un cartuș la 10-15 cartușe ca să nimerească. Nu înseamnă că dacă am cumpărat 10 cartușe am împușcat 10 păsări. Poate că cei care se ocupă de păsările migratoare nu au auzit că există poligoane de tir, iar acolo majoritatea care trag sunt vânători sau „și“ cei care vor deveni vânători. În concluzie, consider că se vrea să fim batjocoriți.

Rep.: Are România cea mai mare biodiversitate de vânat din Europa?

M.D.: Fără discuție, da!

Rep.: Și cum o protejați?

M.D.: Dacă suntem lăsați și suntem crezuți că ceea ce facem este bine, vă demonstrăm că biodiversitatea va exista în continuare. Dincolo de aceste opoziții ale „verzilor“, biodiversitate a existat. Și asta datorită vânătorilor, care gestionează fauna sălbatică de zeci și sute de ani. Pentru că noi suntem principala clasă socială implicată practic în gestionarea faunei, începând de la pază, hrană, investiții financiare până la o extracție care înseamnă o mică cotă din efectivul consistent pe care Ministerul Mediului ne-o acordă anual.

Rep.: De fapt, controlați fondul cinegetic care este al tuturor...

M.D.: Tot teritoriul României este acoperit de 2.153 de fonduri cinegetice, exceptând Parcurile Naționale și Delta Dunării, unde nu sunt constituite fonduri cinegetice. Dar, dacă facem comparație între un fond cinegetic mediu, nu de top, și un Parc Național, eu vă spun că avem o biodiversitate mai mare în fondul cinegetic.

Rep.: Cum s-a ajuns la acest rezultat?

M.D.: Simplu. Pentru că noi suntem interesați să avem și să exploatăm sustenabil această resursă regenerabilă vie, cum denumesc eu fauna sălbatică. Nimeni nu duce cu noi saci de porumb prin nămeții până la brâu ori sare pentru caprele negre și nu numai. Iar dacă noi nu asigurăm paza, cu siguranță există braconieri care așteaptă să își facă de cap.

Din punctul meu de vedere, urșii care intră în localități nu mai sunt animale care se pot întoarce în mediul sălbatic. Pentru că oriunde îi reloci, ei se vor apropia de prima localitate și vor produce de la spaimă la pagube. Și vă dau un exemplu cu o populație de leoparzi dintr-o țară africană. S-a interzis vânătoarea lor, iar comunitatea, exasperată că leoparzii le omorau vitele, a început să-i otrăvească. Populația de leoparzi a suferit o scădere drastică. Au revenit la managementul cinegetic și acum toată lumea e fericită: fermieri, vânători și, glumind, chiar și leoparzii.

Oamenii se întreabă de ce la alții se poate și la noi nu. Anul trecut, mulți vânători din sudul țării au putut merge la vânătoare de gâște în Bulgaria. Oare România este așa de bogată ca să își permită asta? Bulgarii încasau bani pe cazare, pe cartușe, probabil pe închiriere arme, pe mâncare etc.

Iar statul român nu „încasa“ decât pierderi economice.

„Există posibilitatea ca populația locală, exasperată de atacul ursului, să își facă singură dreptate.“

Anca Lăpușneanu

Factorii cheie ai acestui succes au fost lansarea de produse inovative- genetică de top pentru semințe și soluții avansate de protecția plantelor.

“Compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience a demonstrat o creștere rapidă a afacerii sale în România și Moldova în primul trimestru al anului 2021, cu 19% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut”, a subliniat Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience în România și Moldova, cu ocazia evenimentului  Media Club organizat pe 4 iunie 2021.

„Afacerea cu semințe din România a demonstrat o creștere de 17% susținută de vânzarea hibrizilor cu genetică de înaltă calitate. Hibrizii de porumb din gama Optimum® AQUAmax® au adus extraperformanțe de producție pentru fermierii români.” a declarat Jean Ionescu.

„Ca și noutăți, vom adăuga în portofoliu 5 hibrizi în fiecare an, iar în 2021 Corteva a lansat în România Sclerotinia Protector, o tehnologie unică aplicată culturii de rapiță. După mai bine de 10 ani, cercetătorii Corteva aduc pe câmp o combinație de hibrizi cu potențial înalt de producție plus toleranță la Sclerotinia, în același produs, în același sac de semințe. Obiectivul Corteva este să ajute fermierii români să obțină producții mai mari și mai stabile, pe fiecare hectar de teren cultivat.” a adăugat directorul Corteva.

Vânzările de produse de protecție a plantelor au crescut în România cu 27% în primul trimestru, mult mai rapid decât creșterea medie a segmentului de produse de protecție a culturilor din Europa Centrală (11%). Creșterea semnificativă s-a datorat portofoliului mixt de erbicide pentru cereale păioase: Bizon™, Floramix™, Pallas™, Pixxaro™ Super, portofoliului puternic de erbicide pentru cultura de rapiță: Gallera™ Super și Korvetto™ care are în compoziție molecula Arylex™ active. De asemenea, o contribuție majoră a rezultatelor s-a datorat produselor pentru tratamentul semințelor derivate din surse naturale, utilizate de fermierii români începând cu 2019 pe mai mult de 1,5 milioane de hectare. Molecule inovatoare precum Spinetoram, Isoclast™ active și Zorvec^® active și-au adus contribuția pentru această creștere importantă în segmentul de produse de protecția plantelor.

În Moldova, segmentul de produse de protecție a culturilor a demonstrat o creștere cu 19%, iar segmentul de Semințe a crescut cu 1%.

„Corteva ca continua să ofere fermierilor românii și celor din Rep. Moldova genetică de ultimă generație, soluții inovatoare de protecție a culturilor, agricultură digitală, astfel încât să obținem rezultate excepționale și să ne atingem întregul potențial”, a comentat Jean Ionescu.

„Corteva a avut un start foarte puternic în 2021, bazându-ne pe impulsul substanțial pe care l-am adus odată cu închiderea anului 2020. Europa Centrală a depășit creșterea medie a EMEA. Afacerea noastră a crescut cu + 10% organic în comparație cu primul trimestru din 2020 ”, a comentat Jean Philippe Riffat, Commercial Unit Leader Europa Centrală.

„In ceea ce privește lunile următoare, se întrevede o prognoză pozitivă. Industria agricolă globală se recuperează cu stocuri finale mai mici, o îmbunătățire a comerțului global determinat de cererea din China care va duce la creșterea suprafețelor cultivate. În cele din urmă, prețurile record ale produselor agricole ar trebui să ne ajute să susținem veniturile fermierilor și ne așteptăm să valorificăm fundamentele pozitive ale pieței și punctele forte concurențiale”, a adăugat Jean Philippe Riffat.

După anunțarea rezultatelor financiare, în cadrul evenimentul Media Club a fost anunțată relansarea programului TalentA_2021, program pe care Corteva Agriscience îl organizează pentru doamnele fermier al doilea an consecutiv, ca parte a Obiectivelor sale de durabilitate.

Implementat cu succes anul trecut, în 2021 Corteva Agriscience a decis să crească valoarea premiilor la 15.000 USD, pentru a facilita implementarea celor mai bune planuri de afaceri.

„Prima ediție a programului TalentA a demonstrat dorința femeilor din mediul rural de a inova și implementa programe pentru dezvoltarea comunităților lor. Având în vedere rezultatele și răspunsul pozitiv al primilor absolvenți, Corteva Agriscience a decis să crească valoarea premiilor în 2021. Continuăm să ne adresăm doamnelor  din mediul rural pentru că dorim să sprijinim îmbunătățirea calității vieții în aceste zone. Cu acest program, Corteva le oferă acces la informații și finanțare, dar și sprijin pentru dezvoltarea și modernizarea afacerii lor, pentru a o face competitivă, productivă și creativă”, a declarat Maria Cîrjă - Marketing Manager  Corteva Agriscience România și Moldova

Luni, 29 martie 2021, România, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO.

Dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naționale de experți din România și Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de către Ministerul Culturii din România. Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte experți, profesori ai Facultății de Litere a Universității București, cercetători ai Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” , al Academiei Române, dar și cercetători și muzeografi ai Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexul Național Muzeal ASTRA - Sibiu și Muzeul de Etnografie Brașov.

În perioada 2020-2021, experții din cele două țări au desfășurat o activitate susținută de documentare, cercetare, filmare și repertoriere a purtătoarelor de competențe din mai multe zone. Au fost astfel urmărite evoluția și viabilitatea tehnicilor de realizare a cămășii cu altiță în actualele comunități rurale și urbane din România și Republica Moldova.

Elementul „Cămașa cu altiță” figurează în Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial din România, vol. 1, 2009, ediție tipărită și online. În luna ianuarie 2021, s-a elaborat documentul de înscriere a elementului de patrimoniu cultural „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România” în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu. Acesta a fost realizat de experți din cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, în colaborare cu specialiști cercetători științifici, etnologi și teoreticieni de artă.

Fișa de Inventar a Artei cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România a fost inclusă în Inventarul Național al elementelor Patrimoniului Cultural Imaterial Pentru România, organismul științific de specialitate din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, din subordinea Ministerului Culturii. 

Documentele reunite în dosarul de candidatură UNESCO ilustrează complexitatea problematicii acestui element reunind următoarele aspecte: denumirile locale/regionale ale elementului și arealul de manifestare, punctându-se croiul și tipologia cămășii cu altiță, răspândirea elementului pe teritoriul României în secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu transpunerea cartografică, în conformitate cu Atlasul Etnografic al României, vol. IV, Portul.

De asemenea, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent și prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor și tehnicilor legate de coaserea și purtarea cămășilor cu altiță. Reperele istoriografice și etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanța sa atât în viața comunităților rurale, cât și a elitelor.

Sunt prezentate etimologia cuvântului altiță, diversitatea regională a elementului, cu menționarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităților de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice și a cromaticii.

Un loc aparte a fost alocat prezentării elementelor socio-culturale asociate cămășii cu altiță, funcției sale comunicaționale, stării actuale a elementului, precum și cadrului general de protejare, conservare și salvgardare a acestuia, cu măsurile generale și punctuale.

Studiul comparativ privind materiile prime, tipurile de croi, structura, decorul, ornamentele și cromatica s-a făcut spațial și temporal. Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămășii cu altiță au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia și sudul Transilvaniei și au oferit detalii semnificative cu privire la existența vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei cămășii cu altiță pe teritoriul României și în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune și apartenență. Totodată, în dosar sunt menționate măsuri și strategii de conservare, protejare și salvgardare a elementului, precum și riscuri în legătură cu elementul și practicanții.

Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.

Mai multe informații despre Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România: https://patrimoniu.ro/images/imaterial/camasa-altita/camasa-altita.pdf 

Sursa: cultura.ro

Malagrow lansează concursul Made in Romania pentru producători

Concursul inițiat de Malagrow, organizat în premieră în acest an, dorește să identifice și să premieze cele mai bune soluții aplicate de horticultorii români. La concursul Made in Romania așteptăm participarea tuturor cultivatorilor care utilizează soluții neobișnuite, inovative în munca lor. Câștigătorii vor primi premii substanțiale oferite de Malagrow.

Horticultura din România trece printr-o perioadă de dezvoltare spectaculoasă, de aceea Malagrow a decis să aleagă prin concurs producătorii cu cele mai bune idei – s-a spus în cadrul conferinței de presă online organizate miercuri de Malagrow, firmă care activează în domeniul suplimentelor speciale de substanțe nutritive. „Made in Romania este un concurs la care se pot înscrie producători agricoli din România care utilizează mijloace și metode profesionale și alte practici inovatoare în cultivarea legumelor, fructelor și a plantelor ornamentale și reușesc să distribuie produsele lor consumatorilor sau clienților finali. Obiectivul principal al inițiativei este premierea producătorilor care cultivă eficient produse horticole românești” – ne-a spus Csaba Éber, aflat la eveniment. Directorul general adjunct al Malagrow a adăugat: concursul Made in Romania este organizat de Malagrow în premieră în 2021 cu scopul declarat de a identifica cele mai bune practici, cele mai inovative idei și cele mai creative soluții avansate de horticultura română din prezent și de a le prezenta publicului larg. Cultivatorii de legume, fructe și plante ornamentale sunt așteptați pe platforma noastră, unde – parcurgând câțiva pași simpli – se vor putea înscrie la concurs începând din luna martie. Perioada de depunere a proiectele se încheie în octombrie. Proiectele vor fi evaluate de un juriu format din profesioniști din domeniu. Proiectele câștigătoare vor fi premiate, iar Malagrow va acorda premii în diferite categorii precum și premiul cel mare Made in Romania.

Producătorii își pot depune candidatura la mai multe categorii, de exemplu categoria micilor producători de legume, fructe, o categorie separată pentru cultivatorii bio sau pentru producătorii de plante ornamentate. Un producător poate depune mai multe proiecte la mai multe categorii, de exemplu poate depune două proiecte distincte, unul pentru soluțiile pe care la are în legumicultură, iar dacă se ocupă și de plante ornamentale și are idei viabile, poate depune un proiect și în această categorie.

„Cel mai bun proiect, care depășește cu mult nivelul mediu al practicilor de cultivare din România, va primi premiul cel mare „Made in Romania”. Premiul este prestigios în sine, de vreme ce arată că deținătorul premiului se află în topul domeniului său. În plus, reușita va fi recompensată și cu produse Malagrow pentru a susține în continuare efortul depus pentru excelență” – a precizat Csaba Éber.

În curând veți putea afla mai multe despre concurs accesând pagina de Facebook a Malagrow sau citind alte anunțuri pe această temă. Dosarele se pot depune din momentul anunțării concursului până la toamnă, ele vor fi evaluate de un juriu format din profesioniști, iar după stabilirea câștigătorilor, în luna noiembrie va avea loc și gala de premiere, unde cei mai buni vor păși în lumina reflectoarelor pentru a fi cunoscuți de colegii de breaslă și de publicul larg.

Fermierii se pot înscrie pe site-ul https://malagrow.ro/made-in-romania/.

La jumătatea lunii decembrie 2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat „Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ“, program finanțat prin Fondul de Mediu, cu o valoare de 384 de milioane de lei. De acest program ar putea beneficia 400 de școli și de grădinițe din România. Banii vor fi alocați primăriilor, pe bază de cereri de finanțare și proiecte, în limita a 90% din valoarea investițiilor, însă sumele sunt diferite, respectiv 1.500.000 de lei pentru localitățile cu până la 5.000 de locuitori și 3.000.000 de lei pentru cele cu mai mult de 5.000 de locuitori. Solicitanții eligibili sunt UAT-urile organizate la nivel de comună, oraș sau municipiu, inclusiv sectoarele municipiului București. Activitățile concrete pentru o clădire în care funcționează o școală sau o grădiniță presupun: lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii, a sistemului de încălzire și a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu, lucrări de instalare, reabilitare, modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior, de reabilitare / modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri, instalarea de sisteme de management energetic integrat pentru clădiri etc. Inițiatorii programului care, evident, are și o componentă de protecție a mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin scăderea consumului anual de energie primară, spun că un astfel de proiect va produce o scădere a facturii la energie cu 45-65%. Pentru a beneficia de finanțare, e nevoie să fie îndeplinite mai multe criterii:

• primăria solicitantă trebuie să nu aibă datorii la plata taxelor, impozitelor și amenzilor către bugetul de stat, bugetul Fondului pentru mediu și să asigure contribuția proprie necesară implementării proiectului;
• școala/grădinița (clădirea) nu a mai beneficiat de finanțare publică în ultimii 5 ani, înainte de data depunerii cererii de finanțare și nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanțare pentru aceleași lucrări;
• clădirea/ansamblul de clădiri nu se încadrează în clasa I de risc seismic (risc ridicat de prăbușire) sau în clasa II de risc seismic (sub efectul cutremurului se înregistrează degradări structurale majore);
• clădirea a fost construite înainte de anul 2000;
• solicitantul deține un plan de acțiune privind energia durabilă, o strategie de reducere a emisiilor de CO2 sau o strategie locală/județeană în domeniul energiei.

La lansarea programului, ministrul de atunci al Mediului, Mircea Fechet, declara: „Eficiența energetică a școlilor sau grădinițelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie și scad costurile cu utilitățile; pe de altă parte, sănătatea profesorilor și a elevilor este mult mai în siguranță datorită calității aerului din interior. Nu mai punem la socoteală că, din cele peste 7.000 de unități de învățământ din țară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba pe lemne. Acest fapt creează o mare presiune pe păduri. Mi-aș dori ca în maximum 3 ani să nu mai avem în România școli sau grădinițe care să fie încălzite cu sobe pe lemn.“

Maria BOGDAN

De câțiva ani încoace, județul Brașov este gazda unui eveniment inedit organizat special pentru copii pentru a celebra Ziua Națională. Este vorba de un atelier organizat de doamna Gabriela Bularca care, prin frumusețea demersului său, ne-a impresionat în fiecare an. În continuare vă prezentăm un text scris chiar de doamna Gabriela care ne destăinuie cum s-a desfășurat atelierul de creație în plină pandemie. Iată textul:

Numele meu este Gabriela Bularca și sunt artizan brașovean. În anii trecuți organizam atelierele de brățări tricolore, la care participau zeci de copii și tineri din Brașov și împrejurimi. Le organizam chiar de 1 decembrie pentru a sărbători ziua țării noastre și Unirea. Era o bucurie de nedescris, veselie și copii fericiți, toți reușeau să își croșeteze sau să împletească brățări tricolore. Anul acesta, din cauza crizei sanitare, toate atelierele de acest gen au fost sistate. Nu puteam lăsa să treacă o zi atât de importantă fără să gândesc ceva care să adune comunitatea de croșetăreți și iubitori de ateliere. Și cum mai toate evenimentele au trecut în mediul online, așa am trecut și noi atelierul de brățări tricolore și l-am transformat într-un concurs de brățări tricolore. Vă spun sincer că aveam emoții mari, nu știam dacă vor exista doritori, nu am estimat deloc impactul. Am postat regulamentul în care explicam pașii de urmat. Au fost două categorii de vârstă până în 16 ani și peste 16 ani. Orice tehnică a fost acceptata: cusut, țesut, pictat, mărgelit, tricotat, croșetat, împletit etc. Ca de fiecare dată aveam asigurată sponsorizarea din partea firmei MezCrafts România, furnizor de fire; sunt cei care mă sprijină în fiecare concurs sau proiect pe care îl am. Am postat anunțul și mă uitam că nimeni nu reacționează. Ups... Zic, clar nu e nimeni interesat.

De unde să știu ce va urma?

Într-o dimineață primesc un mesaj de la Galeria Creativ, un alt susținător constant al proiectelor mele, prin care mă anunța că dorește să sponsorizeze concursul cu 2 vouchere. Minunat. Galeria Creativ este un loc unde poți învăța o mulțime de tehnici. Tot în mesaj sosește și oferta de partener media și de sponsor al concursului de la Lumea Satului, o surpriză minunată și îi mulțumesc din suflet dnei Teofilia Banu. Și cum proiectele mele pe plan local sunt se pare iubite de brașoveni, a sosit și oferta firmei Sofyarn prin Andreea Mihaela Stoean, care asigura 2 pachete de fire. Minunată și în același timp nesperată atâta susținere. Mereu sunt surprinsă de bunătatea oamenilor și de dorința de a se implica în ceea ce realizez local în Brașov. Aveam încă emoții dacă vor exista doritori pentru a participa la concurs. Așteptările aveau să îmi fie depășite cu mult.

Pozele cu brățări au început să sosească. Din toate colțurile țării și chiar și din străinătate, de la români care nu își uită neamul. Aveam 12 brățări, emoțiile creșteau, și brățările tot veneau. Nu știam unde voi ajunge. Brățările au început să vină, 25, 30...

Au trimis pentru concurs prieteni vechi ai evenimentelor mele, au venit spre mine și persoane noi: grupul de copii din Prejmer coordonat de dna Cristina Mirică, un grup de copii minunați din comuna  Melinești Dolj, grup care își spun Piticii Veseli, cel mai tânăr participant în vârstă de doar 6 ani, mămici cu copii, copii cu mămici, copii pe care îi îndrum de mulți ani, acum deveniți tineri au participat și ei, doamne dragi mie din clubul de croșetat, doamne din echipa Zilei Internaționale a croșetatului, prieteni dragi, au participat și mulți dintre copiii cu care am pornit la drum în ateliere de croșetat, copii îndrumați de dna Furnică Mihaela, copii deveniți acum tineri: Ștefania, Alexandra și Teodora. Până în ultima zi de predare a pozelor au sosit 76 de poze, eram copleșită de amploarea acestui concurs. În concurs au fost înscrise modele atât de frumoase încât, dacă era posibil, le premiam pe toate. Ca tehnici au fost diverse, de la cele cunoscute de croșetare, coasere și împletire până la tehnici mai puțin cunoscute și aici doresc să menționez împletitura cu lucetul, un instrument medieval foarte interesant cu care erau realizate de către vikingi cordoane, au fost prezente brățări mărgelite, cu tehnica nodurilor, din hârtie creponată, desenate, modelate. O adevărată explozie de creativitate și de bucurie. Nu pot spune că o brățară mi-a plăcut mai mult decât alta, le iubesc pe toate, sunt create cu multă grijă și atenție.

Competiția a fost foarte strânsă, toate brățările au fost apreciate

Până la urmă s-au ales câștigătorii pe baza aprecierilor la fiecare poză. La categoria până în 16 ani, clar pe toți îi consider câștigători, sunt copii minunați. Au participat copii din Prejmer, copii din satul Melinești Dolj, din satul Spineni Dolj, din Brașov foarte mulți, în total au fost 33 de brățări înscrise la această categorie. Câștigătorii au fost: locul I Elena Antonia Dringa din Prejmer Brașov, Locul II Anastasia Banea din Brașov, locul III Alexia Costea din Prejmer Brașov, mențiune Delia Florescu Prejmer Brașov. Cât de greu a fost să anunț câștigătorii, mai ales când toți au pus suflet în ceea ce au lucrat!

La categoria peste 16 ani câștigători au fost Marcela Sârbu, prietenă dragă a festivalului Ziua Internațională a Croșetatului, locul II Luminița Gheldiu, un suflet foarte blând și drag, a cedat premiul unui copil, locul III o tânără minunată de doar 16 ani Ștefania Salahoru, săritoare și gata mereu să își ofere sprijinul acolo unde este necesar, iar mențiunea a mers spre Anca Florescu Bratei și ea prietenă a tuturor evenimentelor de croșetat și colegă de șezătoare. Sunt atât de multe de spus despre acești oameni încât aș putea scrie o carte. Albumul de concurs a fost preluat de peste 100 de persoane și de pagini, le mulțumesc.

Acum, la final, ce pot să spun? Sunteți minunați toți, cei care au creat brățări, părinții care îi susțin pe cei mici, profesori și învățători, îndrumători, sponsorii care au făcut posibile aceste lucruri. Un mare mulțumesc și respect tuturor.

Cu drag, Gabriela Bularca, artizan brașovean

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a aprobat introducerea a încă 3.791,5 hectare de păduri cvasi-virgine în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine din România, care se adaugă celor 6.998,2 ha avizate în luna septembrie. Prin acest proces, în Catalog, care este în curs de revizuire, suprafața pădurilor virgine și cvasi-virgine incluse în protecție absolută crește la 43.823,36 hectare.

Noile păduri incluse în catalog se află în proprietatea publică a statului, administrate de Ocolul Silvic Băile Herculane și fac parte, în prezent, din situl natural UNESCO „Păduri străvechi și seculare de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei“.

În luna august, MMAP a semnat contractele de realizare a studiilor prin care suprafața pădurilor virgine și cvasi-virgine din România se dublează. Astfel, încă aproape 40.000 de noi ha se vor adăuga celor existente în acest moment. Ministrul Mircea Fechet a declarat: „Avem datoria să protejăm aceste păduri, care sunt printre ultimele zone de pe Terra în care natura supraviețuiește în forma ei pură, neatinsă de om. Iar România are, poate, unele dintre cele mai mari suprafețe de astfel de păduri. Dacă noile studii vor confirma că cele 40.000 de hectare respectă criteriile și indicatorii pădurilor virgine și cvasi-virgine, alte 4 județe noi din țară vor avea oficial incluse suprafețe în catalog – Harghita, Alba, Bistrița-Năsăud și Arad.“

Flăcările ies din pământ. Nu este scenariul unui film horror, nici nu se anunță Apocalipsa. Sunt doar ”Focurile Vii” din Vrancea și Buzău. România se bucură de rezervele sale naturale de flăcări vii, un fenomen spectaculos unic în Europa, care mai poate fi văzut și în Australia, Asia, SUA și Turcia.

Aceste fenomene aparent inexplicabile nu sunt privite cu groază și teamă de către români ci dimpotrivă, cu bucurie: se spune că focurile vii sunt o protecție pentru animale și zona din jurul lor. Cei care ajung la Focurile Vii își pun o dorință și ea se va îndeplini.

Flacăra Olimpică inspirată din focurile vii

Sunt voci care spun că ideea de Flacără Olimpică a fost inspirată de aceste focuri vii.

Oamenii de știință au studiat acest misterios fenomen al naturii și au ajuns la concluzia că se datorează emanării gazelor de pe pământ. Când ajung la suprafață, prin frecare cu solul, acestea se aprind.  Emisiile de gaze cu sau fără aprindere spontană sunt la ordinea zilei în mai multe zone din România, în afara Carpaților și în interiorul bazinului Transilvaniei.

În nord-vestul orașului Buzău, Focurile Vii sunt o atracție a turiștilor. Aflate la aproximativ  60 de kilometri distanță de orașul Buzău, ele se găsesc în aceeași zonă cu vulcanii de noroi.  Cunoscute sub numele de Focurile vii din Lopătari, aceste flăcări dau impresia că izbucnesc din centrul Pământului, unde solul s-a spart. Gazul natural care iese din pământ este și baza care susține arderea. Flăcările care au o culoare albastră se pot ridica până la înălțimea de 20 cm. Chiar și în timpul iernii, acestea continuă să ardă.

Rezervația naturală de la Andreiașu de Jos

O zonă cucerită de focul veșnic se află și în Munții Subcarpații din Vrancea. La Andreiașu de Jos, este zona care a fost declarată rezervație naturală, încă din anul 1973. Înălțimea și intensitatea flăcărilor de aici variază. Uneori ajungând până la jumătate de metru. Aflate într-o zonă cu risc seismic ridicat, în timpul cutremurelor, când cantitatea de gaz care iese la suprafața pământului este mai mare, focurile vii pot ajunge la mai mult de 2 metri înălțime.

Anca Lăpușneanu

Datele statistice spun că, în 2019, sosirile turiștilor în structurile de primire turistică au înregistrat valori mai mari în București (2.038,9 mii de sosiri ), Constanța (1.380,6 mii), Brașov (1402,5 mii), Cluj (667,3 mii), Mureș (596,2 mii) și Prahova (581,9 mii). Cu alte cuvinte, acestea sunt localitățile sau județele preferate de călătorii români și străini deopotrivă. Cu privire la înnoptări, pe primul loc se află județul Constanța (5.196,5 mii de înnoptări), urmat de București (3.549,7 mii), Brașov (2.763,9 mii), Bihor (1.546,5 mii), Vâlcea (1.518,2 mii), Prahova (1.294,1 mii), Cluj (1.248,0 mii) și Mureș (1.158,6 mii). Dacă vă miră prezența județelor Bihor, Vâlcea și Mureș în acest clasament, trebuie să știți că plusul este adus de concediile în stațiunile balneoclimaterice.

Plecând de la aceste cifre ale INS, astăzi ar fi urmat să scriem un articol despre cele mai vizitate și deci frumoase județe din România. Subiectul rămâne pe altădată; mai însuflețită și reală ar fi părea altor călători, respectiv ce consideră ei că ar fi cele mai spectaculoase județe sau locuri de pe meleagurile noastre pe care le-au vizitat și le-au rămas în memorie. O sinteză a impresiilor pe care le veți citi în articol sună cam așa: „Avem o țară cu infinite frumuseți. Păcat că nu le punem în valoare pe toate, păcat că nu știm să ne prețuim suficient natura, istoria, tradițiile și tot ce ne-ar putea transforma în destinație turistică de interes în acest colț al Europei.“

Nina Preda (Ploiești): „Dacă ar fi să aleg trei județe care înseamnă explozie de frumos la fiecare pas, ordinea ar fi Maramureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. Primul și ultimul cu acel șirag de biserici din lemn sau mănăstiri voievodale, din patrimoniul mondial UNESCO. În schimb, gândind la obiective de vizitat, aș poposi la nesfârșit în Dobrogea, tărâmul care vorbește cel mai mult despre istoria noastră. Mă rog, care mărturisește despre un trecut dens și valoros: Orașul antic Tomis, Edificiul roman cu mozaic, situl arheologic de la Adamclisi, cetățile Capidava, Carsium, Histria etc.  Sunt multe peisaje care te lasă fără răsuflare. De asemenea, cred că muntele oferă oricând ipostaze uluitoare.“

Rodica Papuc (Buzău): „Firește, Buzăul mi-e cel mai aproape de suflet. Și are multe locuri și obiective de dezvăluit: focul viu și Muntele de sare (Platoul Meledic) de la Lopătari, vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici, Muzeul de chihlimbar de la Colți, blocurile de calcar de la Bădila (Viperești), Dealul cu lilieci (Cernătești), Piatra albă „La Grunj“ de la Mânzălești, stațiunea Sărata Monteoru, locuințele rupestre de la Bozioru, Mănăstirile de la Ciolanu și Rătești, Lacurile Amara și Balta Albă, Barajul Siriu. De ce nu, aș adăuga și produsele tradiționale: covrigii de Buzău, țuica de prune de la Pătârlagele, cârnații de Pleșcoi, recunoscuți și protejați în UE.“

Paraschiva Grigoraș (Constanța): „Tulcea este cel mai frumos și cel mai complet județ. Are munții (Macinului) din lanțul Hercinic, martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului, are dealuri, culmi (Pricopanului), ape (pârâul Taita), lacuri – Iacobdeal, Dunărea cu toate brațele sale, Delta Dunării, rezervație UNESCO, Marea Neagră (litoral, plajă), câmpie, mănăstiri (Vovidenia din Slava Cercheza, Celic Dere de pe Valea Cilicului, Cocos din apropierea Niculițelului, Schitul Sf. Atanasie, singura mănăstire din deltă), vestigii istorice (Enisala, Noviodunum-Isaccea, Dinogetia, Aegyssus, Halmyris, Beroe-Ostrov).“

Tania și Dorin Cenușă (Roman): „Destinații preferate, dincolo de ceea ce s-ar putea numi patrotism local, ar fi Ceahlău, Cheile Bicazului, stațiunea Durău, Cetatea Neamțului, Mănăstirile Agapia, Văratec, Sihla, Sihăstrie, Bistrița, Horaita, Pangarati, Petru Vodă. Am numit, deci, județul Neamț. În general avem o țară minunată, păcat că nu știm să o promovam și să o păstrăm curată!“

Ionel Ariceșteanu (Sinaia): „Pe primul loc, fără discuție, este Transfăgărășanul, un loc mereu tulburător, incredibil de frumos, un traseu turistic pe care l-aș face la nesfârșit. Pe urmă aș numi Delta Dunării, dar cea de prin anii `93, când avea un parfum unic și, de acolo, m-aș duce în Țara Moților, pe ceea ce localnicii numesc „Transalpina din Apuseni“, un drum de-o frumusețe rară ce străbate culmile munților Trascaului și Metaliferi, care pleacă din Aiud, trece prin Rimeț, Ponor, Mogoș și Bucium, cu terminare la Abrud. Ar mai fi un loc minunat, unde aș reveni iar și iar, Băile Felix.“

Angela Szenasi (Satu Mare): „Este foarte frumos  județul Maramureș, cu Cimitirul vesel de la Săpânța, unicat în țară. Mănăstirile Bârsana și Rohia (din Țara Lăpușului) și toate bisericile din lemn sunt așezări monahale de-o frumusețe fără cusur. Nici nu știu ce să amintesc mai întâi: Cascada Cailor, mocănița de pe Valea Vaserului, lângă Vișeu, Ocna Șugatag, cu băile termale sărate. Satu-Mare, cu Țara Oașului, este un ținut care trebuie, de asemenea, văzut măcar o dată în viață, cu toate bogățiile sale inclusiv spirituale: Muzeul Țării Oașului cu exponate de port popular, ceramică, obiecte de uz casnic, cioplituri în lemn, Casa-muzeu specifică zonei, Colecția de artă populară oșenească, trebuie văzute localitățile Certeze, Huta-Certeze, Racșa, Bixad, pe urmă zonele de agrement Poptileni, Certeze și Bixad.“

Cu voia dvs., am să consemnez și preferințele mele: locurile unde mi s-a tăiat la propriu respirația, de-atâta frumusețe ireală – Jina (Sibiu) și Piatra Fântânele (Bistrița-Năsăud); cele mai spectaculoase județe din punctul de vedere al peisajelor – Suceava (cu drumurile peste munți, Vatra Dornei-Poiana Stampei și Valea Stânei-Cârlibaba, Mănăstirile Voroneț, Sucevița, Putna, Moldovița, Pătrăuți, peisaje de o rară frumusețe în Rarău, Călimani, Mestecăniș) și Caraș-Severin (cu Valea Cernei și Valea Nerei), poate ceva Hunedoara, Sibiu, Vâlcea și Gorj, dar numai partea nordică, și Prahova, pe Valea Teleajenului; orașe – Iași, cu o istorie generoasă, inconfundabilă, Cluj – pentru frumusețe și civilizație. Dar în topul preferințelor rămâne litoralul Mării Negre!“

Maria Bogdan

GALERIE FOTO

Având în vedere că noua strategie de creștere a Europei, Pactul Ecologic European, prezentată de Comisia Europeană la data de 11 decembrie 2019, este o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE prin transformarea provocărilor legate de mediu și climă în oportunități, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor organizează miercuri, 5 august 2020, începând cu ora 11.00, evenimentul intitulat PACTUL ECOLOGIC EUROPEAN: IMPLEMENTARE ȘI PERSPECTIVE PENTRU ROMANIA. 

În contextul pandemiei de COVID19, discuțiile vor fi inclusiv online. Exista astfel oportunitatea de-a disemina informațiile unei audiențe extinse. 

Evenimentul va fi difuzat, în timp real, și pe pagina de Facebook a Mininsterului Mediului, Apelor și Pădurilor. 

Pactul Ecologic European va face parte din agenda de lucru a României pentru următorii ani, iar îndeplinirea noilor ținte ale Uniunii Europene stabilite prin acest pachet de măsuri, privind adaptarea la schimbările climatice implică schimbări majore ce vizează întreaga economie.

În acest context, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are rolul de  coordonator în cadrul procesului de implementare a Pactului Ecologic European în România.

https://www.facebook.com/events/s/pactul-ecologic-european-imple/1129578020755804/

Anul trecut, potrivit Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), veniturile realizate de comunele din România au însumat 21,847 miliarde de lei, mai mult cu 4,28 mld. lei comparativ cu 2018 (17,567 miliarde de lei).  Cele mai multe fonduri provin din venituri proprii (7, 38 mld. lei), sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (6,33 mld.lei) și subvenții (5,93 mld. lei), ultimele însemnând bani alocați prin programele guvernamentale, de exemplu PNDL. Ei bine, dacă v-ați imaginat că localitățile rurale au dat buzna să acceseze banii europeni, aflați că anul trecut au intrat în contul celor 2.861 de comune doar 900 de milioane de lei!

Cele mai mari venituri au fost realizate de așezările rurale din județele Iași (912,76 milioane de lei), Suceava (811, 33 mil. lei),  Prahova (757,71 mil. lei), Ilfov (754, 55 mil. lei), Timiș (736, 60 mil. lei), Olt (723, 06 mil. lei) și Dolj (718, 12 mil. lei). Cele mai mici venituri au înregistrat comunele din județele Covasna (204, 31 mil. lei), Ialomița (315, 54 mil. lei), Brăila (347,39 mil. lei), Caraș-Severin (352,79 mil. lei), Sălaj (359,38 mil. lei), Sibiu (369,93 mil. lei), Harghita (374, 35 mil. lei), Brașov (377,26 mil. lei) și Hunedoara (381,19 mil. lei).

Top 5 cele mai bogate comune pe județe vs. cele mai sărace localități rurale

Situația de mai sus este însă una înșelătoare. Veniturile totale nu reflectă decât într-o anumită măsură puterea economică reală a comunelor dintr-un județ sau altul. Acestea sunt influențate în fiecare an, de exemplu, de subvențiile acordate prin programele guvernamentale, iar acestea sunt atribuite de regulă pe criterii, să zicem, de ordin politic. Așa că ne vom uita puțin la volumul veniturilor proprii, care ne apropie mai mult de adevăr. Veți vedea că, într-un top 5, dispar din clasament județele Iași, Suceava, Olt sau Dolj și se „califică“, pe bună dreptate, Cluj și Argeș. Și în cazul județelor cu cele mai sărace comune situația se modifică, în sensul că apar în clasament Hunedoara, Mehedinți și Sălaj, județe care nu sunt prezente în cazul veniturilor totale.

Județul Tulcea, campion la fonduri europene

Un alt merit real al localităților îl reprezintă fondurile europene atrase. De fapt, în această zonă este reflectat interesul autorităților pentru dezvoltarea localităților, mai ales în lipsa unor venituri proprii sau a unui ajutor național care să permită acest lucru. Și veți vedea că avem o surpriză totală, aici regăsindu-se numai trei din județele cu cele mai mari venituri. Așadar, cele mai multe fonduri europene au fost atrase de comunele din județul Tulcea, cu 58, 834 mil. lei, urmat de Dolj – 53,37 mil. lei, Iași – 44,125 mil. lei, Mureș – 42,107 mil. lei, Suceava – 38,270 mil. lei, Cluj – 34, 517 mil. lei, Harghita – 30,89 mil. lei și Bistrița-Năsăud – 30,471 mil. lei. Cei mai puțini bani europeni au mers înspre cel mai bogat județ, respectiv, Ilfov (1,638 mil. lei) și înspre Brăila –2,98 mil. lei, Brașov – 8,44 mil. lei și Giurgiu – 9,67 mil. lei.

Cele mai bogate comune din România

Cea mai bogată comună din România este Chiajna, din județul Ilfov, care a avut în 2019 venituri totale în valoare de 79,24 mil. lei, fiind urmată de comuna Florești, din județul Cluj, cu un buget de venituri de 64,53 mil. lei. Ambele, cum se întâmplă și în cazul celorlalte, au dezvoltat pe teritoriul lor importante capacități economice (inclusiv parcuri industriale), care aduc sume importante la bugetele locale sub formă de impozit pe venitul global, impozit pe terenuri și clădiri etc. De altfel, în toată România există 20 de localități rurale cu venituri anuale mai mari de 30 de milioane de lei. Patru dintre acestea au fost ajutate să ajungă la această performanță prin volume mari de bani virate prin PNDR. Cele mai multe așezări rurale bogate provin din Ilfov, iar motivul este ușor de înțeles, apropierea de București. Dar iată și celelalte centre rurale cu mare putere economică, într-o ordine aleatorie: Mogoșoaia (Ilfov) – 41,98 mil. lei, Afumați (Ilfov) – 37,84 mil. lei, Dragomirești (Ilfov) – 34,23 mil. lei, Balotești (Ilfov) – 33,48 mil. lei, Jilava (Ilfov) – 32,96 mil. lei, Snagov (Ilfov) – 30,95 mil. lei, Ariceștii Rahtivani (Prahova) – 30,74 mil. lei, Dumbrăvița (Timiș) – 45,78 mil. lei, Giroc (Timiș) – 40,023 mil. lei, Ghiroda (Timiș) – 33,88 mil. lei, Cristian (Brașov) – 41,945 mil. lei, Apahida (Cluj) – 37,66 mil. lei, Cumpăna (Constanța) – 34,53 mil. lei (comuna a avut 12,6 mil. lei subvenții de la stat), Sânmartin (Bihor) – 34,34, Mihai Kogălniceanu (Constanța) – 32,95 mil. lei (subvenții de la stat în valoare de 11,22 mil. lei), Valu lui Traian (Constanța) – 34,78 mil. lei (10,5 mil. lei subvenții de la stat), Ciurea (Iași) – 35,65 mil. lei (13,64 mil. lei subvenții de la stat) și Miroslava (Iași) – 39,29 mil. lei.

581 de comune au avut bugete mai mari de 10 milioane de lei

Anul trecut, 581 de comune (20,30% din totalul așezărilor rurale) au avut bugete mai mari de 10 milioane de lei. Cele mai multe sunt din Iași, Ilfov, Prahova și Suceava. Cum spuneam însă, această cifră nu este concludentă. Dacă dăm la o parte subvenția de la stat (PNDL sau alte programe guvernamentale), care un an poate să fie, iar anul următor nu, apoi fondurile europene, eventual și sumele pentru echilibrare, care nu sunt atribuite întotdeauna după formule fixe, ci deseori după interese conjuncturale, puterea reală economică a unei așezări este reflectată de veniturile proprii. Din acest punct de vedere, doar 59 de așezări rurale din România au bugete de venituri proprii de peste 10 milioane de lei anual. Județul Ilfov concentrează cele mai multe localități de acest fel (18), acesta fiind urmat de Prahova, Timiș, Cluj și Constanța.

Maria Bogdan

În ciuda precipitațiilor abundente de la sfârșitul lunii mai și începutul lui iunie, problema secetei cu care se confruntă România este departe de a se fi încheiat. De fapt, se pare că seceta din estul Uniunii Europene ar putea duce la cea mai gravă recesiune economică pe care o va traversa regiunea de la căderea comunismului.

Anul agricol 2019-2020, afectat

Potrivit agenției Bloomberg, în unele părți din România şi Polonia aceasta este cea mai gravă secetă din ultimii 100 de ani, iar în Cehia este cea mai gravă din ultimii 500 de ani. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat presei: „E o secetă extremă şi puternică, ce s-a instalat în această parte a Europei, nu numai în România (...) Secetă ca anul acesta, spun specialiștii, n-a fost de 50-60 de ani“, a afirmat Adrian Oros. Ministrul a mai spus că până acum sunt înregistrate 1,4 milioane de hectare de culturi afectate de secetă. „În afară de faptul că-i despăgubim, încercăm să-i încurajăm pe fermieri – pentru că sunt şi alte fenomene climatice nefavorabile sau extreme care pot să le diminueze producţiile, grindină, inundaţii, îngheţ, ploi torenţiale, furtuni – și încercăm să-i obişnuim să-şi asigure culturile. (...) Ministerul Agriculturii suportă 70% din poliţa de asigurare. În acelaşi timp, încercăm să negociem cu băncile să fie prinsă în poliţa de asigurare şi seceta, pentru că foarte multe nu asigură pentru secetă sau acolo unde se întâmplă acest lucru, condiţiile pe care le impun în contracte nu sunt acceptate sau sunt foarte greu acceptate de fermieri“, a adăugat Adrian Oros.

Distribuţia neuniformă la nivel regional a precipitaţiilor din ultima vreme nu a refăcut rezerva de apă din sol, unde avem secetă pedologică puternică şi extremă, a declarat marţi Elena Mateescu, director general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), potrivit Agerpres. „Pe profilul de sol 0-100 cm discutăm de aproape toată ţara, unde seceta pedologică este puternică şi extremă pentru că am avut, aşa cum am spus, un interval extrem de secetos. De la 1 septembrie 2019 şi până în 25 mai 2020 cantitatea medie de precipitaţii la nivelul României însumează doar 311,9 litri/metru pătrat, însă la nivel regional discutăm de o distribuţie neuniformă. De pildă, la nivelul zonei Dobrogea avem numai 178,5 litri/mp, în Moldova 243,8 litri/mp, iar în Muntenia 288,5 litri/mp. Practic, în aceste zone am avut cele mai lungi perioade în care cantităţile de precipitaţii au fost insuficiente faţă de consumul mare de apă al culturilor“, a spus Elena Mateescu.

Polonia solicită mai multe fonduri de la Uniunea Europeană

În Polonia, ţară cu peste două milioane de fermieri, recolta de cereale ar urma să scadă cu peste 8% în acest an, potrivit Institutului pentru Agricultură şi Alimentaţie de la Varşovia. Această situaţie a determinat autorităţile poloneze să ceară ca o parte mai mare din bugetul UE pentru 2021-2027 să fie alocată fermierilor, o propunere care se va lovi de obstacole având în vedere că agricultura este deja cel mai mare beneficiar al bugetului european. „Am trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi liderilor statelor membre în care susţin creşterea cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună în următorii şapte ani. Ar trebui să sprijinim producţia de alimente şi agricultura locală şi ecologică“, a declarat premierul polonez, Mateusz Morawiecki.

De asemenea, Guvernul Morawiecki a cerut Consiliului Concurenţei din Polonia să analizeze creşterea preţului alimentelor, care ar urma să se majoreze cu 15% în acest an. Acesta este un motiv de îngrijorare în ţările emergente din Europa, unde oamenii sunt forţaţi să cheltuie o parte mai mare din veniturile lor pentru alimente decât în Vestul mai bogat.

10% în plus pentru modernizarea infrastructurii de irigații

Bugetul pentru modernizarea infrastructurii principale de irigații se va suplimenta, în acest an, cu 10%, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferință recentă de presă ținută la sediul MADR.

Fondurile alocate vor fi folosite pentru reabilitarea a încă 200.000 de hectare până la sfârșitul anului 2020. Inițial, suma alocată pentru infrastructura irigațiilor era de 50 de milioane de euro.

Ministrul Agriculturii a mai spus că, în acest moment, este irigată o suprafață de 322.000 de hectare, iar apa de pe canale are o suprafață de 2.355 de kilometri. Totodată, în ultimii trei ani, investițiile realizate au fost de 110 milioane de euro. Dacă în ultimii 3-4 ani nu au fost probleme cu irigațiile, în ultimul an agricol seceta a afectat o mare parte din culturile înființate în toamna anului 2019.

Seceta a afectat 1,6 milioane de hectare de grâu, rapiță și orz, această suprafață fiind declarată calamitată. În urma verificărilor ministerului, 940.000 de hectare au fost afectate de secetă în proporție de 100%. Fermierii care nu-și vor putea iriga suprafețele de teren cultivat vor primi sprijin din partea statului pentru a-și cumpăra echipamente de irigat.

Aceste scheme de ajutor financiar au fost gândite împreună cu reprezentanți ai Ministerului Economiei și se alocă în zonele unde infrastructura permite irigarea.  Specialiștii spun că seceta din acest an este la fel de cruntă cum a fost cea din 1947 și singura soluție pentru ca fermierii să-și poată continua producțiile este despăgubirea de către stat. Departe de a fi gata, programul de refacere a sistemului de irigații și a infrastructurii principale, început în două direcții, în 2014 și 2015, avea termen de finalizare în 2020. Și-ar fi dovedit utilitatea în acest an secetos. Fără irigații, agricultura este ca o corabie în derivă.

Bogdan Panțuru / Simona Nicole David

• Pagina web dedicată programului își propune să susțină micii fermieri și să ofere informații, în mediul online, potențialilor lor clienți din întreaga țară
• Concursul de pe pagina de Facebook BASF Agro va oferi micilor fermieri posibilitatea de a-și prezenta afacerile, ideile, ofertele prin scurte clipuri video

Spre deosebire de multe industrii în care epidemia a putut fi contracarată de măsuri de telemuncă sau de amânare temporară a activității, agricultura este un domeniu în care nu se pot lua pauze și nici munci de la distanță. Cu 3,4 milioane de mici ferme de familie și peste 20% din populația aptă de muncă implicată în agricultură, România are nevoie să găsească rapid soluții care să permită continuarea activității agricole, a producției și a vânzării de alimente.  

În noile condiții care impun distanțarea socială și restricționarea circulației, tot mai mulți fermieri mici și mijlocii, indiferent că vorbim despre legumicultori, pomicultori, sau viticultori, se zbat să își vândă produsele proaspete către consumatori. Conform celor mai recente studii de piață, la nivelul anului 2019, în România, 991 346 de fermieri au cultivat o suprafață totală de 155 800 ha cu produse vegetale, ceea ce subliniază o dată în plus dependența acestor mici fermieri de soluții de comercializare funcționale la nivel local. 

Acesta este motivul pentru care BASF a decis să creeze un program care să aducă mai ușor producătorii locali în atenția potențialilor lor clienți., Astfel, compania a creat o pagină dedicată campaniei în cadrul site-ului https://www.agro.basf.ro/ro/multumim-fermierilor/, cu secțiuni distincte pentru fermieri și pentru consumatori, în care oferă informații despre micii producători din întreaga țară, precum și despre platforme online care susțin comercializarea produselor acestora.

Mai mult, pe pagina dedicată BASF, se vor regăsi interviuri cu mici fermieri care au găsit soluții pentru a face față situației actuale, articole despre protecția culturilor în condițiile climatice curente, sfaturi practice sau informații despre modul în care se pot promova și vinde online, în siguranță, produsele alimentare.

Pe lângă secțiunea dedicată, care își propune să ajute fermierii să ajungă rapid la clienții lor, în condițiile în care majoritatea produselor agricole sunt perisabile și au nevoie de o logistică specială, BASF organizează și un concurs pe pagina sa de Facebook  .  Participarea în cadrul concursului se face prin postarea de clipuri video de promovare a activității în cadrul fermei, prin prezentarea produselor, dar și prin explicarea provocărilor cărora fermierii trebuie să le facă față. Concursul se desfășoară între 22.04 și 12.05 și va premia, prin tragere la sorți, 10 participanți. BASF va cumpăra produse de la fermierii câștigători pentru a le oferi, prin intermediul unor ONG-uri care și-au manifestat dorința de a susține inițiativa, către oameni aflați în dificultate.

”Ne-am gândit la un mecanism care să dea un plus de motivație fermierilor să facă ceva ce oricum e bine pentru ei să facă în această perioadă – și anume să vorbească despre ei și despre afacerile lor pe Facebook, acolo unde se află și mulți dintre potențialii lor clienți. Aceasta cu atât mai mult cu cât reprezentarea acestui segment în spațiul public tinde să fie mai degrabă redusă, deși perioade precum cea pe care o traversăm aduc în lumină faptul că, mai mult decât alte sectoare ale economiei, sectorul agricol este cu adevărat unul esențial. Sperăm ca prin inițiativa #MulțumimFermierilor să aducem un plus de atenție și susținere acestui domeniu care nu este valorizat suficient”, explică Robert Băicoianu, Director Culturi Horticole BASF România, ”Premiile acordate sperăm să fie un pretext suficient de interesant cât să-i determine pe fermieri să ajungă, prin intermediul nostru, în atenția cât mai multor români, iar aceștia, la rândul lor, să facă un gest deopotrivă solidar și salutar, și anume să cumpere produse agricole proaspete de la fermierii din proximitate.”

Pagina de internet realizată de BASF pentru acest proiect reunește, deja, ofertele câtorva zeci de mici fermieri, iar compania își propune să actualizeze, în continuare această secțiune și cu alte informații despre producătorii locali, cu scopul de a crea o resursă cu adevărat valoroasă pentru consumatori.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează - pentru agricultori, societate și planetă. În 2019, divizia noastră a generat vânzări de 7,8 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

• Rezistență mare la secetă
• Recoltare mecanizată
• Producții ridicate în condiții de stres

Hibrizii de porumb Golden West au fost testați în anul 2019 în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România.

Rezultatele testărilor au evidențiat performanțele deosebite ale acestor hibrizi  în diferite zone din țară. Notabile sunt rezultatele obținute în condiții de cultură neirigată. 

Dintre hibrizii Golden West testați s-au remarcat 3:

• GW 9003

Media de producție la hibridul de porumb GW 9003, FAO 370,  115 – 118 zile pană la maturitatea fiziologică,  a fost de 9793 kg/ha, cu un maxim de productivitate, în localitatea Jucu din județul Cluj, de 12109 kg/ha.

• GW 3808

Hibridul GW 3808, FAO 380, 117-123 zile până la maturitatea fiziologică, a obținut o medie de 9113 kg/ha, cu un maxim de producție, în localitatea Sărulești din județul Călărași, de 11733 kg/ha.

• GW 3378

Hibridul GW 3378, FAO 400,  123 – 128 zile pană la maturitatea fiziologică,  a obținut o medie de  9946 kg/ha, cu un maxim de producție, în localitatea Jucu din județul Cluj, de 12197 kg/ha.

O propunere îndrazneață din partea specialiștilor Golden West este și hibridul GW 2122, din grupa FAO 330, 112 – 117 zile pană la maturitatea fiziologică. Acest hibrid a obținut producții constante atât în ferme specializate în cultura porumbului cât și în fermele mai mici, cu o medie a producției de 7757 kg/ha în condiții de neirigat și un maxim de producție de 10800 kg/ha  în localitatea Vedea din județul Giurgiu.

Încă de la începutul lunii martie, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și-a arătat disponibilitatea pentru a pune la dispoziție echipamentele operaționale existente din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, precum și din laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, pentru posibilitatea testării probelor prelevate de la subiecți umani în identificarea ARN viral SARS-CoV2.

Din data de 27.03.2020, în baza protocoalelor încheiate între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) - prin Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Ministerul Sănătății(MS) – prin Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), precum și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba și Direcția de Sănătate Publică (DSP) Alba, specialiștii au prelucrat pană la această dată peste 2.000 de teste pentru detecția Coronavirus SARS-CoV-2, capacitatea maximă fiind de 300 de teste pe zi.

Începând cu această săptămână, pentru creșterea capacității de testare la nivelul județelor, se vor mai adăuga încă doua laboratoarele sanitare veterinare județene din Satu Mare și Bistrița Năsăud.

Menționăm că în perioada următoare, în baza protocoalelor de colaborare încheiate între structurile din subordinea ANSVSA și MS, se vor efectua testări pentru coronavirus SARS-Cov-2 și în județele Arad, Olt, Brăila, Prahova și Tulcea.

De asemenea, ANSVSA precizează faptul că au fost împrumutate în baza contractelor de comodat, echipamente PCR către: Spitalul Județean de Urgență Arad, Spitalul de Boli Infecțioase Cluj și Spitalul Județean de Urgență Timiș.

Aflat într-o vizită de informare la Sanctuarul Urșilor de la Zărnești, la jumătatea lunii februarie, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a afirmat că demersurile similare celor care au dat naștere acestei rezervații trebuie dublate și susținute prin acțiuni concrete ale statului român. De aceea, spune oficialul, în viitorul apropiat va fi implementat un proiect de 10 milioane de euro care presupune construcția, în parteneriat cu Regia Publică Kronstadt din Brașov, a unui nou sanctuar pentru urși în județ.

Potrivit ministrului Costel Alexe, începând cu anul acesta Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor va finanța „cel mai mare și mai complex studiu asupra populației de urși realizat în România, cu cele mai noi tehnologii disponibile și în urma căruia ar trebui să știm exact numărul de exemplare pe care noastră îl deține. Implementăm anul acesta, în premieră pentru România, un program național de prevenire a conflictelor și de protejare a populației din zonele vizitate de urși, Programul Coexistența, finanțat din Fondul pentru Mediu. Românii care locuiesc în județele situate pe suprafața arealului speciei urs vor putea să beneficieze de finanțare pentru achiziția gardurilor electrice. Acest program de reducere a pagubelor și atacurilor carnivorelor mari este gândit ca o măsură activă de conservare a biodiversității, având obiective multiple care duc la menținerea viabilității populației speciilor de carnivore mari prin reducerea conflictelor cu localnicii, creșterea toleranței oamenilor față de aceste specii, reducerea braconajului și a mortalităților înregistrate în urma conflictelor.“

Capra neagră și ciocârlia, posibil în afara tirului puștii

La jumătatea lunii februarie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin ministrul Costel Alexe, a anunțat că va transmite Guvernului României punctul de vedere al instituției cu privire la punerea sub protecția a două specii emblematice pentru România, și anume capra neagră și ciocârlia.

Deși se află pe lista IUCN a speciilor amenințate cu dispariția, ciocârlia este una dintre speciile vânate în România, în special de vânătorii străini. Până în anul 2007, capra neagră a avut statutul de monument al naturii, însă odată cu intrarea în Uniunea Europeană a fost scoasă de sub protecție.

Laura Zmaranda

Bugetul Administrației Fondului de Mediu pentru 2020 este 2,8 miliarde de lei, cu 86,6% mai mare față de anul trecut, a anunțat Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cotel Alexe. MMAP a imaginat 8 programe naționale adresate deopotrivă autorităților publice și persoanelor fizice, care vor beneficia de finanțare din fondurile AFM. Două dintre acestea au fost introduse în premieră în 2020: iluminatul ecologic public stradal și casa eficientă energetic.

Rabla Clasic – Programul va avea o alocare de 405 milioane de lei, sumă care ar echivala cu 60.000 de mașini uzate scoase din trafic. Valoarea primei de casare rămâne la 6.500 de lei (1.350 de euro), sumă la care se pot adăuga 1.000 de lei dacă mașina nou cumpărată se înscrie în pragul de emisii de 96 de g de CO₂ și încă 1.000 de lei dacă mașina nou cumpărată este cu sistem GPL. Eco-bonusul pentru mașinile hibride convențional (cele care nu se încarcă la priză) se ridică la 2.500 de lei. Suma maximă care poate fi decontată din costul unei mașini este de 2.000 de euro. Ministrul Costel Alexe a oferit și un exemplu: „Dacă un român va alege să cumpere o mașină hibrid convențional, cu un prag de emisii de 96 de g CO₂, i se va deconta din costul total al mașinii suma de 2.000 de euro. Cu alte cuvinte, eco-bonusurile pot fi combinate între ele și adăugate la prima de casare.“ Rabla Clasic mai vine cu o noutate absolută: posibilitatea de a achiziționa prin program motociclete, cu condiția casării unei mașini mai vechi de 8 ani. Prima de casare în acest caz este de 3.500 de lei.

Rabla Plus (sau programul prin care se stimulează transportul cu emisii zero de CO2 sau aproape de zero) dispune de două bugete: 140 mil. lei pentru persoanele fizice și 480 mil. lei pentru administrațiile municipale din 13 orașe din țară considerate drept cele mai poluate: Iași, Brașov, Ploiești, Galați, Târgu Jiu, Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Brăila, Turnu Măgurele, Bacău, Pitești.  Prima de casare, despre care se spune că este cea mai mare din UE, este de 10.000 de euro pentru autoturismul full electric și de circa 4.500 euro pentru mașini hibride plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autovehiculului nou. Fondurile asigură achiziționarea a 2.500 mașini full electric și a 400 de mașini hibride plug-in. Noutățile la Rabla Plus țin de: condiția de a nu înstrăina mașina cel puțin un an; achiziționarea de motociclete cu propulsie electrică, caz în care prima de casare este de 3.000 lei. Pentru transportul public în comun din marile orașe, bugetul din acest an asigură achiziția a 400 de tramvaie, troleibuze sau autobuze electrice.

Infrastructură Verde – programul dispune de un buget de 19 mil. lei + 20 mil. euro și se referă la instalarea a 2000-2.200 de stații de încărcare pentru mașinile electrice în stațiunile și orașele din România, precum și pe autostrăzi și drumurile naționale, în mod special pe coridorul european TEN-T.

Rabla electrocasnice – beneficiază de un buget de 30 mil. lei, ceea ce corespunde unui număr de cca 100 de vouchere. Echipamentele care pot fi achiziționate prin program rămân aceleași ca în 2019: aparate frigorifice, mașini de spălat rufe, mașini de spălat vase, aparate de aer condiționat și televizoare.

Conștientizare – este un capitol care ține de organizarea unei campanii naționale de informare și conștientizare a cetățenilor în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, scop în care MMAP pune la dispoziție 25 mil. euro.

Investiții în instalații de reciclare și tratare a deșeurilor – bugetul anual este de 159 mil. lei, banii putând fi utilizați de autoritățile publice atât pentru infrastructura de colectare, cât și pentru instalații de tratare/reciclare.

Iluminatul ecologic public stradal – este un program dedicat autorităților locale și dispune de un buget de 384 mil. lei. Acesta constă în înlocuirea becurilor vechi cu lămpi tip led, ceea ce ar conduce la înjumătățirea consumului de energie electrică pentru iluminatul public din localitățile care vor accesa aceste fonduri. Dar câștigul mare înseamnă în primul rând reducerea emisiilor de carbon.

Casa eficientă energetic – programul se adresează persoanelor fizice (buget de 429 mil. lei) și autorităților publice (384 mil. lei). Din aceste fonduri se vor finanța sisteme de încălzire, iluminat ecologic și sisteme de izolație. Oficialii MMAP estimează că numărul de beneficiari persoane fizice ar putea fi de 6.000-8.000, în limita unei finanțări de 15.000 euro/locuință.

Maria BOGDAN

A făcut înconjurul țării anunțul (sau consternarea) noului ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe. Citând datele din Inventarul Forestier Național II, întocmit de IFN, o structură ce activează în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“, aflat în subordinea Ministerului Educației și Cercetării Științifice, Alexe a declarat că, în perioada 2013-2018, „ȋn România se taie, ȋntr-un an, aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale. Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate“.

Această cifră este dătătoare de fiori reci pe șira spinării. Și vine cumva să întărească punctul de vedere al organizațiilor non-guvernamentale care acuză defrișări ilegale de păduri de ani de zile. Declarația ministrului și studiul în sine (IFN II) au fost însă primite și privite cu rezervă în special de reprezentanții Romsilva. Și atunci a apărut nuanțarea: „Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităților publice locale și, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva (declarație ministrul Costel Alexe).“ Acum, cei care au călătorit prin zonele montane ale României știu că adevărul este pe undeva la mijloc; realitatea este că masive sau dealuri întregi, altădată pline de codri, sunt acum dezolant de golașe (vezi Suceava, Argeș, Vâlcea, Hunedoara, Alba).

Dar ce să vedeți, chiar statistica, adică datele oficiale ale statului, contrazic și Inventarul Forestier Național, și ceea ce uneori vedem noi cu ochiul liber. Să detaliem:

• în 1990, atunci când pădurile ocupau inclusiv zone întinse în câmpie, potrivit Institutului Național de Statistică, România avea 6,685 milioane ha păduri și altă vegetație forestieră. Tot INS ne spune că în 2014, ultimul inclus în statistică, suprafața de păduri era de 6,734 mil. ha;
• un raport al Ministerului Mediului, denumit Starea Pădurilor României, indică faptul că în 2017 suprafața forestieră era de 6,565 mil. ha;
• Inventarul Forestier Național II vine cu alte date: România dispune de 6,929 mil. ha terenuri acoperite cu arbori, la care se adaugă 0,108 mil. ha terenuri destinate împăduririi sau goale, urcând totalul suprafeței la 7,037 mil. ha.

Așadar, ce date, care raportări și ce instituții să credem? După INS și INF, chiar pe fondul acesta al defrișărilor masive, reclamate inclusiv în IFN II, România are mai multe păduri astăzi ca acum 30 de ani; după Ministerul Mediului, suprafața împădurită este mai mică în 2017, comparativ cu 1990, cu 0,12 mil. ha, situație oarecum plauzibilă, punând față în față, fie și mental, imaginile de astăzi cu cele de acum 25-30 de ani.

Maria Bogdan

Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal

„România este una dintre primele puteri agricole ale Europei şi una dintre cele mai bune din lume. Dar suntem într-o situaţie nelalocul ei. Sunt doi indicatori importanţi de testare a ceea ce înseamnă funcţionarea sistemului agricol românesc. Primul este valoarea producţiei globale pentru că trebuie să oglindeşti valoarea adăugată nu numai materia primă, iar al doilea este balanţa comercială cu produse agroalimentare care ne este nefavorabilă. Suntem singura putere agricolă din Europa care are balanţă agroalimentară negativă. Importăm mai mult decât producem, ceea ce nu este normal. Rămânem pe o valoare globală a producţiei fixă de 15-16 miliarde, prin 2011 am avut 19,4 miliarde, dar nici atunci nu am atins acea jumătate din minimul maxim. Între 40 şi 50 de miliarde ar fi potenţialul nostru şi făceam o comparaţie cu Italia. În 2016 noi am avut 16 miliarde, Italia a avut 55 de miliarde, a fost a doua valoare la nivel european după Franţa, care este o mare putere agricolă, cu 74 de miliarde. Şi se ştie că, din punct de vedere pedoclimatic, Italia are doar 44% din potenţialul României, iar partea de sud a Italiei este foarte săracă, secetoasă. România are un potenţial mai mult decât dublu. Cu toate acestea, indicatorii de funcţionalitate a întregului sistem agroalimentar românesc este nefavorabil nouă. Astfel, trebuie regândită întreaga strategie de agricultură din România şi asta înseamnă multe sectoare.“

Această valoare mică este lipsa de transformare a materiei prime

„Prima valoare adăugată din sistemul agricol al oricărei ţări se face prin zootehnie. Ea este cea care transformă materia primă. Avem exemplul agrocombinatului de la Curtici, valoare adăugată extraordinară. Dar noi nu facem acest lucru şi atunci valoarea producţiei zootehnice, care pentru a avea funcţionalitate foarte bună ar trebui să aibă 60%, are de vreo doi sau trei ani sub 30%. Este un alt indicator important care demonstrează că sistemul agricol românesc nu funcţionează. Nu discutăm despre dotarea tehnică, pentru că uneori depăşim la acest capitol ferme din Germania, Franţa, Marea Britanie şi chiar SUA. Dar nu avem tehnologiile adaptate pentru că avem un climat diferit faţă de aceste ţări. Noi avem un climat temperat continental cu veri excesiv de călduroase şi secetoase din punctul de vedere al umidităţii relative a aerului. Nu este vorba despre lipsa apei din sol pentru că aţi văzut şi anul acesta, practic plantele nu s-au uscat de la bază cum este normal, ci de la vârf la bază. Asta înseamnă, de fapt, o întrerupere a ciclului de viaţă şi o afectare a producţiei şi cantitativ şi calitativ. Sunt probleme care pot fi rezolvate prin decizii administrative sau legi. Trebuie să susţii sectoarele care produc material biologic şi tehnologii de clasă care să contracareze astfel de condiţii şi să existe o adaptare, spre exemplu, a biotehnologiilor pe care Uniunea Europeană nu le admite. Sunt multe decizii politice fără suport ştiinţific care afectează dezvoltarea agriculturii europene şi în special pe cele din ţări precum România.“

Cercetarea românească deţine date senzaţionale

„S-a spus că cercetare românească nu mai este în stare de nimic. Nu este aşa. Ea deţine date senzaţionale acumulate de ani, unele de o foarte mare actualitate. Facem eforturi pentru a îmbunătăţi resursa umană pentru că foarte mulţi ani nu s-a mai investit. Mulţi cercetători

s-au pensionat, alţii au părăsit sectorul de cercetare. De aceea suntem în discuţii acum cu o nouă lege a salarizării, iar în noua lege, Legea nr. 45, de organizare a cercetării, aş vrea să intrăm pe elemente de performanţă. Adică cei care realizează performanţă în cercetare să fie recompensaţi pe măsură. Probabil că în această lege vom introduce şi omologarea şi brevetarea tehnologiillor specifice care se obţin în sistemul de cercetare agricol din România. Avem de gând să obţinem omologarea mai rapidă, iar responsabilitatea să fie mai mare. “

Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă

„Se discută despre asociaţii. Din păcate, pe structura pe care o au acum acestea nu rezolvă problema lipsei sistemului de consultanţă care ar trebui să fie alături de fiecare fermier în parte. Statul ar trebui să redezvolte sistemul de consultanţă agricolă. Noi l-am avut odată şi destul de bine pus la punct. Camerele agricole nu ar trebui neglijate. Aceste instituţii funcţionează în ţările cele mai avansate din lume din punct de vedere agricol.Poa te că ele ar trebui preluate pe lângă Camerele de comerţ şi industrie din judeţe .Ar trebui să se vorbească şi despre Direcţiile Agricole şi rolul lor şi despre alte instituţii importante cum este Agenţia pentru protecţia Plantelor care nu se simte, din nefericire, în judeţe. Sunt Oficiile de studii pedologice care ar trebui să dea reţete privind gradul de fertilitate, reţete de fertilitatea pentru anumite culturi, soiuri sau hibrizi. Chestia asta lipseşte. Nu mai vorbesc de elementele de evaluare a resurselor naturale care sunt lăsate deoparte, deşi vorbim despre mediu. Nu este suficient să vorbim. Realitatea este cu totul alta.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO