Lumea satului 750x100

update 25 Nov 2020

Dolheștii Mici, destinație de vacanță pentru turiștii japonezi

Este clar că fiecare sat are povestea lui, dar de foarte multe ori nu are cine să o spună. Este nevoie de persoane care să se implice, care să contribuie la dezvoltarea zonei și care să ducă tradițiile mai departe. O astfel de persoană este Mirela Nechita, care a înființat Asociația de Promovare a Văii Șomuzului și alături de alți localnici dornici a pus Dolheștiul pe harta turistică a României.

Tot mai mulți turiști

turisti1 Dolhestii Mici

Proiectul Turist în Dolhești presupune primirea celor dornici să cunoască Valea Șomuzului chiar în casele localnicilor. Turiștii sunt primiți cu brațele deschise și mesele pline cu bucate tradiționale, iar activitățile pe care le pot desfășura diferă și în funcție de anotimp.

„2019 a fost un an cu rezultate extraordinare, poate neașteptate față de planurile inițiale. Au venit la Dolhești în jur de 800 turiști, dintre care 100 au fost și cazați în casele localnicilor. În acest moment, 10 familii oferă locuri de cazare, însă disponibilitatea lor diferă de la o zi la alta. Acest proiect înseamnă o echipă foarte frumoasă, oamenii au diferite responsabilități, dar pot spune că fiecare participă cu entuziasm. Am avut turiști din Europa, SUA, Japonia și chiar din America de Sud. Toți turiștii au apreciat satul autentic, viața oamenilor în originalitatea ei, precum și tradițiile, meșteșugurile, istoria, cultura în general“, a declarat Mirela Nechita.

Dacă până acum câțiva ani nu foarte multă lume auzise despre comuna Dolhești ca fiind o destinație turistică, în acest moment, cu sprijinul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, precum și al unor agenții de turism, tot mai multe persoane sunt informate cu privire la activitățile pe care le pot desfășura aici.

A doua vizită a niponilor

turisti6 Dolhestii Mici

Acum mai bine de jumătate de an observasem pe pagina de Facebook Turist în Dolhești fotografii cu turiști din Japonia. Trebuie să recunosc că am fost mirată, dar bucuroasă în același timp pentru că însemna pentru mine o confirmare a reușitei tuturor celor implicați în proiect. Însă mirarea cea mare a apărut la finalul anului trecut, atunci când am văzut postate fotografii cu aceiași turiști printre Străjerii din Dolheștii Mici, adică ansamblul care duce mai departe tradițiile din preajma Sărbătorilor de iarnă și nu numai. Așa că am vrut să aflu de la Mirela mai multe despre experiența acestora, precum și programul pe care l-au pregătit niponilor. „Cu prilejul Sărbătorilor de iarnă am primit vizita unui grup din Japonia, 5 dintre ei fiind la cea de a doua experiență în sat. Prima a fost în luna mai, atunci când au fost cazați 2 nopți și s-au bucurat împreună cu comunitatea de autenticitatea vieții de la sat. S-au legat prietenii care se mențin, motiv pentru care revederea a fost un moment foarte emoționant. Este important de menționat faptul că am comunicat destul de ușor deoarece două persoane din grup vorbeau limba română. Ei au fost cazați la Casa Ana, Casa Elena, Casa Bărculescu, Casa bunicilor de lângă pădure, la familia Nechita și la familia Liuță. Ne-am organizat în așa fel încât grupul din Japonia să devină gazde la Dolhești și să primească vizita grupurilor celor care păstrează obiceiurile de iarnă. Așa că au primit urători și au văzut îndeaproape tot spectacolul oferit de ansamblul local. Mai mult, am pregătit mâncarea românească specifică Sărbătorilor de iarnă, chiar și colăceii pentru urători și bineînțeles ne-am și vizitat, așa ca între prieteni“, a menționat Mirela.

turisti3 Dolhestii Mici

Adevărul este că nu-i de ici de colo să vezi printre sătenii din Dolhești un grup vesel de japonezi care privesc cu entuziasm obiceiurile de Anul Nou. Este vorba de culturi diferite însă acest lucru nu i-a împiedicat să îmbrace cojoacele realizate cu pricepere de nenea Ion Liuță, adică cojocarul satului.

Experiența a fost inedită nu doar pentru turiștii străini, ci și pentru localnici, care s-au bucurat să-i revadă în sat și chiar au primit promisiunea că va mai exista o altă vizită în 2020.

Participări la evenimente naționale

turisti2 Dolhestii Mici

Pentru ca satul lor să devină o adevărată destinație de vacanță, membrii asociației, localnicii și autoritățile au înțeles că este nevoie de promovare, de participare la evenimente și conferințe de profil. Astfel că 2019 a fost un an plin de astfel de deplasări, dar nu ușor de realizat, ce-i drept. Una dintre aceste conferințe a fost cea dedicată ghizilor de turism, organizată la Romexpo, în cadrul căreia proiectul dolheștean a devenit și mai vizibil. Au participat și la Congresul Mondial al Tradițiilor Culinare, organizat în luna noiembrie la Sibiu, acolo unde, cu sprijinul domnului primar Cristinel Bărculescu, au mers 50 de persoane și au realizat o demonstrație live de gătit, dar au prezentat și un moment tradițional de nuntă. Nu puteau lipsi nici de la gala organizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, acolo unde au fost prezenți și în 2018.

turisti9 Dolhestii Mici

„A fost un an productiv, am organizat un infotrip cu muzeografi, am avut și un curs de formare în turism organizat de către ADR Nord-Est. La acest curs au fost prezenți lectori specialiști în turism care au prezentat unui număr de 30 de persoane din comunitate strategii și soluții de implementare a turismului rural. Satul s-a schimbat în bine, oamenii au mai multă încredere în ei, se acordă mai mare atenție caselor vechi, bătrânești și sunt persoane care vor să se alăture proiectului. Până în prezent toate activitățile au fost finanțate cu ajutorul oamenilor, am avut o susținere importantă din partea primarului comunei, o altă susținere importantă este firma Natallia Decor din Fălticeni, familia Ciocîrlan, familia Țipău, precum și a unei fiice a satului, foarte implicată și dedicată proiectului, Ana Maria Sandu (n.r – cea care realizează multe dintre fotografiile turiștilor, chiar și cele care ilustrează acest material). Avem planuri mari și pentru 2020, vom participa la Târgul de Turism pentru a continua  promovarea proiectului și vrem să organizăm mai multe evenimente cum ar fi festivaluri, tabere de pictură, de fotografie sau astronomie”, a conchis Mirela Nechita.


Turiștii care poposesc în Dolheștii Mici pot vizita Biserica Hatmanul Șendrea ce datează din secolul al XV-lea, gospodării țărănești, moara veche de peste 100 de ani, muzeul cu obiecte al domnului Cărăbuș, pot merge acasă la meșteșugari, pot face trasee prin pădure, pot merge pe traseele din Primul Război Mondial, pot participa la ateliere de gătit, de cusut sau de olărit.

Larissa SOFRON

GALERIE FOTO

  • Publicat în Turism

Tradițiile de Sărbători sunt păstrate cu sfințenie de străjerii din Dolheștii Mici

Visăm tot mai mult la acel sat idilic, cu oameni calzi și primitori, cu ulițele pline de zăpadă, cu hornurile caselor din care iese fumul gros în zilele geroase, satul acela care, în preajma Sărbătorilor de iarnă, să devină, dintr-o comunitate, o mare familie. Ei bine, aș putea spune despre satul Dolheștii Mici din județul Suceava tocmai acest lucru.

Tradiții de peste 150 ani

Dolheștenii sunt oameni credincioși care știu cât de important este să păstrezi tradițiile și portul popular. Încă de cum începe postul Nașterii Domnului, sătenii se pregătesc de marea sărbătoare. Își pregătesc sufletul prin post, casele și curțile cum știu mai bine și repetă pentru obiceiurile de iarnă. Glumind, aș spune că poștașul Gherghiță Ciocîrlan are o baghetă magică cu ajutorul căreia adună întreaga suflare dolheșteană pentru a pune la punct fiecare detaliu al spectacolului pe care-l oferă ansamblul Străjerii în preajma Sărbătorilor. Bagheta magică este de fapt cuvântul în cazul dumnealui, pentru că doar auzindu-l vorbind despre tradițiile și oamenii locului îți dai seama cum reușește să facă atâtea lucruri minunate.

traditii Bucovina

„La noi Sărbătorile de iarnă sunt mirifice iar trăirile sunt extraordinar de puternice. Practic, din ziua de 5 decembrie, atunci când la noi în sat este hram și se arvonește muzica, și până după Anul Nou suntem într-o sărbătoare continuă. Ansamblul a fost înființat în 2006, însă obiceiurile de iarnă nu au încetat niciodată. Spectacolul pe care noi îl oferim are o vechime de peste 150 ani, noi nu facem altceva decât să ducem mai departe ceea ce strămoșii noștri au născocit“, spune nenea Gheorghiță.

Ansamblul este invitat peste tot în țară pentru a oferi spectacole, însă în sat fiecare sătean are parte de această prestație în propria curte. Dacă ajungi în Dolhești în această perioadă te poți considera un om norocos pentru că una este să vezi pe scenă jocul țiganilor, de exemplu, și alta este în curtea unei case, acolo unde poți observa reacțiile oamenilor și mai ales ale copiilor. Și chiar dacă unii dintre ei au văzut spectacolul de zeci de ori, încă așteaptă cu nerăbdare să-l privească.

De prin munți și de prin văi, adunați-vă flăcăi…

Este de fapt strigătura care, acompaniată de muzică, dă startul spectacolului. Ce înseamnă până la urmă acest spectacol? Aș îndrăzni să spun că este o reprezentare a unei piese de teatru, un alt fel de teatru tradițional în care umorul ocupă rolul principal.

Primele interpretate sunt colindele, care, rostite de copiii din ansamblu, transmit acea emoție pură a bucuriei nașterii lui Hristos. De fapt, ei asta fac și în seara de Ajun, când străbat fiecare uliță din sat și intră pe fiecare poartă deschisă cu dorința de a încânta gazdele.

Nici urăturile nu sunt mai prejos, au versurile culese din popor și sunt rostite cu tâlc de străjeri. Însă acestora li se adaugă ideile pe care membrii ansamblului le pun laolaltă pe parcursul anului, atunci când se întâlnesc la clacă, iar aceste noi versuri țin cont și de gazda în curtea căreia are loc reprezentația.

„Gâscă, rață, câine, pui
Sfântă-i urma plugului
Tăți mâncăm în urma lui…“.

Adevărate piese de teatru

20181207 153351

Un moment deosebit îl constituie jocul caprei. Poate ați fi tentați să spuneți că ați mai văzut, că mai toate-s la fel, însă nu-i chiar așa. Nu sunt doar strigături, ci o întreagă scenetă, care printr-un text cu iz caragialian stârnește rumoare. Capra, baba și moșneagul, acompaniați de membrii ansamblului, transmit pe linia melodică unică în țară o scenă care arată ce se întâmplă atunci când, din vina babei, capra se îmbolnăvește, iar moșneagul apelează la așa-zisele leacuri băbești pentru a o face bine.

20181207 153847

„Melodia pe care o avem la jocul caprei și a căluților este unică. Este energică, emană bucurie și ți-e mai mare dragul să privești spectacolul. Jocul căluților este interpretat de 6 tineri, 4 îmbrăcați în căluți și doi comedianți care conduc momentul“, a mai punctat Gheorghiță Ciocîrlan.

Un moment unic în spectacolul dolheștenilor îl ocupă jocul țiganilor. Este inspirat din traiul coșarilor, adică cei care curățau hornurile. Și înfățișarea lor aduce aminte de coșari: pe față au funingine, pe cap au o podoabă confecționată din strujeni de porumb, adică planta uscată, iar în mână au un fel de „instrument“ confecționat tot din porumb. În mijlocul curții se aprinde un foc mic, tot din pănuși de porumb, iar țiganii joacă-n jurul lui. Au costume amuzate, nu neapărat tradiționale, dar atrag atenția prin sunetul clopoțeilor cusuți pe haine.

20181207 154210

După jocul țiganilor urmează jocul măștilor. Ce înseamnă acest lucru? Domni îmbrăcați în straie populare, cu măști confecționate în stil tradițional, au strigături specifice pe care le rostesc într-un mod comic pentru a le atrage atenția gazdelor. Rămânem în același stil pentru că în spectacolul străjerilor urmează jocul babei și al moșului, un moment amuzant, plin de umor, care reflectă în primă fază cererea în căsătorie, însă baba are și alți pretendenți, dar totuși răspunde afirmativ. Scena continuă cu afișarea femeii „cochete“ care are și parfum, iar jocul își păstrează nota comică inclusiv în momentele de tandrețe dintre protagoniști.

Nu lipsește din program nici jocul urșilor sau hora de final în care gazdele sunt invitate să se prindă în jocul dolheștenilor, care este de fapt o horă a prieteniei și a bucuriei în care fiecare este îndemnat să cânte.

Sub bagheta poștașului

Așa arată spectacolul ansamblului în zi de sărbătoare. El este coordonat de nenea Gheorghiță de la un capăt la altul. El nu se sfiește să-i certe pe cei care greșesc; chiar dacă-i vorba despre un ansamblu mic, cu oameni simpli, dar iubitori de tradiții, profesionalismul trebuie să fie literă de lege. Sunt susținuți și de primărie, însă nu le este ușor, de cele mai multe ori pleacă în țară pe banii lor, dar fac totul din dragoste pentru tradiție și locul natal. Iubirea pentru tradiție se citește și în ochii copiilor care așteaptă cu entuziasm fiecare moment artistic.

20181207 154525

20181207 154823

20181207 155218

Pentru mine a fost o experiență unică. Chiar dacă văzusem acest ansamblu și la București, acasă, pe Valea Șomuzului, transmit o altfel de bucurie. Și pentru că de multe ori cuvintele scrise nu pot transmite întru totul emoția și trăirile, vă invit să urmăriți spectacolul pe canalul de YouTube LUMEA SATULUI TV.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

  • Publicat în Traditii

Dolheşti, o destinaţie inedită în turismul rural

O localnică din satul sucevean Dolheştii Mici, Mirela Maria Nechita, a înfiinţat Asociaţia de Promovare a Văii Şomuzului şi cu sprijinul primăriei comunei, al meşteşugarilor şi producătorilor locali aduce turiştii în acest loc minunat. Totul a început prin punerea în valoare a casei părinteşti, aflată într-o livadă superbă, sub poala pădurii. Mirela a restaurat casa părintească, conservând stilul arhitectonic specific acestei zone, transformând-o în casă de oaspeţi.

Vatra satului poate dezvolta turismul

De la Mirela Nechita, preşedintele respectivei asociaţii şi iniţiatoarea proiectului Turist în Dolheşti, am aflat că ideea de a dezvolta turismul pe Valea Şomuzului a pornit de la valorificarea caracteristicilor deosebit de favorabile pe care le oferă această zonă: vatra satului, populaţia rurală cu obiceiurile şi tradiţiile păstrate nealterate şi care valorifică resursele locale şi produsele naturale menite a satisface cerinţele ofertei turistice pentru persoanele care preferă vacanţa la ţară. „Am pregătit un popas în trecut: cunoaştem meserii tradiţionale, de odinioară, mergem împreună la atelierul fierarului şi al cojocarului, ne oprim şi la moara cu pietre, veche de 100 de ani acolo unde bobul de porumb e zdrobit lent păstrându-şi gustul şi savoarea, servim bucate alese în inima pădurii de mesteceni, fredonăm refrene de cântec şi voie bună alături de Ansamblul «Străjerii» din Dolheşti şi al lor «Hop aşa, tot aşa/ Nu te da, nu te lăsa» şi facem multe alte întâlniri pe care nu le poți uita. Vrem să facem din Dolheşti un loc inedit de destinaţie a turismului rural din România pentru că este comuna unde oamenii văd soluţii la orice problemă, unde se fac cele mai bune poale-n brâu, unde limba română este cea mai dulce şi unde se zâmbeşte în orice moment al zilei. Vei înnopta şi vei fi ospeţit cu mâncăruri dolheştene gătite chiar de oameni ai locului.

Eu văd în Dolheşti satul autentic moldovenesc, parte a unei Românii a interiorului, în care biserica este foarte importantă, în sânul celei mai consistente comunităţi creştine“, ne-a precizat Ciprian Şlemco, directorul agenţiei de turism „Hello Bucovina Travel & Tours“, unul dintre colaboratorii proiectului care a adus primii turişti străini veniţi tocmai din Statele Unite ale Americii.

Turism înseamnă emoţii, vorbe dulci, tradiţii şi ospitalitate

Pentru dolheşteni, turism înseamnă trăiri intense, emoţii care amintesc de copilăria simplă de la ţară, o vorbă dulce, tradiţii, ospitalitate şi bucate alese, totul derulat după un program bine stabilit.

Itinerariul cuprinde  o întâlnire cu Cezar Chiuaru, gospodarul cu o stupină moştenită de la bunici şi cu o stână cu peste 300 de oi. După poveţe despre efectele benefice ale produselor stupului, urmează degustarea mai multor feluri de miere de albine, mierea de păpădie fiind considerată „leacul de aur“. Întâlnirea cu Ion Liuţă, cojocarul comunei este una interesantă, mai ales că are amabilitatea şi răbdarea de a arăta turiştilor cum se fac cojocul, brâul şi opincile, cusăturile ornamentale cu motive specifice Văii Şomuzului. Atelierul de fierărie din Dolheştii Mici va deveni în câţiva ani muzeu, chiar dacă proprietarul Ioan Stoica încă face potcoave si diferite unelte agricole, balamale pentru uşi şi geamuri, obiecte de fineţe pentru înfrumuseţarea gospodăriei sau utilizate în diverse activităţi casnice. Turul satului presupune şi o întâlnire cu renumitele ţesătoare din Dolheşti. Pe lângă ştergare, covoare în această localitate încă se mai fac manual obiecte de îmbrăcăminte, se brodează pe pânză ţesută în casă, se toarce sau se croşetează.

La casa părintească, Mirela Nechita organizează pentru cei interesaţi un curs de design interior, în care le vorbeşte turiştilor despre motivele de inspiraţie tradiţională şi urzelile din zona Văii Şomuzului, adaptarea stilului shabyy-chic la o casă de ţară/de vacanţă, preluarea motivelor ţărăneşti în amenajarea locuinţelor moderne.

Iar dacă acestea sunt activităţi specifice femeilor, bărbaţii se mai ocupă încă de olărit, confecţionat chirpici, unelte agricole din lemn (greble, ţapine şi furci) şi împletituri din nuiele.

Arta culinară de pe Valea Şomuzului

Nici partea culinară nu este neglijată. După o vizită prin cămara pregătită pentru iarnă, din care nu lipseşte tulburelul care fierbe, îndrăgostiţii de nobleţea satului românesc, se aşează bătrâneşte, la masa aşezată sub un pom, în jurul fundului de lemn pe care abureşte mămăliga. Gospodinele din Dolheştii Mici pregătesc borş după reţeta locului: diresală (n.r. – ciorbă) cu cartofi şi chişleag, dar şi tocăniţă de hribi cu smântână şi mămăligă, mujdei de usturoi cu nucă şi friptură de pui crescut la curte. Pe lângă bucatele fierte la foc domol în ceaunul de tuci aşezat pe chirosteie (n.r. – pirostrie) a căror arome, culori şi savoare sunt date de legumele proaspete din grădină, găina crescută în curte cu porumb şi chişleagul obţinut din laptele gras şi sănătos. Regalul gastronomic este completat cu plăcinte poale în brâu şi stropit din belşug cu licori aromate obţinute în casă.

În lumea satului există artă şi curiozităţi inedite

Într-o altă zi petrecută la Dolheşti, un popas la colecţia personală cu lucrări de sculptură şi pirogravură cu flacără în lemn a învăţătorului Vasile Cărăbuş, ne confirmă încă odată că în lumea satului există şi artă.  Sub titlul „Istorie şi tradiţie dolheşteană“, demnul urmaş al Domnului Trandafir, dezvăluie viaţa acestei comunităţi printr-o colecţie de obiecte vechi de uz gospodăresc, din fier, lut şi lemn precum şi obiecte de îmbrăcăminte din portul popular autentic. Faţă de alte muzee, pragul casei învăţătorului Cărăbuş trebuie trecut pentru a putea vedea cea mai mică bancnotă din lume, bancnota de 10 bani de pe timpul Regelui Ferdinand, datată 1917. Calculatorul pe care îl foloseau inspectorii agricoli cu mai bine de 50 de ani în urmă pentru a le spune ţăranilor ce cote au de dat la stat şi Abecedar-ul de la 1900, în care primul cuvânt care se învăţa atunci era „Oi“, sunt doar o parte dintre obiectele pentru care trebuie să le vezi în această casă muzeu.

Turismul poate dezvolta comuna

Pe lângă investiţiile în infrastructură, educaţie şi cultură, domeniul turismului rural a devenit din 2016 una dintre priorităţile pentru dezvoltarea comunei Dolheşti. Această ramură poate diversifica substanţial economia localităţilor rurale, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă, destinaţiile rurale fiind printre cele mai solicitate oferte de excursii ale agenţiilor de turism pentru turiştii străini, iar un număr important de cazări sunt realizate în perioada estivală în mediul rural. Primarul comunei Dolheşti, Cristinel Bărculescu a remarcat că „deși aflați în poarta Bucovinei, suntem o comună la fel de frumoasă ca cele din zona de munte, cu potenţial turistic încă neexploatat. Chiar dacă nu suntem suficient cunoscuţi în domeniul turismului rural, am pornit la drum cu dorinţa de a ne afla pe harta localităţilor turistice“. Roxana Pintilescu, Directorul Centrului Regional de Studii al Agenţiei pentru Dezvoltare regională Nord-Est, salută iniţiativa de punere în valoare a acestei zone afirmând că „Valea Şomuzului este un giuvaer care trebuie arătat lumii. Este o iniţiativă voluntară care presupune foarte mult efort, dar va avea succes tocmai pentru că vine din suflet.

Silviu Buculei

GALERIE FOTO


  • Publicat în Turism
Abonează-te la acest feed RSS