Espro Premia 260x100 mai2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 14 Jun 2021

Denisa Blaga, solista care a sensibilizat românii în pandemie

Muzica populară reprezintă un element important de identificare a poporului român, de aceea atragerea tinerilor către cântec trebuie să fie o prioritate. Și, slavă Domnului, în prezent există în mai toate zonele țării copii și tineri talentați care nu țintesc neapărat miile de vizualizări în online, ci vor să ajungă la sufletul oamenilor cu adevărat interesați de muzica populară. Din această categorie face parte și Denisa Blaga, din județul Sălaj, care a avut inspirația să aducă în fața publicului melodii atractive, dar care fac referire la situația complicată prin care trecem cu toții, devenind foarte apreciate.

„Muzica populară înseamnă totul“

În urmă cu 5 ani, Denisa și-a dat seama că adevărata sa pasiune este muzica populară, așa că nu a mai stat pe gânduri și a apărut în fața publicului. Acum are 20 de ani și mai multe melodii proprii, unele de joc, altele mai de suflet, care stârnesc reacții emoționante.

„Am început să studiez muzica la Palatul Copiilor din Zalău (secțiunea canto popular), am fost elevă a Centrului de Cultură și Arte al Județului Sălaj, iar în prezent sunt studentă la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca. Îmi aduc aminte cu drag prima apariție în fața publicului pentru că a avut loc în cadrul unei activități extrașcolare, unde am interpretat cântecul Într-un sat lâng-o fântână. Cea care mi-a descoperit calitățile și m-a îndrumat să merg pe drumul cântecului a fost chiar diriginta mea, căreia îi mulțumesc pe această cale. Aparițiile mele au continuat și am participat la diverse concursuri, spectacole și evenimente și astfel am ajuns să înregistrez și primul meu cântec, intitulat M-o făcut măicuța-l dracu. În prezent, muzica populară înseamnă totul și nu mă văd făcând altceva în viitor deoarece mă regăsesc în mijlocul oamenilor și mă bucur că pot fi părtașă la momentele lor de bucurie, asta motivându-mă să abordez diverse genuri muzicale (ușoară, etno și manele)“, a declarat tânăra artistă.

Sava Negrean Brudașcu, modelul ei

Denisa Blaga

Faptul că astăzi reușește să facă ceea ce îi place se datorează și părinților care au susținut-o să meargă pe acest drum, chiar dacă își doreau ca fata lor să facă cu totul altceva în viață. Un rol la fel de important l-au avut și alte persoane din domeniu care i-au cultivat talentul și au susținut-o.

„După ce părinții mei au realizat că îmi doresc cu adevărat să pornesc pe acest drum al cântecului au fost primii care m-au susținut, ajutat, îndrumat și mi-au fost aproape în tot ceea ce înseamnă cariera mea. Cu tatăl meu am o relație specială deoarece mi-a lăsat ca moștenire ce a avut el mai bun: graiul, talentul și cântecul. Până în prezent am realizat împreună două frumoase proiecte de suflet: N-am crezut s-ajung vreodată și priceasna intitulată Universul ți se închină, însă bineînțeles că vor urma și alte proiecte, sper la fel de reușite“, a mai precizat interpreta.

Pentru a deveni o solistă de marcă în muzica populară, Denisa studiază și apreciază munca marilor nume din industrie, însă cel mai aproape sufletului ei este cântăreața sălăjeancă Sava Negrean Brudașcu.

Inspirația și-o culege inclusiv din lumea satului pentru că în satului bunicilor consideră că-i sunt rădăcinile și, mai ales, vede satul ca fiind locul unde țăranul român e autentic și păstrează obiceiurile, tradițiile, portul popular, dar mai ales cinstește cu sfințenie zilele de sărbătoare și credința în Dumnezeu rămâne vie în permanență.

„Nu mai mergem la Înviere“, versurile ce-au stârnit lacrimi

La începutul pandemiei, atunci când restricțiile erau destul de dure și nici măcar nu aveam voie să participăm la slujbele bisericești, Denisa ne-a adus în atenție Imnul suferinței 2020, o priceasnă care nu are cum să nu stârnească emoție în sufletele celor care o ascultă.

„Trăim vremuri grele, vremuri de boli și pandemie, și am perceput greu această perioadă deoarece nu am mai putut fi aproape de public așa cum mi-aș fi dorit. Însă cineva acolo sus mi-a fost aproape și spun asta deoarece îmi amintesc și acum atmosfera grea și tăcerea Sărbătorilor Pascale din 2020. Tristețea că nu puteam fi aproape de sufletul publicului și atunci m-a determinat să fac ceva să ajung acolo unde îmi e locul și în mai puțin de o săptămână am adus în fața oamenilor un proiect intitulat Imnul suferinței 2020, unde se reflecta realitatea zilelor pe care le-am trăit:

«… În biserici slujbe mute

Cântă preoți în altare

Nimeni nu-i ca să-i asculte

Că bisericile-s goale…»

Proiectul a fost un real succes adunând sute de mii de vizualizări și mii de distribuiri, în scurt timp a fost difuzat și la Radio Diaspora 360, ajungând astfel și la românii plecați din țară“, a mai punctat Denisa.

Am cunoscut-o pe Denisa în urmă cu câțiva ani, chiar pe plaiurile sale natale. A reușit atunci să mă sensibilizeze cu o melodie despre satul bunicilor, apoi prin Imnul suferinței am simțit că a reușit să fie un purtător de cuvânt al nostru, al tuturor celor care ne-am simțit prizonieri în propriile case. A urmat apoi și noua melodie dedicată Sărbătorilor de iarnă, Colind la porțile străine, ale cărei versuri trimit la suferința copiilor care se află departe de părinți și nu pot să-i colinde. Pentru că da, sărbătorile înseamnă familie, iar situația dificilă prin care trecem nu ne-a permis multora dintre noi să fim alături de cei dragi, dar ea ne-a adus alinarea prin cântec.

„Până în prezent, cel mai important moment al carierei mele a fost atunci când am lansat priceasna Imnul suferinței 2020 deoarece a fost un real succes. Sper din tot sufletul ca și următoarele proiecte să fie la fel de bine primite de către public. Îmi doresc ca prin tot ceea ce fac să rămân mereu în mijlocul oamenilor. În momente de tristețe să le fiu alinare, iar în momente de bucurie să le fiu veselie deoarece acesta este e rolul nostru, să exprimăm prin cântec trăirile și sentimentele oamenilor din viața de zi cu zi“, a afirmat solista.

Așa cum poate era de așteptat, în primăvara acestui an Denisa a lansat o nouă pricească, de data aceasta alături de tatăl ei, iar reacțiile pozitive nu au întârziat să apară. A reușit prin aceste cântece să se apropie parcă de sufletul fiecărui român și astfel, la fiecare mare sărbătoare așteptăm să vedem cu ce ne mai surprinde.

Larissa DINU

  • Publicat în Social

Elevii din mediul rural au fost cei mai afectaţi de pandemie, mai ales în contextul cursurilor online (II)

În acest număr al revistei publicăm partea a II-a a materialului care analizează situația învățământului din mediul rural de la începutul pandemiei până în prezent.

Un microbuz şcolar a devenit şcoală mobilă

Dacă problema dispozitivelor mobile pentru şcoala online a fost rezolvată în cea mai mare parte și în oraşe lucrurile au mers altfel privind semnalul la Internet, în mediul rural şi acum este un „deficit“ pentru date mobile. La Panaci s-au găsit soluţii, unele inedite, pentru ca toţi copiii să beneficieze de educaţie.

„Un proiect cu care noi ne mândrim este «Şcoala mobilă». Având două microbuze şcolare, am transformat unul dintre ele într-o minişcoală. Am pus în microbuz o bancă şcolară, cu pupitru, cu scăunel, iar cadrele didactice au mers la copiii cu probleme în procesul educaţional online şi la cei mai mici elevi. Întâlnirile aveau loc în microbuz, respectând condiţiile de igienă, de distanţare, cu măşti, cu mănuşi. Acolo se făcea fixarea de cunoştinţă, se mai învăţa câte o literă, diriginţii se întâlneau cu copiii claselor pe care le coordonau.

Cu ajutorul Proiectului «Şcoala mobilă» nu am avut elevi cu medii neîncheiate. A fost unul din obiectivele pentru care am gândit acest proiect, pentru că altă soluţie nu aveam pentru copiii unde nu există acoperire cu semnal GSM. Celor mari le-am predat,

le-am dus fişe de lucru pentru evaluarea cunoștințelor, iar pe cei mici i-am învăţat să scrie şi să citească. Copiii ne aşteptau la poartă cu măscuţă, cu mănuşi pe mâni, erau întâlniri chiar emoţionante de cele mai multe ori. A fost singura cale prin care s-a reuşit interacţiunea elev-profesor, iar copiilor le plăcea foarte mult, în primul rând că se vedeau cu învăţătorii, cu diriginţii. Au fost activităţi eficiente, mai ales la clasa pregătitoare, la clasa I-a, acolo unde se învaţă litere şi era nevoie de intervenţia directă a învăţătorului.

Pentru copiii de vârstă mică, care anul trecut nu au ajuns la şcoală, o problemă a fost poziţia corectă în bancă sau ținerea corectă a stiloului în mână, pe care le-am ajustat cu școala mobilă.

În momentul de faţă nu mai continuă şcoala mobilă pentru că avem toţi copiii la şcoală. Dacă se va reveni în online, ceea ce nu ne dorim, vom continua“, ne-a mărturisit Mirela Verdeşecu Buzilă.

Şcoala online a adus şi multe problem de sănătate

Şcoala online nu este lipsită de probleme și din punct de vedere medical. Principala problemă semnalată de părinţi este legată de sănătatea copiilor, sănătatea fizică, sănătatea mintală pentru că, stând zi de zi în faţa calculatorului, tabletei sau telefonului, ei au devenit un fel de „roboţei“. Dacă în mediul urban mulţi copii nu au făcut altceva în perioada învăţării online decât să studieze şi să meargă la frigider, obezitatea fiind o problemă care a intervenit în această perioadă, pentru cei din mediul rural au fost alte provocări.

„Faptul că noi aparţinem unei zone rurale ne face ca problemele legate de sedentarism să  nu fie resimţită la fel ca în mediul urban, unde au lipsit activitatea fizică, orele de sport, deplasările. Noi am avut tot timpul foarte puţine cazuri de îmbolnăvire, copiii noștri au putut să iasă în natură acasă la ei. Chiar dacă nu au fost la şcoală, și-au ajutat familiile în gospodării. Am discutat pe această temă la orele de dirigenție şi la diferite întâlniri de consiliere, nu sunt modificări legate de creşterea în greutate.

Noi am fost un caz fericit raportându-ne la alte comune din judeţ, din ţară, pentru că, în semestrul al II-lea, am stat doar două săptămâni în scenariul galben, în restul timpului fiind la şcoală cu întreg efectivul de copii şi cadre didactice. Zicem noi că este o bucurie, o stare de bine, dar copiii suferă de lipsa colaborării între ei, a colaborării directe cu cadrele didactice, le este dor de activităţile la care participau înainte.

Am primit semnale că unii copii nu prea mai văd pe ecranul telefonului mobil sau tabletei, mulţi copii se plâng de dureri de cap, dureri de ochi, au nevoie de ochelari. Sunt mulţi copii care nu fost supravegheaţi şi ajutaţi de părinţi în perioada în care am fost nevoiţi să lucrăm în online, se plâng de dureri de spate, unii dintre ei acuză stări de agitaţie, de nervozitate. Avem norocul că nu locuim în oraş sau aproape de oraş, aceşti copii pot să iasă afară mult mai mult decât un copil care locuieşte la bloc. Sunt probleme pe care nu le vom rezolva în scurt timp, s-ar putea să ne marcheze pe fiecare. Chiar şi eu ca şi adult mă plâng că deja  mi-au crescut dioptriile, am o stare de agitaţie atunci când predau şi nu văd decât buline cu o literă în mijloc pe laptop“, spune profesoara Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Recuperare prin programe remediale şi programe „Şcoală după şcoală“

Din luna aprilie, în cele trei şcoli din comuna Panaci se derulează Programul remedial de tip „Şcoală după şcoală”, iniţiat de Ministerul Educaţiei, unde s-au înscris foarte mulţi copii la orele care au loc în zilele de sâmbătă, prezenţa fiind cu mult peste aşteptări.

„Unii copii chiar nu au înţeles destul de bine conţinuturile lecţiilor în online. De exemplu, când am selectat elevii care să participe în programul de tip «Școală după şcoală», mulţi părinţi şi copii au spus că au avut dispozitive, au participat la lecţie, dar nu au înţeles conţinuturile. Și într-adevăr aceasta a fost o problemă, uneori mă trezeam vorbind singură, aveam impresia că sunt auzită şi îmi scriau copii în chat că nu mă aud. Și invers.

Acest program remedial propus de Ministerul Educaţiei este bun pentru copii pentru că pot să vină la şcoală, programul este cu prezenţă fizică, indiferent de scenariul în care se află şcoala respectivă.

Cred că vom recupera foarte mult din acest an şcolar pentru că avem Programul «Şcoală după şcoală» și în satul Glodu, la Şcoala primară din satul Coverca avem Centru de zi unde copiii îşi continuă şederea după finalizarea orelor de curs şi participă la activităţi de recreere și creative, supravegheaţi de personal calificat. Şi la Glodu şi la Coverca îşi fac şi temele pentru acasă şi primesc o masă caldă. Tot cu sprijin de la Primărie şi Consiliul Local am înfiinţat Centru de zi şi pentru Grădiniţa din Panaci“. Acestea sunt o mică parte din realizările coordonate de Mirela Verdeşescu-Buzilă.

„Pâinea, liantul cu aromă divină dintre oameni“

Deşi a fost o perioadă dificilă, şcoala din Panaci a antrenat copiii în mai multe programe educaţionale, fiind alese teme, în care ei să se regăsească, teme în care să se simtă utili şi să fie scoşi din monotonia strictă a orarului şi a materiilor de studiu, fie că acestea s-au derulat on line, fie cu prezenţă fizică.

„Am avut un proiect frumos, «Pâinea, liantul cu aromă divină dintre oameni», în care am vorbit despre pâine, despre drumul pâinii, despre povestea parfumată a pâinii; copiii au colaborat cu părinţii şi au învăţat să facă o pâine. Am spus că trebuie să ne alegem cu ceva din această perioadă de încercare, să învăţăm să supravieţuim altfel şi să ştim să facem o pâine. Este o activitate foarte frumoasă, în pragul Crăciunului, majoritatea copiilor din comunitate au făcut câte o pâine împreună cu părinţii pe care au donat-o printr-un alt proiect la care am participat, «Olimpiada faptelor bune», dăruind pâinile făcute de ei copiilor de la un centru social din Vatra Dornei.

Acum derulăm Proiectul «Școala de duminică», avem întâlniri cu elevii pe diferite teme, discutăm, copiii îşi spun of-ul, le oferim consiliere, povestim despre planurile lor, despre planurile noastre. Ne-am apropiat foarte mult sufleteşte. Nu apuc să îi întreb eu ce fac pentru că mă întreabă ei pe mine ce fac şi cum mă simt. A sporit în intensitate şi modul de a ne exprima stările sufleteşti şi  cred eu că este un lucru bun.

În colaborare cu o fundaţie lucrăm la Proiectul «Vânătoarea de comori» şi încercăm să finalizăm un muzeu virtual al comunei. Punem în valoare comunitatea, valorile comunităţii, oamenii valoroşi din comunitate şi ne promovăm în felul acesta. Dacă tot suntem cufundaţi în tehnologie, să învăţăm şi alte lucruri decât cele de comunicare în cadrul orelor de curs“. Acestea sunt doar trei din zecile de proiecte despre care ne-a vorbit Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Silviu Buculei

Cum putem trata depresia cu metode naturiste (II)

Depresia și anxietatea sunt tulburări psihologice tot mai întâlnite în ultimii ani, aceste afecțiuni fiind chiar mai frecvente de la începutul restricțiilor cauzate de pandemie.

Cu toate că neurocercetătorii nu au descoperit încă exact care sunt cauzele depresiei, au fost totuși remarcați anumiți factori care o pot genera și dezvolta: factori biochimici (nivelurile anormale de serotonină, norepinefrină și dopamină, trei dintre cei aproximativ 50 de neurotransmițători – elemente chimice din creier – pot contribui la apariția depresiei), factori genetici (tendințele depresive se pot moșteni ca oricare altă boală), personalitate (există anumite caracteristici de personalitate ce favorizează apariția depresiei: persoanele ce au o stimă scăzută de sine, persoanele pesimiste, persoanele care trăiesc în stare de stres constant și ridicat, în aceste cazuri există riscul apariției sindromului „Burnout“), factori de mediu (expunerea continuă la violență, neglijență, abuz sau sărăcie mărește riscul apariției simptomelor de depresie), factori circumstanțiali (stres în exces, vinovăție, izolare, durere, traume emoționale, probleme și afecțiuni neurologice, probleme familiale, financiare, conflicte, abuzuri repetate, pierderea cuiva drag etc.).

Care sunt primele semne ale depresiei

Persoanele afectate de depresie sunt triste, pesimiste, obosesc repede, sunt anxioase, irascibile, tind să se izoleze, se simt vinovate pentru tot ce se întâmplă, chiar și când nu este cazul; se confruntă cu anumite probleme, cum ar fi: creșterea sau scăderea poftei de mâncare, pierderea productivității, dificultăți de concentrare, pierderea interesului pentru orice se întâmplă în jurul lor, dificultăți în a lua decizii. De asemenea, persoanele afectate de această boală mai pot avea simptome fizice care nu vor răspunde la niciun tratament, respectiv dureri de cap, tulburări digestive, dureri în tot corpul etc. Pe lângă toate acestea, iar lista nu se termină aici, persoanele depresive încep să aibă probleme cu somnul: insomnie sau, dimpotrivă, prea mult somn! Iar de la lipsa somnului pornesc alte probleme. Pe măsură ce depresia se acutizează și se transformă într-un „tunel întunecat“ mintal și emoțional în care nu se mai vede luminița de la capăt, apar și gânduri legate de suicid. De aici și până la contemplarea morții ca o soluție pentru toate problemele mai este doar un pas. Există și soluții pentru a nu se ajunge atât de departe, trebuie doar să le dăm creditul cuvenit. Iar când aceste soluții au fost și testate cu succes pe pacienți afectați de această boală, nu ne rămâne decât să considerăm depresia o altă afecțiune ce se poate trata, dacă vrem.

Ce alegem în funcție de gravitatea problemei?

Anxietatea și depresia pot fi tratate cu anxiolitice, antidepresive etc., dar până la acestea există și alte soluții, cum ar fi: exerciții fizice, alimentație, ceaiuri din plante, tincturi, aromoterapie, cromoterapie, meloterapie (muzică pentru creier), tehnici de respirație, psihoterapie. Dacă depresia sau anxietatea sunt severe și medicul a stabilit deja un diagnostic, atunci tratamentul trebuie să fie cel prescris de medic. În paralel, dar și în cazuri ușoare de depresie și anxietate, se pot urma tratamente naturiste. Potrivit platformei doc.ro, un remediu natural pentru anxietate și depresie este salata verde cu broccoli, acestea având proprietăți calmante reducând stresul și excitabilitatea sistemului nervos central. Pentru o infuzie din salată și broccoli este nevoie de: un litru de apă, o legătură de salată verde, 350 grame de broccoli. După ce a fiert apa, se adaugă salata și broccoli tocate mărunt (exact la ca un ceai din plante). După ce s-au lăsat aproximativ 20 de minute în vasul acoperit, se strecoară și se bea această infuzie în loc de apă pe o perioadă de cinci zile. În fiecare zi se face o altă infuzie și se va bea proaspătă. Pe lângă beneficiile sale, infuzia are și un gust plăcut. Benefice în lupta cu anxietatea mai sunt bananele și cerealele integrale datorită faptului că sunt bogate în vitaminele B, atât de importante pentru buna funcționare a creierului și a sănătății mintale. Astfel, un milkshake cu banane coapte și lapte integral este nu doar delicios, ci și de mare ajutor în reducerea anxietății și a stresului. Mai mult decât atât, laptele cald ne ajută să avem și un somn bun. Ce ne trebuie pentru un astfel de remediu? Ei bine, avem nevoie de: o banană coaptă, un pahar de lapte (integral sau degresat), o lingură de cereale integrale, neîndulcite. Toate acestea se dau printr-un blender și se consumă dimineața, ca un mic dejun.

Simona Nicole David

  • Publicat în Social

Pandemia accelerează schimbările din comportamentul consumatorilor

La un an de la debutul pandemiei, în topul priorităților consumatorilor de la nivel global se află prețurile accesibile (32%) și sănătatea (25%), devansând teme precum planeta (17%), societatea (14%) și experiențele personale (12%). În prezent, consumatorii sunt mai preocupați decât în urmă cu patru luni de sănătate, familie și de viitorul lor, potrivit celei de-a șasea ediții a EY Future Consumer Index, un studiu realizat pe un eșantion de 14.500 de consumatori din 20 de țări, în intervalul ianuarie – februarie 2021.

Procentul celor care cred că vor trăi încă un an cu teama provocată de pandemia de COVID-19 a crescut de la 37% (octombrie 2020) la 40% (februarie 2021), în pofida apariției vaccinurilor. Studiul constată de asemenea că, din cauza pandemiei, oamenii sunt tot mai îngrijorați de sănătatea familiei lor, de accesul la necesitățile de bază, de finanțele personale și libertățile fundamentale. Nivelul de îngrijorare este însă diferit la nivel global. Respondenții din India și Brazilia au fost în mod constant mai preocupați de toate aceste aspecte (peste 90% dintre consumatori) de-a lungul pandemiei, în timp ce oamenii din alte țări sunt acum mai îngrijorați în privința sănătății familiei lor decât erau în urmă cu patru luni (creștere de 4% în SUA și de 5% în Japonia). Respondenții din China și Germania au declarat că sunt tot mai preocupați de situația lor financiară (creștere de 4%) și de libertatea de a se bucura de viață (creștere de peste 10%) față de octombrie 2020.

În acest context, aproape jumătate dintre consumatori (48%) consideră că viața după perioada de vaccinare va fi mai bună decât cea de dinainte de pandemie, în timp ce 36% cred că pandemia provocată de COVID-19 a accelerat schimbările pe care doreau să le facă de mult: mutarea în afara orașelor, mai multe cumpărături online, mai multă importanță acordată sănătății, prețurilor accesibile și sustenabilității. Având în vedere aceste date, companiile trebuie să înțeleagă încotro se îndreaptă consumatorii și să fie mai curajoase în accelerarea transformării lor, regândindu-și afacerile în funcție de cum trăiesc oamenii, nu de ceea ce cumpără.

Atitudinea față de vaccinare…

Majoritatea respondenților la nivel global (91%) intenționează să se vaccineze, dar 25% au declarat că au „rețineri“, iar 9% nu intenționează să facă acest lucru. Procentul ultimei categorii crește până la 15% în SUA și până la 19% în Franța, dar scade la 3% în China, 5% în Brazilia și 6% în Regatul Unit. Printre principalele motive care alimentează această atitudine la nivel global se numără preocupările legate de posibilele efecte secundare (29%) și neîncrederea în siguranța vaccinurilor (19%). Opiniile cu privire la vaccin sunt polarizate și între consumatorii cu venituri mari și cei cu venituri mici și se leagă cu încrederea în instituții. Potrivit studiului global, doar 43% dintre respondenții cu venituri mici intenționează să se vaccineze imediat ce au această posibilitate, față de 54% dintre respondenții cu venituri mari. Este posibil ca această situație să fie rezultatul faptului că 37% dintre respondenții cu venituri mici au mai puțină încredere sau deloc în autorități, față de 28% în cazul respondenților cu venituri mari.

În pofida acestei reticențe, majoritatea respondenților (56%) ar fi mai dispuși să cumpere din magazinele care impun angajaților să se vaccineze, iar 48% dintre respondenți consideră că cei care refuză vaccinarea se comportă egoist.

Prioritatea prețurilor accesibile sau a sănătății

După pandemie, prețurile accesibile (32%) și sănătatea (25%) vor rămâne priorități pentru consumatori atunci când fac cumpărături. Această atitudine este în linie cu răspunsurile colectate în iunie 2020, când 30% dintre respondenți au declarat că vor acorda mai multă atenție prețurilor accesibile și 26% sănătății, decât sustenabilității, impactului social și experiențelor personale.

Prețuri accesibile. Peste jumătate dintre respondenți (58%) intenționează să fie mai atenți și mai prudenți pe termen lung cu cheltuielile lor și 63% au declarat că prețul va fi cel mai important criteriu de achiziție pentru ei în următorii trei ani.

Sănătate. 57% dintre respondenți își doresc să facă alegeri mai sănătoase pe termen lung în ceea ce privește achizițiile de produse, iar 43% au declarat că sănătatea sau „ce este bine pentru mine“ va reprezenta cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani. 62% sunt dispuși să își pună la dispoziție datele cu caracter personal pentru a obține recomandări de produse mai sănătoase.

49% dintre respondenți vor acorda prioritate mediului și schimbărilor climatice prin modul în care trăiesc și prin produsele pe care le achiziționează. Pentru 26%, sustenabilitatea va fi cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani.

Impactul social. 56% vor fi mai dispuși să cumpere de la companiile care îi asigură că activitatea lor are un impact pozitiv asupra societății, 38% vor cumpăra mai mult de la organizații cu impact pozitiv în societate, chiar dacă produsele sau serviciile lor sunt mai scumpe, iar 69% consideră că mărcile cunoscute trebuie să schimbe lumea în bine.

Experiențe. 37% vor fi mai puțin inclinați să se implice în experiențe în afara casei (de exemplu, să meargă la bar, la cinema) pe fondul preocupărilor legate de sănătate și siguranță, iar 76% și-au schimbat modul în care se distrează.


Pandemia provocată de COVID-19 a modificat comportamentele consumatorilor și a făcut mai mult decât să încurajeze „consumul de acasă“ prin intermediul comerțului electronic. Consumatorii își construiesc acum întregul lor stil de viață în jurul locuințelor lor, acestea fiind locul unde muncesc, se distrează și se mențin sănătoși. Peste jumătate dintre respondenți (56%) plănuiesc să se mențină în formă acasă după trecerea pandemiei, în timp ce o treime (33%) intenționează să își schimbe electrocasnicele și mobilierul și 30% speră să lucreze mai mult de acasă în viitor.


Cristian CARSTOIU, EY Romania

Elevii din mediul rural au fost cei mai afectaţi de pandemie, mai ales în contextul cursurilor online (I)

Începând cu data de 11 martie 2020, în contextul pandemie de COVID-19, în şcolile din satele sucevene nu s-au mai ţinut cursuri până la sfârşitul semestrului II, chiar dacă în multe localităţi nu exista niciun caz de îmbolnăvire. Copiii au rămas acasă, majoritatea dintre ei fără a avea dispozitive cu care să se conecteze la platforme electronice pentru a participa la cursurile de la distanţă, iar pentru profesori a fost o provocare să facă ore online, mai ales că nu fuseseră instruiţi pentru a preda în acest mod. Nimic din ceea ce era drept normalitate nu a mai fost valabil. Anul şcolar 2020-2021 a început cu trei scenarii de desfăşurare a orelor: cu toţi elevii în clasă, hibrid – jumătate în bănci şi jumătate în online şi exclusiv online, dar pe 9 noiembrie 2020 toate şcolile din România s-au închis ca urmare a creşterii cazurilor de infectare cu coronavirus. Semestrul II, care a început pe 8 februarie 2021 a adus o parte din elevi în băncile şcolilor, activitatea desfăşurându-se tot pe bază de scenarii. Lipsa socializării pe care o oferă şcoala prin educaţia standardizată a avut un impact profund, inclusiv pentru școlarii care nu au întâmpinat dificultăţi tehnice pentru şcoala online.

O analiză World Vision România arată că unul din trei sate are zone în care semnalul de internet este slab, și în cel mai rău caz, inexistent, școala online fiind o utopie pentru elevii din mediul rural din România. În prima parte a pandemiei, 40% dintre copiii din mediul rural nu au putut participa la școala online.

Panaci, comuna cu cea mai îndepărtată şcoală faţă de centru

Comuna suceveană Panaci este situată în Depresiunea Dornelor, la contactul dintre Munţii Bistriţei şi Munţii Călimani, având o populaţie de peste 2.000 de locuitori. Şcoala Gimnazială din  Panaci este şcoală cu personalitate juridică, având ciclu primar şi ciclu gimnazial, unde învaţă 101 elevi, şi o grădiniţă cu program normal cu 24 de copii, o construcţie nouă, modernă, construită prin Programul PNDL 2 şi inaugurată în acest an şcolar. La Şcoala din satul Glodu, aflată la o distanţă de 18 km de şcoala din centru, fiind cea mai îndepărtată structură subordonată faţă de o şcoală cu personalitate juridică din judeţ, după cum ne-a spus directoarea şcolii coordonatoare, prof. Mirela Verdeşecu Buzilă, sunt 10 elevi care studiază în regim simultan în clasele I-IV și 10 preșcolari. În satul Coverca, aflat la 2 km de Panaci, este o şcoală primară cu 24 de copii care studiază în două clase, clasa pregătitoare şi clasa a II -a.

„Avem trei microbuze şcolare, unul dintre ele fiind primit recent, şi sperăm să acoperim necesarul pentru transportul elevilor începând cu 4 mai. Cu două ne-a fost puţin greu pentru că distanţele de la care aducem copii sunt foarte mari şi de la peste 20 km trebuie să respectăm distanţarea şi măsurile sanitare care se impun. Pentru ciclul gimnazial aducem la şcoala de la centru copiii din toate cele şase sate componente, în mai multe ture; mulţi dintre copii se trezesc de la ora 5,00-5,30 pentru că stau departe de drum, o parte dintre elevi ajung şi la ora 7,00 la şcoală. Aceasta este o problemă cu care se confruntă toate școlile din satele de munte cu case dispersate“, ne-a spus prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Lipsa Internetului, principala problemă pentru şcoala online

Pe lângă imposibilitatea, pentru familiile din mediul rural cu un venit mic, de a asigura câte un dispozitiv pentru toţi copiii, pentru elevii de la sate o conexiune bună la Internet a fost principala provocare.

„Am făcut faţă cu greu acestei perioade de încercare pentru întreg sistemul de educaţie românesc, mai cu seamă că noi facem parte din zona înaltă de relief şi, dacă e să ne plângem de o problemă, aceasta a constituit-o lipsa de semnal la Internet în unele cătune ale comunităţii noastre. Fiind în zonă de munte, locuinţele sunt de tip risipit, iar semnalul de Internet în unele locuri este bun, în altele este foarte slab sau intermitent, dar sunt şi unele locuri unde nu avem semnal.

Din păcate, cei mai mulți copii din comuna noastră nu se pot conecta şi cu camera video pentru că, în momentul în care îşi deschid camera, platforma îi scoate. Pierd din semnalul de Internet şi este frustrant şi de o parte, şi de cealaltă.

În rest, în ceea ce ne-a privit pe noi, cadrele didactice, am reuşit să ducem greul timpului acesta cu brio şi aici mă refer la cursuri de formare profesională pe care le-am urmat cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Suceava, al Casei Corpului Didactic, s-au organizat şi cursuri special pentru şcoala noastră, colegii mei au participat la foarte multe webinarii de profil. Suntem printre primii care au accesat o platformă educaţională pentru a nu  crea o pauză prea mare de învăţare pentru elevi. Anul trecut, pe 24 martie, noi deja aveam acces şi lucram pe o platformă educaţională“, ne-a spus prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă, director coordonator al Şcolii Gimnaziale Panaci.

Primăria, Parohia şi Ministerul Educaţiei au asigurat tablete.

Trecerea de la predarea faţă în faţă la şcoala online, în primăvară, a însemnat o creştere semnificativă a dispozitivelor digitale în familii, unele fiind achiziţionate cu eforturi considerabile de către părinţi, altele au fost primite ca donaţie sau cu drept de folosinţă în această perioadă, urmând a fi predate la terminarea ciclului de studii.

„Copiii noştri nu aveau, foloseau un telefon mobil în comun cu părinţii sau cu fraţii, dar am reuşit să le asigurăm 100 de tablete. 36 de tablete au fost achiziţionate de preotul paroh din satul Glodu, 25 de tablete le-am achiziţionat dintr-o sponsorizare a unei societăţi comerciale, 14 tablete prin Programul «Şcoala de acasă» susţinut de Ministerul Educaţiei. Din bugetul alocat de primărie şcolii am cumpărat 25 de tablete, acoperind în mare măsură nevoile pentru majoritatea copiilor“, a precizat prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Silviu Buculei

Pandemia a lovit micile afaceri ale meşterilor populari de la sate

Nu există activitate să nu fi fost afectată de pandemia de COVID-19. E şi cazul meşterilor populari din satele sucevene, care au lucrat toată iarna cu gândul că în vara 2020 îşi vor vinde lucrările. Pentru că toate târgurile tradiţionale şi festivalurile au fost anulate, o parte dintre ei au rămas cu marfa nevândută. Chiar și așa, ei au lucrat şi în această iarnă, dar se pare că nici anul acesta cei care nu îşi vând produsele online nu au şanse să supravieţuiască din valorificarea tradițiilor populare.

Pagină de promovare a meşterilor populari

Meșterii populari suceveni care obişnuiau să îşi vândă cu succes produsele la târgurile organizate de muzeele din ţară, la diverse evenimente publice locale sau naţionale sau în zonele intens frecventate de turişti spun că le-au scăzut veniturile considerabil din cauza pandemiei de coronavirus.

Chiar dacă au investit bani grei în materia primă şi riscă să-i piardă pentru că cea mai mare parte din lucrări au rămas în ateliere, cei mai mulţi dintre meşterii populari suceveni spun că nu vor abandona şi vor încerca să-şi păstreze activitatea pentru că au moştenit şi îndrăgit meşteşugurile practicate şi au făcut eforturi considerabile să-şi dezvolte micile ateliere. Fără târguri și expoziții, la vreme de restriște, meșterii populari suceveni continuă să-și promoveze munca în mediul online. Mulți dintre meșteșugari au acceptat propunerea consultantului artistic Eutasia Rusu de a participa la Proiectul online „Meșterii populari la vreme de restriște...“, apelând la platforma pusă la dispoziţie de Direcţia pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural „Bucovina“ ce se poate urmări pe pagina de Facebook Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava.

Ideea înfiinţării acestei pagini de promovare a meşterilor după declararea stării de urgenţă în primăvara anului trecut a fost gândită pentru a promova meşterii şi meşteşugul în sine, pentru a nu muri tradiţia, dar în primul rând pentru a-i susţine economic pe aceşti oameni, în speranţa ca doritorii să îi contacteze şi să le comande  obiectele produse de ei. Meşterii intraţi în proiect fie trimit prin curierat pachetele cu obiectele dorite, fie cumpărătorii se pot duce la meşter acasă să achiziţioneze produsele făcute cu multă migală pe care şi le doresc.

Camara hutulilor

Târguri on-line ale meşterilor populari

De la Eutasia Rusu, consultant artistic, expert etnograf în cadrul Direcţiei pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale a Centrului Cultural „Bucovina“, am aflat că, iniţial, meşteşugurile se practicau având la bază utilitatea obiectului. În timp, acel obiect a devenit şi parte a comerţului, s-a pornit de la troc, apoi la vânzarea obiectelor din nevoia de a asigura un trai liniştit meşterului.

„Din primăvara anului 2020 meşterii populari se confruntă cu o situaţie foarte dificilă pentru că nu se mai organizează târguri şi expoziţii şi ei nu au mai putut să vândă obiectele pe care le confecţionează cu multă migală.

Centrul Cultural Bucovina, prin Direcţia pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, a iniţiat proiectul «Meşteri şi meşteşuguri din judeţul Suceava», care s-a născut din dorinţa de a arăta publicului larg că meşterii populari suceveni îşi continuă activitatea şi în perioada pandemiei. Am realizat un site de specialitate, unde am organizat târguri şi expoziţii în mediul virtual. Am început în luna martie a anului trecut cu «Meşterii populari la vreme de restrişte...», postând materiale video şi fotografii cu meşteri populari, făcându-le publice, cu acordul lor, datele de contact (număr de telefon, adresă e-mail, pagină de Facebook).

Pe 24 iunie, de Sânziene, organizam la Suceava un târg viu, interactiv şi complet, cu program amplu, spre a evoca iarmarocul de altădată, la care participau peste 70 de meșteri populari din întreaga țară. Și anul trecut, de Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, în cadrul proiectului «Promovăm meşterii şi meşteşugurile din judeţul Suceava. Suntem aici, poftiţi la noi!», am păstrat tradiția organizării Târgului de Sânziene, dar în online. Am continuat în luna decembrie cu Târgul de Crăciun on-line al meşterilor populari, anul acesta am avut în luna februarie Târgul online al mărţişorului, iar de la jumătatea lunii aprilie avem, timp de două săptămâni, un alt târg online, Târgul de Paşte, în cadrul căruia vom promova încondeietoarele de ouă din judeţul Suceava. Vom posta în fiecare zi filme, fotografii, descrieri de specialitate, adrese de contact ale meşterilor care se vor înscrie în acest proiect.

În acest fel, într-o perioadă în care nu pot fi organizate târguri şi expoziţii din cauza pandemiei de Covid-19, meşterii populari suceveni sunt ajutaţi să-şi promoveze munca în mediul online. Am fost surprinsă că foarte mulţi meşteri m-au contactat şi au vrut să intre în aceste târguri“, ne-a spus expertul etnograf Eutasia Rusu, de la Centrului Cultural „Bucovina“ din Suceava.

Silviu Buculei

Cum putem trata depresia cu metode naturiste (I)

Este tot mai clar că, în prezent, afecțiunile psiho-morale cu o latură depresivă sau depresia ca atare, cu tot ce derivă de aici, sunt tot mai frecvente. Destul de des întâlnite și în anii trecuți, aceste probleme s-au acutizat și înmulțit și din cauza pandemiei COVID-19. Explicația este cât se poate de simplă: imprevizibilul, privarea de libertate și de alte drepturi fundamentale, purtatul măștii și teama că oricând poate apărea poliția să ne dea amendă că nu o purtăm regulamentar, dar și lucrul de acasă – în unele cazuri, în locuințe prea mici pentru numărul membrilor familiei etc. – sunt principalii factori ce provoacă depresie.

Depresia cuprinde toate vârstele și straturile sociale, de la adolescentul care nu are voie să iasă din casă pentru a-și vedea iubita, poate prima iubire..., până la bătrânelul ieșit la pensie..., de la bogatul care tremură să nu-și piardă averea câștigată cinstit sau mai puțin cinstit, până la cel mai sărac om, speriat de gândul că mâine nu va avea ce pune pe masă copiilor sau că nu-și va mai putea plăti facturile și va fi azvârlit pe drumuri cu tot cu familie. Pentru unii, depresia este provocată de un traumatism de scurtă durată, pentru alții, având ca bază frustrarea sau o criză de adaptare, poate să dureze ani buni, chiar și toată viața dacă nu se ajunge la suicid. Depresia este cea mai comună și acută problemă psihologică la nivel mondial. De altfel, statisticile arată că sunt peste 120 de milioane de oameni înregistrați cu această boală; în Statele Unite ale Americii (SUA), mai mult de 10% suferă de depresie, femeile fiind afectate de 3-4 ori mai mult decât bărbații. Și vorbim doar de cifre oficiale, adică mult mai mici decât în realitate pentru că multă lume evită să meargă la psiholog sau psihiatru de teamă că se va pune eticheta de „nebun“. Pe de altă parte, există și temerea legată de medicamente care pot da dependență; precum și lipsa banilor pentru tratamente și terapii.

Sunătoarea, unul dintre aliații principali în lupta cu depresia

În cartea Depresia, Viorel Olivian Pașcanu menționează o serie de terapeuți din întreaga lume care au apelat cu succes la metode naturiste ce ajută în cazuri de: depresie, insomnie, blocaje emoționale, nesiguranță, frică, stres, tristețe, apatie etc. De pildă, în cazuri de depresie avem la îndemână leacuri lăsate de bunul Dumnezeu. Acestea pot fi transformate în ceaiuri și consumate zilnic pe o perioadă de 2-3 luni (fiecare ceai are un prospect de care este bine să ținem cont). Plantele care ajută în cazul depresiei sunt: valeriana, teiul, sunătoarea, cimbrul, lavanda, talpa gâștii. Autorul cărții menționează recomandările terapeutei Hademar Bankhofer, potrivit căreia consumul zilnic de infuzie de sunătoare (3 căni zilnic) și băi cu ace de molid (de două ori pe săptămână) ajută persoanele care suferă de depresie. Aceeași sunătoare este recomandată și de terapeuta Maria Treben. În studiile sale, Treben a observat că infuzia de sunătoare este mai eficientă dacă se fac și băi cu ceai de sunătoare, coada calului sau rădăcini de cicoare (alternativ). Infuzia de sunătoare este menționată și de R. A. Hoffman, care a observat rezultate bune dacă se consumă zilnic două căni de infuzie de sunătoare în care s-a adăugat o lingură de suc din planta mielului. Cercetări recente arată că sunătoarea este nu doar un remediu tradițional pentru depresie, ci ajută și la dezinfectarea și cicatrizarea rănilor, în stări febrile etc. Totodată, sunătoarea are proprietăți antivirale și antibacteriene. Sunătoarea acționează și la nivel cerebral, ajutând la eliberarea de serotonină, așa-numitul hormon al fericirii. Ceaiul de sunătoare are proprietăți antiseptice, sedative, antiinflamatoare, remineralizante, cicatrizante și astringente. Potrivit csid.ro, ceaiul de sunătoare învinge anxietatea și depresia, afecțiunile secolului 21; numeroase studii au arătat că ceaiul de sunătoare este la fel de eficient precum antidepresivele, dar are mai puține efecte adverse decât acestea. Recomandat de terapeuți și pentru insomnie, ceaiul de sunătoare va ajuta persoanele care nu se pot odihni printr-un somn bun deoarece crește producția de melatonină, hormonul care stimulează somnul profund, fără vise.


Viorel Olivian Pașcanu este autorul a numeroase lucrări de medicină naturistă în care găsim soluții la îndemână și fără efecte adverse pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Tratamente integrale prin medicina naturistă, Medicina naturistă preventivă, Depresia (Tratament integral naturist), Bolile digestive, tratamentul naturist și dieta, Povești terapeutice, Energia care vindecă, Eu, bolile mele, Vârsta a treia sau ultimul examen, Manualul bioenergoterapeutului, Energia care vindecă – spiritoterapia, Cancerul și tratamentele lui naturiste, Diabetul zaharat și tratamentul naturist integral al acestuia, Rețetele frumuseții, Omul bolnav, Tratamentul naturist al bolilor uro-genitale, Bătrânețea și calitatea vieții, Suferințele cronice și tratarea lor, Tratamente prin remedii naturale și spirit etc.


Simona Nicole David

  • Publicat în Social

Beneficiarii sprijinului forfetar pot solicita AFIR suspendarea contractului ca urmare a efectelor pandemiei de COVID-19

Beneficiarii submăsurilor 6.1, 6.2, 6.3 şi 19.2 pot solicita Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) recunoașterea circumstanței excepționale care duce la necesitatea suspendării contractului de finanțare. Solicitarea se va face justificat prin documente și doar în situația în care durata de implementare a planului de afaceri propus prin proiect nu poate fi prelungită.

AFIR precizează că beneficiari submăsurilor 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, au un termen maxim de implementare a planului de afaceri ce variază între 36 și 60 de luni de la data deciziei de acordare a sprijinului (conform art. 19 alin.(4) din Regulamentul (UE) nr. 1305/ 2013), în funcție de tipurile de investiții.

„Acordarea posibilității de suspendare a contractului este un demers concret care vine în sprijinul beneficiarilor PNDR afectați de restricții impuse de pandemie. Am avut toată susținerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar de la Comisia Europeană am primit clarificări care ne-au permis să oferim această posibilitate beneficiarilor noștri. Completarea ordinului MADR oferă Agenției instrumentele necesare pentru a analiza circumstanțele excepționale determinate de măsurile impuse pe timpul stării de alertă și pentru a aproba suspendarea contractului sau deciziei de finanțare, acolo unde este cazul.” a precizat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Solicitarea beneficiarilor poate fi transmisă on-line sau la sediul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) și trebuie însoțită de documente care justifică cauzele ce conduc la măsura suspendării și prin care se demonstrează măsurile întreprinse de aceștia în sensul depunerii tuturor diligențelor pentru desfășurarea activității finanțate.

Documentele justificative menționate pot fi, după caz, decizii oficiale ale autorităților privind restricțiile care afectează activitatea beneficiarului – de exemplu, interzicerea organizării sau limitarea desfășurării activității propuse prin planul de afaceri sau a activităților interconectate, de care depinde activitatea propusă în planul de afaceri.

Un alt tip de document ar putea fi unul din care să rezulte perturbarea activității ca urmare a situației excepționale – de exemplu, lipsa forței de muncă din partea contractorilor sau a întârzierilor în furnizarea de echipamente/ utilaje, imposibilitatea obținerii documentelor emise de autorități ca urmare a suspendării activității, izolarea la domiciliu, carantina.

La data încetării suspendării, contractul de finanțare își reia cursul, iar părțile sunt repuse în drepturi, durata de valabilitate prelungindu-se automat cu perioada aferentă suspendării, în limita duratei maxime de eligibilitate a cheltuielilor FEADR prevăzute de art. 65 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/ 2013, cu modificările și completările ulterioare.

Baza legală pentru acest demers este Ordinul MADR nr. 67 din 22.03.2021 pentru completarea OMADR 181/ 2020 privind stabilirea unor proceduri pentru implementarea PNDR 2020 și care poate fi consultat pe site-ul AFIR, în cadrul secțiunii Informații utile – Acte normative.

Sursa: afir.info

Obligații și responsabilități în perioada actuală. Supravegherea şi prevenirea bolilor transmisibile la animale și de la animale la om

Starea de sănătate a animalelor reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unui spor de efective şi implicit de produse animaliere scontate cantitativ şi calitativ și se impun responsabilităţi şi obligaţii din partea crescătorilor de animale, a asociaţiilor de profil, a autorităţiilor locale, precum şi a serviciilor sanitare veterinare. Acestea trebuie concretizate prin promovarea politicilor în domeniul sanitar-veterinar stabilite în Programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranţa alimentelor, protecţia animalelor şi a mediului, cu referire la:

  • Respectarea legislației în vigoare privind procedura de înregistrare sau autorizare sanitar-veterinară a exploataţiilor cu animale şi păsări vii crescute în scop economic.
  • Colaborarea cu medicii veterinari arondaţi pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor existente în exploataţie şi pentru reactualizarea bazei de date în funcţie de mişcăriile de efective survenite în exploataţie, prin fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi, donații etc.
  • Asigurarea și respectarea normelor de biosecuritate, protecție sanitară și bunăstare în exploataţiile cu animale, cu referire la condiţiile de adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, tehnologie de exploatare etc.
  • Să se solicite medicului veterinar carnet de sănătate pentru animalele aflate în proprietate, completat la zi cu acţiunile sanitar-veterinare efectuate, documentele de mişcare şi de certificare a stării de sănătate necesare pentru intenţia de comercializare a animalelor.
  • Respectarea legislației privind circulaţia animalelor pe teritoriul local, judeţean, naţional şi în activitatea de import, respectiv deţinătorii să posede, pe lângă avizul sanitar-veterinar, și următoarele documente: cartea de exploataţie, formularul de mişcare, cartea de sănătate a animalului, paşaportul (în cazul speciei bovine şi cabaline), certificatul de sănătate şi documentul privind informaţile pentru lanţul alimentar în cazul mişcării către abator.
  • Sprijinirea personalului sanitar-veterinar pentru supravegherea stării de sănătate a efectivelor de animale domestice şi a animalelor sălbatice care habitează în fonduri de vânătoare înregistrate la nivel de judeţ.
  • Colaborarea cu serviciile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, efectuarea tratamentelor antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică, în condițiile de protejare și prevenire a răspândirii infecției cu COVID-19.
  • Respectarea dispoziţiilor stabilite de autorităţile veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile.
  • Respectarea legislaţiei privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei.
  • Efectuarea curăţirii mecanice şi a dezinfecţiei adăposturilor, precum și efectuarea acţiunilor de deratizare şi dezinsecție, cu unităţi şi personal de specialitate.
  • Colectarea cadavrelor şi a deşeurilor animaliere în vederea transportului, cu sprijinul autorităţilor locale, la unitatea de distrugere Protan.
  • Respectarea legislației privind sacrificarea animalelor numai în unități de abatorizare autorizate, însoțite de documente sanitare veterinare eliberate de medicul veterinar arondat.
  • Pentru a-şi valorifica legal producţia primară sau produsele alimentare obţinute prin procesarea producţiei primare, să solicite DSVSA judeţeană documentul de înregistrare pentru vânzare directă sau după caz de vânzare cu amănuntul.
  • Comercializarea produselor alimentare numai în unităţi sau spaţii autorizate sanitar veterinar, cu respectarea regulilor de igienă şi temperatură în mijloacele de transport și în zonele de depozitare şi expunere.
  • Solicitarea serviciilor veterinare de către crescătorii de animale, cu referire la însușirea și implementarea acţiunilor stabilite în programele comune pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale, care îi pot afecta economic, social sau direct.
  • Statul sprijină activitatea de apărare a sănătăţii animalelor prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic, a resurselor financiare şi a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale de sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală, sau prin diferite forme de subvenţii.

În această perioadă se impune respectarea de către toți factorii implicați a măsurilor restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, afecțiune care generează un efect negativ asupra întregii economii, dar mai ales asupra sănătății și securității alimentare a populației.

În context este obligatoriu pentru personalul sanitar-veterinar, pentru crescătorii de animale și operatorii din domeniul alimentar ca în activitatea specifică pe care o desfășoară să-și asume responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, de a proteja sănătatea celor cu care lucrează și sănătatea altor persoane cărora le acordă servicii de specialitate, cu mențiunea că este și responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a infecției cu COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PENȚEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Drumul laptelui la Ibănești. O investiție de 7 milioane de euro în plină pandemie

Putem să spunem că a fost o afacere de succes... Fabrica de produse lactate din Ibănești, Mureș, a început să producă brânzeturi în 1994, cu doi oameni și câțiva litri de lapte... Acum prelucrează peste 50 de mii de litri de lapte, zilnic, are peste 150 de angajați, iar telemeaua de Ibănești este unul dintre puținele produse tradiționale românești cu denumire de origine protejată la nivel european. Brânzeturile produse pe Valea Gurghiului ajung acum și în Italia, Germania sau Marea Britanie. În curând, o nouă fabrică a firmei mureșene, dotată cu o tehnologie performantă, va fi inaugurată la Reghin.

nicu bumb

„Titulatura de produs de origine protejată la nivel european pentru telemeaua de Ibănești a fost o muncă uriașă, cu contestații, refacerea documentației și multe alte piedici“, ne spune Nicu Bumb, directorul tehnic al firmei mureșene. „Am luptat șase ani ca să o putem obține și am reușit abia în 2016. Telemeaua produsă la noi este un produs de top, fabricat din lapte ecologic, curat, din zona noastră, deosebit de bogată în floră spontană. În 2018 am certificat sub eticheta de produse montane încă trei produse, smântâna, urda și cașcavalul de Ibănești. Arealul din care se colectează laptele pentru aceste produse este strict delimitat de Ministerul Agriculturii, ca zone ecologice montane.“

Cele peste 30 de produse lactate care se fabrică acum la Ibănești au ajuns să fie din ce în ce mai bine apreciate pe piața românească. Firma s-a extins, pas cu pas, cu o strategie gândită pe termen mediu și lung. Cel mai probabil, în cursul lunii februarie sau la începutul lunii martie o nouă fabrică, dotată cu o tehnologie de ultimă generație, va începe să producă.

ibanesti lactate 2

Chiar dacă pandemia a întârziat inaugurarea cu aproape un an, investiția de peste 7 milioane de euro se află acum în probe de lucru. Fabrica va procesa peste 150 de mii de litri de lapte pe zi. Firma își va extinde și aria de colectare de la fermierii din Mureș și din județele vecine.

„Pandemia ne-a produs o întârziere destul de mare pentru că fabrica este dotată cu utilaje performante, produse în Italia de o firmă importantă în domeniu și totul a trebuit să fie montat de specialiștii italieni care au ajuns foarte greu în România din cauza restricțiilor. Acum suntem în faza calibrării utilajelor și a probelor tehnologice și, în curând, fabrica va începe să producă. Investiția a fost făcută, în primul rând, cu gândul la consumatori, pentru a-i obișnui să consume produse românești de calitate...“, ne-a spus Nicu Bumb.

ibanesti lactate 3

Noua fabrică înseamnă pentru reghineni peste 50 de noi locuri de muncă, iar pentru fermieri dublarea cantității de lapte achiziționat. Este, în cele din urmă, o demonstrație a faptului că se pot face produse românești, cu capital românesc și în folosul fermierilor români.

Vasile BRAIC

Pandemia a afectat grav piața produselor tradiționale și agroturismul

Producătorii locali, care își asigurau cea mai mare parte a veniturilor de la târguri și evenimente, au fost primii care au resimțit criza. Dacă alimentele românești ar fi fost protejate printr-o legislație coerentă, care să-i protejeze și pe micii producători autohtoni, nu s-ar fi ajuns în această situație, este de părere Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale. „Nu am fost pregătiți pentru o astfel de situație. Toate guvernările care s-au succedat la putere după 1989 nu au luat în considerare că alimentul românesc trebuie să fie de siguranță națională.

pandemie calin maties 1

Importăm orice, de la carne de porc până la mălai, chiar dacă suntem unul dintre marii producători de porumb ai Europei. Atunci când granițele Europei s-au închis și toate țările au început să-și protejeze cetățenii și economia noi ne-am trezit că suntem în deficit alimentar, au fost perioade când aproape toată carnea de porc era din import, uleiul de asemenea. Toate acestea pentru că i-am neglijat pe producătorii noștri. Micile magazine și multe piețe au fost stat închise o bună perioadă. Trebuie să ne gândim că hipermarketurile dețin 90 la sută din comerțul cu alimente din România. Nu avem, de exemplu, un lanț de supermarketuri românești, Ungaria are 3, Italia are 16. Sunt multe în toată Europa, iar la noi în marile lanțuri de magazine sunt puține produse tradiționale...“

Micii producători au descoperit comerțul online

pandemie tausan

Gheorghe Tăușan este un apreciat producător în domeniul patiseriei tradiționale din județul Alba. Principalele puncte de desfacere le avea în târgurile și la evenimentele locale. Odată cu închiderea lor a încercat să găsească soluții de supraviețuire și a descoperit, la cei peste 60 de ani pe care îi are, beneficiile vânzărilor online. „A fost o perioadă în care nu am avut vânzări. Târgurile s-au închis, trebuia să ne plătim materia primă și oamenii și atunci am încercat să ne descurcăm. Ne-am gândit să facem un produs nou, mai puțin perisabil, pe care să-l putem vinde pe Internet. Am făcut, la început în casă, o rețetă pe care am numit-o cordeluțe cu cașcaval, un produs natural sută la sută, în care folosim doar făină, lapte, brânză, smântână și unt, dar care are un termen de valabilitate mai mare. Produsul a avut mare succes nu numai în zona noastră, am avut solicitări chiar și din Moldova pentru că, după ce îl guști, tot ai mai mânca... este ideal pe lângă o bere.“

Gheorghe Tăușan este cunoscut pentru produsele sale de patiserie tradițională în tot Ardealul, dar și în București, unde a participat constant la târgurile de profil. Multe dintre rețetele sale sunt atestate ca produse tradiționale bio. Câteva au denumiri interesante – prăjitura săracului sau plăcinta izmene întoarse, făcută după o veche rețetă din zona Sebeșului. „Este, încă, o perioadă grea pentru noi. Nu ne putem nici măcar apropia de marile lanțuri de magazine ca să ne desfacem produsele, sperăm să treacă cât mai repede“, ne mărturisește Gheorghe Tăușan.

O mare încercare pentru agroturism

pandemie ovidu negrea

Ovidiu Negrea se ocupă de viticultură la Ighiu, în județul Alba, și este președintele Asociației Țara Vinului. În plină pandemie, a terminat lucrările la o elegantă pensiune destinată turismului viniviticol. Aflată chiar în mijlocul viei, pensiunea dispune de o sală de degustare generoasă. De asemenea, are spații de cazare dotate cu toate cele de trebuință chiar și pentru pretențioși, un loc în care turiștii pot gusta pe îndelete vinul deosebit din această podgorie, dar și produsele tradiționale din zonă. „Avem o istorie bogată a viei și vinului aici, la Ighiu, și dorim ca vinul nostru să fie redescoperit și apreciat la adevărata lui valoare. Deschiderea acestei pensiuni, în plină pandemie, a fost o mare încercare pentru noi, dar am plecat la drum cu mult curaj și optimism...Am avut anul trecut puțini turiști, dar nu ne descurajăm. Vrem să aducem aici la pensiune, prin intermediul Asociației Țara Vinului, produse atestate și apreciate de la producătorii locali. Chiar dacă este o perioadă grea visez să putem promova așa cum merită vinurile și produsele tradiționale din regiunea noastră printr-un marketing modern. Lumea trebuie să ne guste produsele și să le afle povestea pentru că aici în Alba chiar avem cu ce ne lăuda...“

Odată cu pandemia, redescoperim România...

Chiar dacă nu s-au plâns de lipsă de turiști anul trecut, efectele pandemiei s-au resimțit și la pensiunile din Bucovina. În zona Dornelor, Angela Acatrinei deține o pensiune în care reușește să îmbine în mod fericit tradiția locală cu facilitățile și confortul cerute de vremurile de azi. „Nu putem spune că nu am avut turiști, mai ales în vară, ne spune Angela Acatrinei. A fost și încă mai este o perioadă grea și nu știm ce va fi în acest an. Am avut turiști mai ales din țară. Oamenii s-au bucurat de ceea ce avem, de frumusețile din Bucovina. În tot răul este și un bine. Au trebuit să vină aceste vremuri neprielnice ca să ne redescoperim țara. Avem o țară frumoasă și mulți dintre noi abia acum, în pandemie, începem să o cunoaștem! Poate că este momentul să apreciem mai mult ceea ce avem, lucrurile simple și autentice, ceea ce ne reprezintă cu adevărat acasă și în lume.“

Vasile Braic

Alina Crețu, director executiv APPR: „2020 a fost un an complicat“

Asociația Producătorilor de Porumb din România este în acest moment una dintre cele mai importante asociații din agricultura românească, iar activitatea complexă pe care o desfășoară vizează în primul rând găsirea de soluții optime care să conducă la productivitatea fermierilor, care se confruntă cu tot mai multe probleme. Din acest motiv am stat de vorbă cu directorul executiv APPR, Alina Crețu, și am aflat concluziile anului 2020, dar și ce obiective vizează în acest an.

2020 a fost caracterizat de Alina Crețu ca fiind un an complicat atât din cauza secetei, cât și a pandemiei. „Fermierii care au suferit din cauza secetei au fost în centrul interesului nostru și vor rămâne în continuare pentru că această problemă nu are rezolvare imediată. Însă da, au existat și alte probleme legate de pandemie, de forța de muncă, de desfacerea mărfii pentru acei fermieri care au integrată și partea de procesare a produselor agroalimentare. A fost un an greu, care ne-a făcut să gândim mai durabil, însă puțini fermieri și-au permis să continue investițiile, de aceea sperăm că nu vom mai avea un an atât de greu cum a fost 2020. Pot spune că de la începutul pandemiei, din luna martie, au și început problemele în toate direcțiile. Am avut îngheț târziu, se observa deja și lipsa precipitațiilor, dar am crezut că poate nu va fi atât de rău și, pe deasupra, a venit și acea perioadă în care anumite localități au fost carantinate, care a avut efecte negative asupra fermierilor membri APPR, dar și asupra activității noastre de cercetare. Am trecut peste toate acestea, fermieri au reușit să semene la timp, însă rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. Este nevoie de sprijinul fermierilor, așa cum s-a întâmplat și anul trecut cu acele despăgubiri, chiar dacă nu în proporție de 100%, tocmai pentru ca în 2021 să nu intre în colaps un număr și mai mare de fermieri“, a declarat directorul executiv APPR.

Efectele secetei s-au regăsit mai ales în producțiile fermierilor, nu puțini fiind aceia care nu au recoltat porumb sau au avut producții de 1-2 t/ha. Dezastruos mai ales în cazul fermierilor mici care au găsit cu greu resursele necesare pentru a-și continua activitatea.

„Și fermierii APPR au suferit pierderi foarte mari din cauza secetei. Producțiile au variat de la 1-2 t/ha până la producții mai mari atunci când au fost condiții de irigat, însă, din păcate, au existat chiar fermieri care nu au recoltat nimic. Noi am făcut niște calcule și probabil, în medie, s-au pierdut între 45-50% din producția pe care o obțineau membrii asociației într-un an normal. Însă au existat și fermieri din zona Transilvaniei sau din vestul țării care au avut producții între 7 și 13 t/ha. Din păcate pentru fermierii din Bărăgan, Dobrogea sau din sud-estul Moldovei, situația a fost dramatică la cultura porumbului, unde rezultatele au fost între 2-4 t/ha și, repet, au existat și fermieri care nu au recoltat nimic“, a mai punctat Alina Crețu.

Tanymecus – proiect prioritar

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă agricultorii români este apariția dăunătorului Tanymecus sau gărgărița porumbului, motiv pentru care de 4 ani APPR, în colaborare cu INCDA Fundulea, desfășoară un proiect prin care speră să găsească soluții de protejare a culturilor. „Până în prezent am observat că acest dăunător apare în anii în care ne așteptăm mai puțin și poate avea efecte negative pentru fermierii din sudul, estul și nord-estul țării. În acest moment nu avem foarte multe instrumente prin care să-l combatem în afara tratamentului la semințe. Am primit derogare pentru această primăvară doar la porumb, nu și la floarea-soarelui și sperăm ca acest lucru să nu conducă la diminuarea producțiilor de floarea-soarelui, o cultură deosebit de importantă în țara noastră, iar fermierii să nu își piardă curajul și să semene în continuare chiar și în aceste condiții destul de complicate, cel puțin pentru prima parte de vegetație“, a mai adăugat Alina.

Tocmai aceste derogări au creat vâlvă printre agricultori și apicultori, aceștia din urmă acuzând fermierii de diminuarea efectivului de albine. În acest sens, directorul executiv APPR a specificat faptul că relația fermier – apicultor trebuie să se bazeze în primul rând pe dialog. „Noi ne-am dorit mereu să avem o relație cât mai apropiată, considerând în primul rând faptul că dialogul este cheia. Înțelegem faptul că sectorul apicol trece printr-o situație destul de complicată, dar trebuie să înțelegem cu toții că nu putem găsi cauzele într-un singur loc. Este cert că nu doar acest tratament pentru protejarea semințelor este cauza pentru diminuarea efectivului de albine la nivel european. Există mai mulți factori care conduc la aceste efecte dezastruoase pentru apicultori și, dacă nu comunicăm și nu vom găsi soluții împreună, nu vom reuși. Este adevărat că pe subiectul acesta al protecției semințelor este un blocaj major pentru că noi nu avem instrumente care să ne ajute să protejăm cultura. Am realizat și un ghid de bune practici unde sunt informații privind soiurile și hibrizii pe care îi semănăm, datele în care aplicăm tratamentele și multe alte informații utile. Doar așa, comunicând, vom găsi soluții“, a mai spus Alina Crețu.

Comunicare prin evenimente online

Evenimentele cu sute de fermieri organizate în câmp au lipsit cu desăvârșire în 2020, inclusiv evenimentele de renume precum Ziua Porumbului organizată în județul Ialomița ori în Moldova au avut loc, dar cu un număr redus de participanți. Cu toate acestea, informațiile au ajuns la cei interesați prin intermediul platformelor online. „Una dintre prioritățile noastre este ca fermierii să primească informații din surse profesioniste și de aceea ne implicăm în organizarea acestor evenimente. Am lansat și platforma Farm Forum, iar reacțiile sunt pozitive. Sperăm ca în acest an să putem organiza evenimente în câmp cu prezență fizică. Trebuie să spun că prevedem organizarea mai multor evenimente, în primă fază varianta online, inclusiv pentru cultura florii-soarelui“, a conchis directorul executive APPR.

Primul eveniment de acest gen va fi organizat în data de 11 februarie și este vorba despre Congresul Fermieri pentru Fermieri, care se află deja la cea de a VI-a ediție și în cadrul căruia se va realiza și decernarea trofeului Porumbul de aur, la categoria irigat și neirigat. Despre acest concurs am aflat că nu vom avea parte de rezultatele excepționale, cum au fost în alți ani. Câștigătorul la categoria irigat este din județul Ialomița și cel la neirigat, din județul Arad.

Larissa DINU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

2020 - un an bun pentru ICDVV Valea Călugărească

Institutul de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească este un reper pentru viticultura românească. De-a lungul timpului, reprezentanții acestuia au contribuit la dezvoltarea soiurilor de struguri și a clonelor de viță-de-vie, iar în prezent preocupările cercetătorilor sunt tot mai diverse, iar rezultatele nu întârzie să apară. Pentru a afla cum a fost 2020 din punctul de vedere al producției, dar și al cercetării am stat de vorbă cu domnul dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească.

Redactor: Domnule director, 2020 a fost un an plin de provocări, cu pandemie și secetă, care au fost consecințele pe care le-ați resimțit în cadrul institutului?

Dr. ing. Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Este clar că 2020 a fost un an dificil pentru plantațiile viticole din zonă. Aș vrea să încep prin a spune că în primul rând 2019 a fost compromis 100% din punctul de vedere al producțiilor, după care iarna a fost foarte secetoasă, ceea ce a condus la pornirea neuniformă în vegetație în 2020. La unele soiuri nu a existat suficient aparat foliar pentru a duce producția la final, a urmat o perioadă ploioasă, după care din nou o secetă cumplită în perioada de pârgă, ceea ce a condus la deshidratarea strugurilor în perioada coacerii, iar producția a fost diminuată la unele soiuri între 30-65%. Cu toate acestea, calitatea strugurilor a fost de excepție, iar vinurile vor fi mult mai bune, în special vinurile roșii. Producțiile medii au fost între 5-6 tone/ha, iar în plantațiile tinere, cele înființate prin reconversie au fost între 7-10 tone. Într-adevăr, și pandemia ne-a pus probleme pentru că inițial ne-am speriat cu toții, nu am lucrat cu zilieri exact în perioada de tăiat, și revizuit sistemul de susținere, ceea ce a condus la întârzierea altor lucrări și la diminuarea producției. Pe piața muncii sunt tot mai puțini zilieri și există o concurență teribilă între unitățile din zonă; proprietarii au început să plătească tot mai mult pentru efectuarea lucrărilor și așa a crescut în mod considerabil valoarea zilei de muncă. Ne-am descurcat, am găsit oameni, dar foarte greu, iar campania de recoltat a fost mai lungă.

Red.: Ce ne puteți spune despre măsurile pe care le luați în ceea ce privește schimbările climatice?

M.I: Avem foarte multe preocupări în ceea ce privește conservarea apei în sol, dar și utilizarea unor portaltoi cu anumită rezistență și apelăm la sistemele de irigație cu sistem redus. Pentru a veni în sprijinul viticultorilor am înființat cu o firmă din domeniu un lot experimental de 1.5 ha, unde am implementat un sistem de irigare subterană. Este ultima noutate din domeniu, ceea ce înseamnă consum redus de apă și rezultatele sunt foarte bune. Intenționăm să înființăm un lot experimental format din mai multe soiuri de struguri de masă, cu sistem de irigare subterană, și astfel să vedem unde se poate duce potențialul soiurilor în condiții optime, pentru că avem soiuri cu potențial foarte mare.

Red.: Legat de strugurii de masă, știu că în cadrul institutului se desfășura un eveniment important. În contextul pandemiei a mai avut loc?

M.I: Da, ne-am dorit foarte mult să aibă loc, chiar și online, numai să îl putem organiza. Am reușit să avem și prezență, 48 de persoane, nu mai mult, printre care și ambasadorul Elveției, toată conducerea ASAS, membrii MADR, producători de vin și alți specialiști din domeniu. Cu o zi înainte, o comisie formată din specialiști a analizat probele, iar a doua zi au avut loc expoziția și degustarea. La început, domnul ambasador a fost reticent în a gusta și am crezut să are o oarecare teamă, însă a fost foarte atent, iar la final a ales 4 probe. Dumnealui ne-a recomandat ca la un astfel de eveniment să participe mai mulți ambasadori sau, în condițiile pandemiei, să trimitem la ambasade strugurii pentru a-i promova. La fiecare ediție am adus și struguri din sortimentul internațional, fie din supermarket, fie struguri care sunt deja cultivați în România, tocmai pentru ca cei prezenți să facă o comparație. Însă am observat mereu că strugurii românești sunt mai gustoși, mai apreciați față de strugurii din soiurile străine cultivate în România.

Red.: Institutul are o importantă colecție de soiuri de struguri; desfășurați programe de cercetare pe soiuri românești, din străinătate? Care sunt prioritățile?

M.I: Așa este, institutul are cea mai mare colecție ampelografică din țară, 1.480 de soiuri din toată lumea. Cercetăm și soiuri de struguri vechi care ar trebui reintroduși în cultură, de exemplu soiul Negru Vârtos, care la un moment dat a dominat zona viticolă de sud, are niște particularități aparte. Noi îl studiem, am identificat deja 3 biotipuri și urmează să înființăm plantații pentru a ne da seama care dintre ele este mai valoros pentru vinuri de înaltă calitate. Cercetăm și Roșioara, un soi cu origini bulgărești, dar și Crâmpoșia, la care noi am identificat mai multe biotipuri. Acordăm o atenție sporită, vrem să analizăm foarte atent pentru ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să reintroducem aceste soiuri în cultură. Trebuie să echilibrăm ponderea soiurilor românești și cred că avem nevoie de soiuri inclusiv locale, care se pretează într-o zonă sau alta.

Red.: Au existat probleme în desfășurarea programelor de cercetare?

M.I: Nu, avem 10 proiecte de cercetare în desfășurare, în trei tipuri diferite de programe. Două proiecte sunt legate de materialul săditor viticol și de tehnologii viticole și vinificație. Avem teme prin planul sectorial al MADR, unde am reluat cercetările întrerupte de foarte mult timp în ceea ce privește crearea de noi soiuri de struguri atât de masă, cât și pentru vin. Trebuie multă răbdare în domeniul acesta pentru că până la omologarea unui nou soi trebuie să treacă 21 de ani. În domeniul selecției clonale am reușit să facem o schemă de selecție care a fost aprobată prin ordin de ministru și am redus durata de omologare de la 17 ani la 13 ani. Ne vom gândi și pentru soiurile de struguri dacă putem reduce această perioadă.

Red.: Când au avut loc ultimele omologări din cadrul institutului?

M.I: Ultimele soiuri de struguri au fost omologate în 2003, iar în 2010 6 clone de viță-de-vie. Avem în desfășurare alte clone, pe care cred că le vom putea omologa în 2-3 ani. A fost o perioadă în care au fost blocate astfel de cercetări, dar le-am reluat, nu doar noi ci și alți colegi din alte sectoare, pentru că până la urmă eu cred că este o chestiune de strategie națională pentru că la astfel de proiecte nu poți renunța, mai ales în contextul schimbărilor climatice, ai nevoie de creații naționale. Institutul are 17 creații, 8 soiuri și 9 clone de viță-de-vie. Unul dintre soiuri este Negru Aromat, pe care eu îl consider cel mai important. În piață nu găsești un vin atât de reușit, și negru și aromat. Încercăm variante optime pentru acest soi, încercăm rețete chiar și de rosé; momentan avem 3 variante pe care le urmărim. Încă din 2005 cercetăm combinații cu aronia, un fruct cu putere antioxidantă uluitoare și ne-am gândit să creăm un produs medicament, dar fără a strica echilibrul vinului. Suntem încă la nivel experimental, dar cred că vom pune pe piață un produs foarte valoros.

Red.: Sunteți renumiți și pentru calitatea vinurilor pe care le obțineți. Cum a fost 2020 din punctul de vedere al valorificării?

M.I. Avem foarte multe vinuri spre comercializare. Prețurile încep de la 8 lei/litru, dacă vorbim de cel vrac, avem și variantă bag-in-box, dar și îmbuteliat. Stăm mai bine la vinurile roșii,  multe dintre ele sunt și medaliate la concursuri naționale. 2020 a fost deficitar în ceea ce privește comercializarea, însă noi avem și două magazine, plus târgul de produse tradiționale de la București, unde vindem vinurile, dar și colaborări cu mici en-grosiști pentru zona de sud și o colaborare în Transilvania. Din păcate, zona de HoReCa a căzut foarte mult și am avut cu toții de suferit. Pot spune că avem vin pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele.

Larissa DINU

APIA continuă plățile în cadrul măsurilor implementate în contextul pandemiei COVID -19

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că astăzi, 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID, destinată următoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine), vegetal (legume-fructe și cartofi), în conformitate cu Nota Autorității de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea bugetului alocat de la 150 milioane de euro la  182,5 milioane de euro.

În cadrul măsurii un număr de 122.986 de fermieri au depus cereri de plată.

Astazi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro pentru un număr de 65.531 fermieri, respectiv: 23.375 pentru sectorul legume – fructe și cartofi , 24.826 pentru sectorul bovine și 21.616 de fermieri pentru sectorul  ovine/caprine.

Reamintim totodată că, începând cu 14 octombrie 2020 și până în prezent, APIA a plătit alte 5 scheme noi de sprijin destinate susținerii fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19, având ca sursă de finanțare atât bugetul național, cât și fondurile europene.

Buget național:

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru această schemă s-au depus 299 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 88.969.456 lei.

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru această schemă s-au depus 315 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 106.378.773 lei.

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru această schemă s-au depus 544 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 35.695.350 lei.

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Pentru această schemă s-au depus 913 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 45.892.518 lei.

Fonduri europene (FEGA):

  • Sprijinul financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză Pentru această măsură s-au depus 24 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 103.212 euro.

Sursa: apia.org.ro

Rolul medicilor veterinari privind apărarea sănătății publice

Măsurile restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, generează implementarea unor măsuri specifice în domeniul social și economic, dar mai ales asupra sănătății și a securității alimentare a populației.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și, de asemenea, în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor.

În această perioadă, este mai evident ca oricând rolul esențial al medicilor veterinari de liberă practică care prin activitatea zilnică asigură indemnitatea teritoriului țării noastre de anumite boli cu morbiditate și mortalitate mare în efectivele de animale, cu pagube economice însemnate. În același timp, activitatea medicilor veterinari este esențială în asigurarea siguranței alimentare a populației, fiind veriga de bază a lanțului alimentar. Nu se poate vorbi de siguranța alimentară în lipsa activității medicilor veterinari întrucât ei sunt cei care certifică faptul că produsele consumate de populație nu provin de la animale bolnave și, totodată, supraveghează calitatea și salubritatea produselor alimentare destinate consumului uman.

Medicii veterinari sunt cei care au intervenit și intervin, punându-și în pericol sănătatea în monitorizarea, supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la oameni (zoonoze).

Medicii veterinari membri ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii 160/1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii), precum și un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și cercetare, în baza responsabilităților ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret și eficient, oferă crescătorilor de animale și operatorilor din domeniul alimentar o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora sau efectuează acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecția animalelor și a mediului, siguranța alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la:

  • acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale și pentru modernizarea creșterii acestora în exploatații comerciale (ferme) care să asigure cerințele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecție și bunăstare;
  • evaluarea și înregistrarea exploatațiilor nonprofesionale și comerciale, identificarea și înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilități pentru obținerea de subvenții sau alte ajutoare guvernamentale;
  • asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la om prin efectuarea acțiunilor de supraveghere, operațiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
  • sprijin acordat proprietarilor de animale pentru implementarea dispozițiilor stabilite de autoritățile veterinare privind izolarea și eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
  • monitorizarea respectării legislației privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale și la oameni,
  • monitorizarea circulației animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) și a produselor biologice.

Supravegherea implementării măsurilor de reducere a riscului de contaminare a omului care este posibilă prin:

  • contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni;
  • manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna etc.);
  • consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar sau incorect preparate termic;
  • nerespectarea normelor generale de igienă și profilactice;
  • garantarea calității și salubrității produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene şi analize privind încărcătura microbiană a parametrilor fizici chimici, prezența reziduurilor din materii prime și din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialiști bine pregătiți profesional și cu experiență în domeniu;
  • întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
  • dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociațiile profesionale, acordând consultanță de specialitate, prin analize și dezbateri organizate, prin participarea la acțiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea și combaterea unor situații speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evoluției unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, precum și sănătatea angajaților, a agenților economici cărora le acordă servicii de specialitate.

În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate măsurile adecvate de biosecuritate în exploatațiile cu animale, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție și de protecție în vigoare, cu mențiunea că este și responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a infectării cu COVID-19.

Medicii veterinari, în colaborare cu autoritățile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, în protejarea mediului. precum și în alte priorități economice și sociale.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA - secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Piețele agroalimentare se închid pas cu pas

Deși producătorii agricoli și mulți consumatori care preferă să cumpere din piețe au dezaprobat închiderea acestor spații, piețele agroalimentare se închid treptat ca măsură de prevenire a riscului de infecție cu COVID-19.

Producătorii agricoli au dezaprobat această măsură, explicând că astfel sunt favorizate marile lanțuri comerciale, supermarketurile şi multinaţionalele, iar agricultorii români nu vor mai avea unde să îşi vândă recolta. Mai ales că vorbim despre produse perisabile ce trebuie aruncate dacă nu pot fi valorificate imediat.

„Suspendarea pieţelor agroalimentare din spaţiile închise este o măsură injustă pentru producătorii români, în condiţiile în care hypermarketurile îşi pot continua activitatea“, se arată într-un comunicat al federației PRO AGRO care a solicitat Executivului revenirea asupra deciziei de suspendare „cât mai grabnic“.

De altfel, soluții ar putea fi găsite. Potrivit PRO AGRO, așa cum au putut fi găsite soluții în cazul unor amplasamente – deschiderea pereților laterali, mutarea tarabelor în spațiu deschis – pot fi găsite soluții și în cazul magazinelor proprii ale micilor producători, unde se comercializează preponderant produse de origine animală, pentru ca aceștia să-și poată continia activitatea.

„Nu putem să nu observăm caracterul total injust al acestor măsuri, dar și faptul că s-a acționat cu dublă măsură față de activitatea hypermarketurilor care își pot continua activitatea. De asemenea, trebuie menționat că în mod uzual producătorii care își valorifică producția prin magazine proprii nu au contracte de colaborare cu marile magazine, fiind expuși riscului falimentului“, mai spun reprezentanții federației PRO AGRO.

Consumatorii au nevoie de piețele agroalimentare

Mai mult decât atât, consumatorii au nevoie de aceste piețe, ei fiind cei care le-au menținut în viață până acum înțelegând că așa asigură diversitatea și durabilitatea sectorului agricol autohton, spune și Daniel Botănoiu, fermier și consultant agricol, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Într-o scrisoare deschisă adresată șefului Executivului, postată pe pagina sa de Facebook, Daniel Botănoiu vine nu numai cu argumente solide pentru ca piețele să rămână deschise, dar și cu soluții concrete: „Domnule Orban, nu luați în judecată sumară închiderea piețelor lansată de cei care nu se pricep deloc, gândiți fenomenul în ansamblul său!

Consumatorii români au nevoie de aceste piețe, ei sunt cei care le-au menținut în viață până acum, ei au înțeles că așa asigură diversitatea și durabilitatea sectorului agricol! Nu îi trimiteți la produsele «trase la Xerox» din marile lanțuri de magazine! Lăsați-i să aleagă din varietatea acestor produse, lăsați-i să aleagă sănătatea, lăsați-i să sprijine producătorul roman!“

Mai mult decât atât, închiderea piețelor duce la o densitate mai mare de consumatori în marile magazine, ceea ce înseamnă o rată mai mare de răspândire a Covid-19, mai explică Botănoiu.

Risipă alimentară în vremuri de pandemie…

Trebuie să ținem cont și de închiderea HoReCa, unde vânzările au scăzut cu 40%, la producătorii mici și mijlocii către aceste unități, ceea ce înseamnă că marfa produsă fie a luat calea piețelor agroalimentare, fie a fost aruncată…

„Întrebarea se pune: în vremuri de pandemie ne permitem risipa alimentară generată de aceste decizii aberante? În varianta închiderii piețelor accesul legumelor și fructelor românești în galantare va fi extrem de mic, aproape către zero! Consider că piețele agroalimentare dispun de măsuri de protecție, precum și de circuite funcționale (ventilație și climatizare ambientală) mult mai generoase și eficiente decât în cazul lanțurilor de mari magazine.

Prin decizia pe care o veți lua, fie permiteți accesul produselor românești pe masa consumatorilor, fie veți asista din fotoliul de la Palatul Victoria la falimentul agriculturii românești și la dispariția fizică a fermierilor înglodați în datorii! Dumneavoastră decideți!!!“, mai spune Daniel Botănoiu în scrisoarea deschisă adresată premierului Ludovic Orban.

Şi Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România a solicitat ca toate pieţele agroalimentare permanente din ţară să rămână deschise, iar măsurile de restricţionare a activităţilor să fie luate punctual, acolo unde se constată că administratorii nu respectă măsurile pentru prevenirea şi combaterea COVID-19.

Acțiuni de protest din partea producătorilor agricoli

În speranța că vor convinge Guvernul să renunțe la decizia de închidere a piețelor ce funcționează în spații închise, câteva zeci de producători agricoli și muncitori din domeniu au organizat o manifestație în Piața Victoriei. Veniți din diferite părți ale țării, în ciuda frigului și a ploii reci – ca o ironie cruntă după un an de secetă cumplită…– manifestanții au stat demni în fața clădirii Guvernului pentru a transmite mesaje clare Executivului: „Deschideți piețele!“, „Vrem să muncim, nu să murim!“, „Supermarketurile-n câștig, țăranii evacuați în frig!“, „Vrem soluții concrete, nu țărani evacuați din piețe!“, „Piețele pentru producătorii români!”, „Susțineți țăranii!”, „Sprijinul tău este sămânța acțiunii noastre!“, „Agricultura familială la scară mică – țărănească“. Vocea participanților a convins, se pare, deoarece mai mulți participanți la protest au fost primiți la Palat pentru a discuta cu reprezentanți ai Guvernului.

Cine a organizat protestul

Potrivit Agerpres, acțiunile de protest au fost organizate de Asociația Eco Ruralis, Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, Uniunea Salvăm Țăranul Român, Asociația Fermierilor Utilizatori de Automate de Lapte Crud din România, Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură, Federația Națională a Lucrătorilor, Federația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale, Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat, Cooperaiva Agricolă Roșiori de Ialomița, Asociația Femeilor din Mediul Rural Olt.

Ce au cerut manifestanții

Pe lângă mesajele transmise prin viu grai și prin pancarte cu scris citeț, producătorii și lucrătorii agricoli au solicitat concret: revizuirea Hotărârii de Guvern care a reglementat închiderea piețelor, a halelor alimentare și a târgurilor locale desfășurate în spații închise; sprijinirea urgentă și strategică a pieței locale și a lanțurilor scurte alimentare în condiții de siguranță pentru sănătatea publică. De asemenea, manifestanții au mai cerut ca Guvernul să compenseze pierderile suferite de țărani și de micii producători afectați de această măsură de închidere a piețelor închise, știut fiind că produsele comercializate de aceștia sunt perisabile și, deci, toată munca lor ajunge la gunoi. Protestatarii au mai solicitat și accesul la piață pentru micii producători, respectarea obligațiilor internaționale pentru drepturile omului în sectorul agroalimentar, participarea țăranilor și a micilor producători la luarea deciziilor și dialog permanent cu autoritățile la nivel central.

Ministrul Adrian Oros dă vina pe dezinformare…

„Doar 27 de pieţe dintr-un total de 514 au rămas închise în urma restricţiilor impuse de autorităţi, ceea ce reprezintă 5,25%“, declară ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

Recent, într-o conferință de presă susținută la sediul MADR, actualul responsabil al agriculturii românești a spus că în toată această problemă „există foarte multă dezinformare“.

„Stadiul de funcţionare a pieţelor agroalimentare, pentru că există foarte multă dezinfomare, este la 16 noiembrie 2020. Dintr-un total de 514 pieţe agroalimentare, 367 au funcţionat dintotdeauna în spaţii deschise sau semi-deschise, nu s-a modificat nimic. Pentru 120, care funcţionau în spaţii închise, primarii au găsit soluţii privind modificarea fluxului astfel încât şi acestea au fost deschise. Au rămas închise 27 de pieţe din spaţii închise, adică 5,25%. Asta este realitatea privind pieţele agroalimentare“, a precizat Oros.

Dezinformare sau nu, între timp pe platformele de socializare românii au început să se unească în grupuri de Facebook unde se promovează produsele autohtone – alimentare și nealimentare. Pe principiul „Unde-s mulți, puterea crește!“, consumatorii români au început să înțeleagă că gustul produselor românești va dispărea dacă nu sprijinim producătorii cumpărându-le marfa. Unul dintre aceste grupuri este „Nici eu nu cumpăr de la supermarket“, unde românii se sfătuiesc de unde să cumpere produse autohtone, recomandă și socializează. Există, deci, speranță.


Ce spune legea

Conform Hotărârii nr. 52 a CNSU, activitatea pieţelor agroalimentare în spaţii închise, târgurilor, bâlciurilor, pieţelor mixte şi volante şi a talciocurilor a fost suspendată începând din 9 noiembrie pentru a preveni infectarea cu Covid-19: „Se propune menținerea suspendării activității piețelor agroalimentare în spații închise, târgurilor, bâlciurilor și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 384/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice. 69. Prin excepție de la prevederile pct. 68 se permite activitatea piețelor agroalimentare, inclusiv a piețelor volante ce pot fi organizate în zone publice deschise, cu respectarea normelor de protecție sanitară“.


Simona Nicole DAVID

Câtă tensiune mai putem suporta?

Situaţia din jurul nostru este tot mai apăsătoare, plină de momente neprevăzute și tot mai nesigură pe zi ce trece!

Încerc să cred că omenirea s-a îndreptat demult cu paşi repezi spre autodistrugere, fiind acum afectată din toate punctele de vedere: economic, social, cultural şi, mai cu seamă, emoțional şi spiritual. Putem observa în jur revolte, proteste, din ce in ce mai mulți oameni fără loc de muncă, o adevărată luptă pentru supravieţuire!

Economia este aproape la pământ. Nu ştiu dacă trebuie să dăm vina doar pe coronavirus, pe vreme sau vremuri, ori pe conducere. Poate că este şi vina fiecăruia dintre noi sau, cine ştie, viitorul ne este deja scris, dacă luăm în seamă zicerile… clarvăzătorilor. Urmează, se spune, o criză, o perioadă care, de va fi să fie aşa, cu siguranţă o să transforme omenirea în totalitate, ceea ce mă determină să cred că lumea nu o să mai fie vreodată la fel.

Probabil vor urma noi structuri, regimuri şi conduceri, apoi noi idei despre ce ar trebui sa facem pentru a… re-evolua. Practic, o vom lua de la zero, sau aproape de la zero, ca după un război, dar fără gloanţe, armate, tratate de pace, fără a mai pleca de acasă pentru a apăra integritatea statului în care am crescut.

Poate ne vom reveni greu dintr-o cădere economică previzibilă. Omenirea este dezorientată, speriată, ceea ce o face cu atât mai vulnerabilă în faţa a tot ce se află în juru-i. Posibilitatea de a trece de la o stare normală la ceva asemănătoare nepăsării faţă de ceea ce se întâmplă în mediul în care există este atât de mare încât creşte pericolul adâncirii prăpastiei dintre normal şi anormal. Astfel, preocuparea şi capacitatea de a lupta pentru mai bine, pentru viitorul nostru, al generaţiilor viitoare, va scădea considerabil. Ar trebui să ne regăsim, să ne revenim din marasmul gândirilor nefaste şi să realizăm că schimbarea nu poate fi generată de cei sau numai de cei aflaţi la un moment dat la cârmă. Totul ţine de noi, de modul în care gândim, muncim şi relaţionăm.

Pe de altă parte, faptul că ajungem să învinuim în permanenţă oamenii din jurul nostru, pornind de la conducere până la un simplu coleg sau prieten, să căutăm vinovaţi totdeauna în altă parte decât în preajma noastră, în ceea ce facem, se datorează poate şi evoluţiei tehnologiei ce ne determină să ne vedem perfecţi, lipsiţi de greşeli. Ar trebui să nu uităm nicicând zicala: „Ţine capul sus să poţi observa, dar nasul jos să poţi învăţa.“ Astfel vom putea avea capacitatea de a realiza că doar prin luptă pentru o viaţă modestă şi liniştită printre semeni vom putea tempera instinctul de supremaţie, de dominaţie ce caracterizează omenirea dintotdeauna.

Andrei Oprea-Banu

  • Publicat în Social

O producție ridicată începe cu o fertilizare adecvată

Toată agricultura României se află într-o situație fără precedent. În primul rând, ne confruntăm cu virusul SARS COV-2, problemă generală la nivel mondial, iar în al doilea rând, o mare parte dintre fermierii români s-au confruntat cu o secetă nemaiîntâlnită din 1946-1947.

Fermierii sunt obișnuiți cu provocări agresive, dar responsabilitatea noastră, a tuturor, este să ne îndreptăm atenția către o agricultură adaptată acestor condiții, care sunt din ce în ce mai dificile. Ne aflăm în plină campanie de semănat cerealele păioase și acum este momentul să abordăm o altă strategie pentru o siguranță mai mare a recoltelor din 2021. Prin utilizarea tehnologiilor clasice, o mare parte din fermieri au înțeles că acestea nu se adaptează actualelor schimbări climatice și, astfel, nivelul producțiilor este scăzut.

La începutul unui nou an agricol este momentul să alegem inteligent fertilizarea adecvată. O hrană echilibrată pentru plante este similară cu nutriția omului. Atunci când ne hrănim corespunzător și echilibrat, organismul uman, dar și plantele, beneficiază de o stare excelentă. Nutriția echilibrată se realizează în concordanță cu necesarul plantelor. Surplusul de fertilizanți înseamnă ineficiență economică.

Selecția de fertilizanți pentru următorul an agricol este necesitate. Naturevo recomandă reorientarea de la îngrășămintele clasice din cauza pierderilor ridicate de substanțe active. Îngrășămintele cu eliberare controlată reprezintă soluția modernă și are la bază ani întregi de cercetare. Acestea sunt adaptate condițiilor actuale de mediu și de producție cu care se confruntă fermierii.

Experiența confirmă că îngrășămintele inteligente rămân cea mai bună variantă de fertilizare.

Îngrășămintele clasice sunt expuse la pierderea azotului prin volatilizare sau levigare și blocarea celorlalți nutrienți. În România, alternanța temperaturilor foarte ridicate cu cele scăzute și perioadele scurte cu precipitații abundente au loc din ce în ce mai des și neprevăzut, ducând la pierderea azotului prin levigare sau evaporare și blocarea altor nutrienți.

Produsele Naturevo cu inhibitor de nitrificare DMPP (NOVATEC CLASSIC) au procesul de nitrificare încetinit (transformarea din NH4 în NO3 are loc in câteva săptămâni), iar azotul nitric eliberat mai lent. Ca urmare, disponibilitatea azotului este adaptată suplimentar la cerințele plantelor, eficiența azotului și a celorlalte elemente nutritive din compoziția îngrășămintelor este crescută. Pentru fertilizarea din primăvară menținem aceeași linie a unei fertilizări inteligente și venim în întâmpinarea fermierilor cu uree ce conține inhibitori de urează – Nexur, NEXUR S, AirTek și inhibitori de nitrificare din gama NG.

Produsele cu inhibitori de nitrificare și de urează depășesc performanța îngrășămintelor clasice, chiar cu doze mai reduse la hectar.

Inhibitorii din îngrășămintele pe care Naturevo le are în portofoliu, cum ar fi DMPP, NBPT, NPPT, NGuard, au fost de mult cunoscuți pentru reducerea emisiilor de amoniac în atmosferă și cantitățile de nitrați/nitriți în sol.

Plantele au nevoie ca fenofazele să se desfășoare mult mai repede pentru a trece de multiplele perioade critice. În afară de soluția de stimulare a semințelor odată cu tratamentul clasic, avem la îndemână un instrument cu valori multiple: Basfoliar Triple Flo – un fertilizant cu Zn – 33%, Mn – 22% si Cu – 9%.

Culturile de rapiță au nevoie de o fertilizare cu bor în toamnă pentru a se evita crăparea tulpinilor și instalarea unor boli foarte periculoase precum Phoma, Verticillium, Botrytis etc. Borul mărește rezistența plantelor la ger cu 2-3°C. Nu toate tipurile de bor sunt la fel de ușor asimilabile pentru plante. Produsele cu bor care au în compoziție polioli sunt cele care fac diferența. Poliolii reprezintă un complex de substanțe organice obținute din sfecla de zahăr cu efecte stimulatoare pentru toate procesele fiziologice din plante și de transfer accelerat al borului în plante; Polyactiv B este un produs care a făcut diferența în cultura de rapiță, de cereale, aplicat atât în toamnă, cât și în primăvară. Astfel, oferta de produse Naturevo pentru fermierii care vor să aplice tehnologii performante este diversificată și adaptată unei agriculturi performante.

Nu este ușor să renunțăm la obiceiurile vechi și să aplicăm ceva modern, dar când o facem culturilor vor răsplăti prin producții ridicate și profitabile.

Echipa Naturevo vă ajută să faceți lucrurile diferit!

Ing. Mihaela RADU, director marketing Naturevo

www.naturevo.ro

Bărăganul, sub „asediul“ secetei pedologice

În luna septembrie, în localitatea Orezu din județul Ialomița a avut loc cea de-a 11-a ediție a Zilei Porumbului. Cum era de așteptat, pandemia de coronavirus și-a pus din plin amprenta pe organizarea evenimentului. S-a păstrat distanțarea socială, numărul fermierilor participanți nu a mai fost de ordinul sutelor ca la edițiile precedente, ci al zecilor... Iar, pe lângă problema pandemiei, o altă problemă a marcat ediția din acest an a Zilei Porumbului. Este vorba de seceta pedologică extremă care afectează grav culturile din acest an din Bărăgan și nu numai... Cifrele oficiale vorbesc de peste un milion de ha afectate.

Cifrele confirmă dezastrul

Cu greu putem vorbi în acest an de o adevărată „Zi a Porumbului“, cel puțin în zona de sud-est. Și asta pentru că în acest an România se confruntă cu un fenomen cu care nu s-a mai întâlnit de mult: seceta pedologică. Și nu numai fermierii o simt, cifrele sunt prinse și în cele mai recente statistici. Astfel, potrivit datelor Comisiei Europene, în anul de marketing anterior România a contribuit cu 64% la exporturile totale de 5,8 milioane de tone de porumb. Iar acum, conform celor mai recente estimări, UE va exporta 2,7 milioane de tone de porumb, cu 1 milion de tone mai puțin decât se estimase în anteriorul raport și cu 2,1 milioane de tone sub nivelul din 2019/2020, tocmai ca urmare a reducerii producției în România. Tot din datele Comisiei Europene, în primele 11 săptămâni ale acestui an de marketing (1 iulie – 13 septembrie) am exportat în jur de 35.400 de tone, cu aproape 68% mai puțin decât în anul anterior. Așadar, și cifrele confirmă dezastrul…

Dar, potrivit lui Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“, „această secetă pedologică era previzibilă. Încă din toamnă am spus că, din anii anteriori, pornim cu o anumită rezervă de apă care nu ne dă speranța unui an foarte bun. Și am spus asta de multe ori și uneori chiar am deranjat... Încă din luna februarie am analizat cu doctorul Dumitru Manole situația din Dobrogea și mi-am dat seama că o asemenea situație nu văzusem în 50 de ani de activitate. Concret, vedeam o secetă care nu dădea speranțe nici măcar pentru grâu în sensul de a ajunge să formeze spic. Ceea ce s-a și întâmplat. Acum putem spune că situația în România este una grea pentru că suntem într-o zonă de climat temperat-continental cu specificități. Iată o iarnă blândă cu rare perioade de temperaturi sub zero grade și un martie-aprilie cu temperaturi de până la minus 9 grade. În aceste condiții chiar și plantele foarte rezistente pot avea mult de suferit. Mai mult decât atât, în condițiile în care nu există apă, stresul este și mai mare pentru culturi. Uitați-vă la cultura de porumb acum... Chiar în condiții de irigare este dezastru... Și asta pentru că irigarea nu mai e eficientă când vorbim de secetă pedologică. În legătură cu această situație, în luna februarie a anului viitor Academia va prezenta o situație pe regiuni a rezervei de apă din sol. Cu excepția nord-vestului țării unde nu sunt probleme, în rest toată țara întâmpină dificultăți cu rezerva de apă din sol. Și vorbesc nu de rezerva de sol de suprafață – cea de la cca 20 cm, ci de cea care începe de acolo de unde rădăcinile își iau seva pe întreaga perioadă de vegetație. Acolo sunt cele mai mari probleme.“

Despăgubiri?

Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, ne-a declarat că situația era cunoscută, de aceea s-a încercat crearea unui cadru legislativ pentru despăgubiri. „E trist ce vedem astăzi, cel puțin cu o parte a agriculturii românești față de ce era anul trecut. Mi-aduc aminte, zâmbind acum, că anul trecut unii fermieri se plângeau că au producții între  9 și 12 tone... Și asta în condițiile în care acum, în unele zone cum ar fi Ialomița, producția de porumb este și de două tone la ha. Vă dați seama ce pierderi înseamnă asta pentru fermieri. Din funcția în care mă aflu pot să vă spun un lucru deja știut... Și anume că noi am avut o inițiativă legislativă prin care propuneam ca fermierii să fie despăgubiți cu 75% din cheltuieli coroborat cu o amânare a ratelor la bănci... Din păcate, legea a fost contestată chiar de autoritățile în domeniu la Curtea Constituțională și a fost declarată neconstituțională din motive nu foarte serioase din punctul meu de vedere.“

Am stat de vorbă și cu președintele LAPAR și fermier în zona de sud-est, Nicolae Vasile. „Sigur, avem o mare problemă – seceta. Dar, dacă privim tabloul în ansamblu, vedem că 60% reprezintă mediul, natura iar 40% știința noastră. Într-un cuvânt, asta este agricultura. Problema în România este că nu avem nici servicii de management financiar și stăm prost și la capitolul consultanță. De exemplu, m-a contactat un domn fermier care se plângea că are probleme cu banca. De ce? Voia să mai ia o combină, în condițiile în care mai avea două. Și totul pentru doar 150 ha... «Pentru ce vă mai trebuie un utilaj?», l-am întrebat... «Așa vreau eu», mi-a răspuns... Aici e una din probleme... Eu caut să dezvolt, de aceea am venit la LAPAR, și o consultanță eficientă pentru fermieri. Se știe: toată lumea se pricepe la agricultură, la fotbal și la politică dar, din păcate, sunt foarte multe probleme pe care noi nu le stăpânim. Dar noi ne dăm cu părerea... Și asta în condițiile în care agricultura este primul sector economic al țării. Noi discutăm de digitalizarea agriculturii, dar nouă ne lipsesc lucruri fundamentale, informații de bază, pe care unii colegi nu le știu. Nu avem tactici și strategii viabile pentru agricultură. De exemplu, aveam legi care defineau calamitatea, dar au fost abrogate prin ordonanțe iar acum, în acest moment, nu avem o definiție a calamității care să ajute agricultorii. De exemplu, toți discută despre secetă hidrologică, când acum nu mai vorbim de așa ceva... D-abia anul acesta am dat definiția secetei pedologice cu care ne confruntăm acum. E inadmisibil...“, conchide președintele LAPAR.

Am întâlnit și un fermier fericit...

Că românul face haz de necaz se știe. Alexandru Gheorghe, fermier din Ialomița, a știut să vadă și ceva bun în tot dezastrul din această toamnă. „Personal lucrez 4.000 ha și pot să vă spun că, deși anul acesta obțin cele mai proaste producții din viața mea, în acest moment sunt cel mai fericit om! Adevărul este că sunt mai bucuros acum, cu aceste producții! De ce spun acest lucru? Pentru că mă așteptam la mult mai puțin. De fapt, la cum a fost vremea, în special în mai-iunie, m-așteptam să nu fac absolut nimic, producția să fie zero. La grâu, la rapiță, la sfârșitul lunii mai, situația părea iremediabilă. Compromiterea culturilor părea totală. Noroc că au venit câteva ploi și s-a făcut rapiță de circa 2.500 la ha, la floarea-soarelui facem spre 3.000, iar la porumb estimez că vom recolta între 3 și 6.000 kg la ha. Din acest motiv sunt acum fericit... Teoretic, nu trebuia să am nicio producție, dar practic am ceva...“

La rândul său, Mihai Afiliu, care cultivă 7.000 ha teren agricol, ne-a spus că „acest an, din punct de vedere agricol, este no comment din cauza condițiilor foarte dificile. Din acest motiv trebuie să găsim soluții să ne mai descurcăm cel puțin un an, iar după aceea vedem ce mai facem. Toată agricultura din sud-estul României suferă acum foarte mult... Din punctul meu de vedere, și nu numai, problema poate fi rezolvată prin comasarea terenurilor, făcute niște contracte de arendă pe perioadă mai lungă cu garanția că ai terenul în proprietate și dezvoltarea sistemului de irigații.“

Scrisoare  deschisă...

Liderii PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR au adresat autorităților o scrisoare deschisă în care își arată îngrijorarea cu privire la despăgubirile din acest an de care ar trebui să beneficieze fermierii afectați de secetă. Am selectat câteva pasaje:

„Referitor la Proiectul de Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019 afectate de seceta pedologică, Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă atrage atenția și își manifestă îngrijorarea asupra Capitolului III – Procedura de acordare a ajutorului de stat, din care lipsesc cu desăvârșire informații certe privind suma totală alocată de către MADR pentru efectuarea acestor plăți, sumă care a fost estimată la valoarea de 1,2 miliarde de lei. În documentul postat inițial pe site-ul MADR la art. 11 era prevăzută ca sumă maximă alocată acestei scheme de ajutor 1.08 milioane!

Nicăieri în cadrul documentului aflat în dezbatere nu este specificat faptul că aceste plăți se vor face parțial, urmând ca diferența să fie încasată după următoarea rectificare bugetară din octombrie! Mai mult decât atât, în cuprinsul art. 11 a fost introdus un nou alineat (2) care precizează că „în situația în care sumele necesare depășesc plafoanele bugetare aprobate cu această destinație, valoarea ajutorului se reduce proporțional pentru toți beneficiarii schemei de ajutor de stat“.

Cum puteți sugera că sumele nu acoperă suma estimată inițial dacă public ați afirmat că există, chiar dacă nu este menționată expres?

Discutăm asumat despre secetă pedologică extremă încă din luna martie 2020, când au început să apară primele Ordine de Prefect în baza cărora fermierii au putut solicita întrunirea comisiilor de constatare! Azi auzim despre despăgubiri pentru pagubele provocate de acest fenomen meteorologic extrem, într-un amestec de antagonism cu sectorul zootehnic.

Care este motivul pentru care s-a făcut suplimentarea bugetului MADR? Înțelegând că și alte sectoare au nevoie de sprijin, considerăm totuși că plata despăgubirilor provocate de secetă ar trebui să reprezinte prioritatea zero, conform discuțiilor avute până în prezent! Dacă sumele alocate sunt pentru sectorul vegetal, de ce suma maximă alocată nu se regăsește în proiectul de Ordonanță? , se mai arată în document.“

Bogdan PANȚURU

Domeniile Ostrov, un bun exemplu de management al riscului

Seceta, pandemia de COVID-19 și înghețul târziu au fost doar câteva dintre provocările anului 2020 la Domeniile Ostrov, dar, în ciuda acestor probleme, toamna vine cu vești bune: recolte bune pentru strugurii de masă și de vin, pentru piersici și prune.

Domeniile Ostrov reprezintă un bun exemplu de management al riscului. Cu toate problemele specifice sectorului agricol în acest an, aici rezultatele sunt bune. Strategia bine gândită, investițiile în sisteme de irigații, în tratamente fitosanitare, în soiuri rezistente și în forță de muncă au dat roade. Totuși, ce înseamnă un an secetos într-o zonă în care oricum nu plouă prea mult?

Un an secetos pentru administratorii Domeniilor Ostrov se vede în facturile de curent electric, folosit din plin pentru a scoate apa din Dunăre, apă atât de necesară pentru a iriga. Cele 2.000 de hectare sunt irigate în proporție de peste 90%, costurile cu energia ajungând la 500.000-600.000 de lei.

Ploaia nu vine doar cu beneficii

Recunoscători pentru rezultatele obținute, administratorii Domeniilor Ostrov văd și partea plină a paharului. „Pentru noi, anul secetos este bun din multe puncte de vedere pentru că ploaia nu vine doar cu beneficii. De altfel, nimic nu vine doar cu părți bune. De pildă, pot fi ploi acide care pot face mai mult rău. Iar când irigăm noi, dăm plantei câtă apă trebuie, când trebuie“, explică administratorul Domeniilor Ostrov, Lucian Ștefan Velciu.

Producția de struguri este una bună, ținând cont și de seceta din acest an, rezultatele bune fiind obținute datorită sistemului de irigații prin picurare, foarte bine pus la punct.

„Chiar dacă a fost un an secetos, producția este bună, la fel ca și în alți ani. De exemplu, la strugurii de masă, în 2019, producția a fost de 25 de tone la hectar, iar în acest an va fi la fel, aproximativ 25-26 de tone la hectar“, spune Costel Panait Benn, șef Ferma 3, Domeniile Ostrov.

În privința strugurilor de vin, și aici rezultatele sunt mulțumitoare: 15-18 tone pe hectar. Pentru vin, seceta înseamnă că va fi mai puțin, dar va fi mai aromat, mai puternic, foarte tare, corpolent.

20 de tone la hectar pentru prune și piersici

Comparativ cu anul trecut, în acest an producția de prune s-a dublat, ajungând la 20 de tone la hectar. „Din punctul meu de vedere, prunul alternează ca producție. Dacă anul trecut am obținut până în 10 tone la hectar, în acest an am dublat producția. Ce-i drept, anul trecut am avut și probleme cu instalația de irigații“, explică Costel Panait Benn.

Vești bune vin și din livada de piersici, și aici fiind o recoltă bogată: 20 de tone la hectar. „A fost o recoltă bună în acest an, nu am afectați nici de brumă, nici de înghețul târziu. Putem spune că a fost o livadă protejată din acest punct de vedere“, mai spune șeful Fermei 3.

Și la cireșe s-a înregistrat o producție bună în această vară, aproape 15 tone la hectar. De altfel, în acest an s-a obținut un rezultat record la gramajul unui fruct: cireașa de 20 de grame.

Rezultate mai puțin bune au fost la caise, unde înghețul târziu a lovit din plin livada. Din acest motiv, administratorii Domeniilor Ostrov se gândesc la o nouă strategie: înlocuirea livezilor de caise cu viță-de-vie pentru vin, ceea ce înseamnă transformarea unor probleme în oportunități, știut fiind că seceta poate fi un atu în producția de vin. Aceste rezultate nu pot fi obținute însă fără forță de muncă, atât de greu de găsit și în agricultură. Aici, la Domeniile Ostrov, administratorii înțeleg cât de important este capitalul uman și motivează oamenii pentru ca aceștia să revină în fiecare an la cules. Unii dintre ei vin de 15-20 de ani și sunt mulțumiți că au șansa de a lucra în țară, alături de familie.

Refacerea sistemului de irigații pornise coerent pe două direcții: infrastructura secundară (private) refăcută în totalitate prin fonduri europene în 2014, prin alocarea a 435 de milioane de euro în Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și programul național de refacere a infrastructurii principale, în 2015, prin alocarea a peste 1 miliard de euro – lege aprobată de Parlament.

România este încă departe de finalizarea acestor programe, chiar dacă termenul era 2020.


Pe termen lung, seceta poate avea efecte dramatice. Demarat în două direcții, în 2014 și 2015, programul pentru refacerea sistemului de irigații și a infrastructurii principale avea termen de finalizare în acest an – 2020. Departe de a fi însă gata, acest program și-ar fi dovedit utilitatea mai ales în acest an, când este o secetă poate la fel de cruntă cum a fost cea din 1947.


Domeniile Ostrov au o suprafață agricolă de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare, 400 de hectare livadă (cais, piersic, măr, prun, cireș, vișin, nuc), 150 de hectare de lucernă și porumb – nutrețuri pentru vacile Angus și 200 ha de sere. De asemenea, includ două mari centre: Ostrov, cu  cinci ferme și o suprafață de aproximativ 600 de hectare, și Lipnița, cu nouă ferme și o suprafață de aproape 1.000 de hectare.


Simona Nicole DAVID

Abonează-te la acest feed RSS