Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 May 2021

Portul popular, inspirație pentru obiecte vestimentare moderne

Liliana Dobrițoiu sau Lili cum îi spun prietenii, este unul dintre acei meșteri populari pe care i-am cunoscut cu ceva timp în urmă în cadrul târgurilor de profil. Comercializează ii cusute manual, dar și la mașină, precum și diverse alte obiecte de îmbrăcăminte ce au broderii inspirate din portul popular. Efectele pandemiei se resimt și în afacerea ei: a fost nevoită să reducă personalul, veniturile i-au scăzut dramatic, însă nu se dă bătută și speră să reușească să se mențină pe piață.

Debut entuziasmant

„În urmă cu 5 ani am început să lucrez ii; mama lucra ii încă din copilărie așa că pot spune că mi-au plăcut. Mie îmi place să creez, să inventez modele și nu țin neapărat să păstrez literă cu literă cum este un model în tradiție. Îmi place să combin, să mai vin cu ceva în plus și să dau culoare și eleganță produselor. Într-adevăr, am început cu ii cusute de mână și atunci am încercat să păstrez cât mai mult tradiția, dar apoi mi-am zis că ar trebui să creez și modele moderne ce pot fi purtate în viața de zi cu zi“, a declarat Lili.

broderie

Aceasta a achiziționat și mașini de brodat, însă nu s-a gândit că le va folosi pentru a crea ii. Cerințele din piață au condus și spre acest lucru, pentru că da, există diferență de preț între o ie făcută manual și una la mașină. Inventivă din fire, Lili a creat constant noi modele ce au putut fi transpuse pe ii, apoi pe pardesie, sacouri, fuste, veste și chiar bluze tip ie. Prima unealtă de promovare a fost Internetul, iar rețelele de socializare au contribuit semnificativ la creșterea numărului de comenzi.

„Nu oricine are încredere să comande un număr, o mărime pe Internet, de aceea vreau să punctez că nu există vreun dubiu că un client rămâne cu produsul dacă nu-i corespunde mărimea! Noi schimbăm produsul pentru a-i veni bine clientului, pentru a fi mulțumit deoarece înțelegem că a comanda de la distanță un produs nu este același lucru cu a proba și a ști pe loc cum vine un anumit obiect vestimentar“, a mai completat aceasta.

Este clar că cele mai iubite produse sunt iile și bluzele inspirate din portul popular, însă la fel de apreciate pot spune că sunt și pardesiele. Confecționate dintr-o stofă de calitate, care nu este 100% lână cum este în cazul sumanelor tradiționale, aceste obiecte vestimentare au atuul de a nu se șifona ori scămoșa și se pot spăla acasă, deci nu necesită o curățare profesională. Și, dacă vă gândiți că s-ar putea decolora broderia ori că ar putea ieși culorile, ei bine meșterul popular ne asigură că acest lucru nu este posibil, dovadă fiind pardesiul pe care îl purta. Unul alb, cu broderie în nuanțe de albastru pe care îl are deja de 3 ani și încă se prezintă într-o stare foarte bună.

Modelele pardesielor sunt diverse; drepte sau în cloș, cu broderie florală ori tradițională; acestea au prețuri pornind de la 550 lei până la 600 lei. Sunt și de damă și masculine, unele formând seturi speciale ce pot fi purtate cu drag la evenimente speciale. De altfel, nu de puține ori aceasta primește altfel de comenzi, iar fotografiile pe care le trimit apoi clienții sunt mai mult decât o dovadă a faptului că ceea ce creează în atelier este pe placul lor.

„Produsele pe care le fac se adaptează vieții diferitelor persoane, pentru că nu toată lumea este strâns legată de tradiție și de modul în care sunt alese simbolurile pe obiectele vestimentare, ci pur și simplu își aleg produse care le plac. De aceea avem și broderii florale, acestea sunt foarte iubite de copii, pentru care confecționez fel de fel de costume inspirate din portul popular“, spune meșterul popular

Și pentru acele domnișoare care vor să fie altfel de mirese, Lili creează rochii albe speciale, brodate, inspirate din tradiție ori cu elemente florale. Iar dacă fericitul eveniment are loc într-un anotimp mai rece, atunci există posibilitatea de a opta și pentru un pardesiu alb în acord cu rochia de mireasă.

Efectele pandemiei…

„Am mers și la târgurile de artă populară și meșteșuguri din zona noastră; între timp, am început să primesc comenzi de la diverse magazine din țară. În această perioadă este mai dificil, resimțim lipsa târgurilor, ne este dor de întâlnirea cu oamenii, de dialogul frumos pe care îl aveam cu cei care ne vizitau standul. Târgurile sunt foarte importante, nu mergeam neapărat să vând acolo; în funcție de eveniment existau și vânzări, preluam și comenzi, însă mergeam pentru a-mi putea prezenta produsele deoarece eu nu am un magazin unde cei interesați pot să le vadă oricând doresc și atunci târgurile ne ajutau foarte mult“, a mai afirmat aceasta.

Fiecare produs este special, însă clienții au posibilitatea de a combina modele de broderie, de a-și alege culoarea stofei sau chiar de a veni cu propriile idei pentru a-și crea haine unice.

2020 a fost un an dificil pentru acest gen de activități, iar Lili spune că afacerea ei a fost afectată în proporție de 30-40%, dar și în aceste condiții dificile a avut mereu de lucru și nu a închis atelierul. De asemenea, a fost nevoită să reducă personalul pentru a reduce cheltuielile. Însă, speranța moare ultima, a spus aceasta, pentru că indiferent de situație își dorește să mențină această afacere și să transpună în continuare tradiția românească pe obiecte vestimentare ce pot fi purtate zi de zi.

Larissa DINU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Bundiţele de Bucovina, un meşteşug care nu trebuie dat uitării

În spatele cortinei din blăniţă brodată cu flori şi dichisită cu mărgele a ceea ce se numeşte Bundiţe de Bucovina stă un maestru iscusit la vorbă şi fascinant povestitor în graiul dulce moldovenesc al meleagurilor humorene – Ciprian Orhean. Acesta practică meşteşugul cojocăritului din 1959, de la vârsta de 14 ani, iar după şase decenii încă onorează comenzi, de la bundiţe simple, ciobăneşti, cu flori, cojoace, până la cele cu dihori, personalizate pe dimensiunile doritorilor.

6 decenii de cojocărit

Ciprian Orhean a început să practice acest meşteşug din 1959, când la vârsta de 14 ani a devenit ucenicul cojocarului de vrednică amintire Pavel Bosca din localitatea natală, Capul Codrului de lângă Gura Humorului. În acele vremuri, fiind născut într-o familie cu mulţi copii, fiecare trebuia de mic să se rostuiască în viaţă. Vremea a trecut şi după căsătorie a început să practice acest meşteşug în satul Lucăceşti, la 20 km de Suceava, unde s-a gospodărit şi şi-a crescut cei trei copii şi încă trei nepoţi. Şi iată aşa au trecut ca o suflare de vânt aproape 60 de ani de meşteşug în cojocărit, ani cu multe satisfacţii şi bucurii aduse de lumina pe care o vede de fiecare dată în ochii clienţilor mulţumiţi de dăruirea cu care respectă vechile canoane ale acestei îndeletniciri pe care actualmente doar puţini o mai cunosc şi respectă cu adevărat. „În arta cojocăritului totul începe cu respectul şi dragostea; respectul pentru animalul sacrificat din blana căruia se confecţionează bundiţa sau cojocul şi dragostea pentru frumos, dragostea pentru oameni pentru a face o lucrare trainică de calitate bună. Fiecare pas al unui om pe pământ poartă cu el o mare importanţă. În industrie există pierderi, risipă de material, în schimb în creaţia manuală autentică totul se refoloseşte, se reinventează, capătă o nouă viaţă. O bundiţă poate fi confecţionată în aproximativ o lună de zile, dar depinde de complexitatea modelului, fiindcă totul este cusut manual, apoi asamblat piesă cu piesă şi etapă cu etapă, până când bundiţa începe să prindă contur“, povesteşte meşterul cojocar.

Broderia, elementul-cheie al cojocului…

broderie

Primul sau garnitura se confecţionează din piele de miel sau dihor, iar trecerea de la prim, flori şi pielea de oaie se face prin braie, cruciţele şi puricaşi cusute cu bumbac sau mătase. „Elementele păstrării autenticităţii modelului la o bundiţă sunt reprezentate de prezenţa prohabului, o bucată de piele adiacentă, poziţionată pe cele două laterale ale bundiţei, jos la bază, care în vechime ascundea o uşoară imperfecţiune a pieilor de oaie sau miel din care era croită bundiţa şi care erau mai subţiri în acea parte (zonă), iar pe de cealaltă parte configuraţia modelului broderiei, care trebuia să fie cusut în oglindă cu elemente centrale de mare importanţă simbolică. Florile (broderia), realizate direct pe pielea de oaie sau miel, sunt un element esenţial pentru a cunoaşte câte ceva despre omul care îmbracă bundiţa sau cojocul, despre rădăcinile şi frumuseţea sa interioară“, mai adaugă suceveanul.

Bundiţele revin în trend

bundinte

Cele mai vechi exemplare de bundiţe şi cojoace au în jur 60 de ani, fiind răspândite prin toate colţurile ţării, prin muzee, dar şi prin lume în colecţiile iubitorilor de autentic şi tradiţional românesc. Dar meşterul cojocar sucevean a recondiţionat cu drag şi responsabilitate şi exemplare de peste 100 de ani, făcute de alţi cojocari. „Bundiţele le realizăm după frecvenţa cu care suntem solicitaţi, având de lucru atât în sezonul cald cât şi în cel rece; după cum spunem noi, dacă lucrul este bine făcut atunci vreme de purtat bundiţă este tot timpul în Bucovina cât şi pe alte meleaguri. În ultimul timp se observă o revigorare a interesului pentru bundiţe şi pentru acest meşteşug, în general pentru tradiţii şi obiceiuri, se încearcă să se dea o mai mare valoare portului autentic popular. Realizăm orice model doreşte clientul, evident din portofoliul nostru, de la bundiţe simple, ciobăneşti, cu flori, cojoace, până la cele cu dihori, personalizate pe dimensiunile doritorilor“, precizează meşterul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Abonează-te la acest feed RSS