update 2 Feb 2023

„Nașterea Domnului este sărbătoarea prin care Dumnezeu își ține promisiunea față de om“

„Eu nu vă voi lăsa singuri.“

Iată-ne în clipa în care iureșul vremurilor se oprește în fața unei mari sărbători, Nașterea Domnului. Rugăciuni, colinde se înalță spre ceruri. E vremea smereniei și a introspecției. Și a cuvintelor blânde care să ne mângâie durerile, să ne sporească speranța și credința. Protosinghelul Arsenie Eremia, starețul Schitului Darvari din București, ne-a vorbit despre Nașterea Domnului și despre promisiunea care se ascunde în această mare sărbătoare.

La împlinirea vremii, Dumnezeu trimite pe fiul său în lume ca să ne salveze. De, aceea în cărțile de teologie, unul dintre numele Mântuitorului este Răscumpărătorul. El vine să ne răscumpere dintr-o viață robită. Nașterea Domnului este sărbătoarea prin care Dumnezeu își ține promisiunea față de om: „Eu nu vă voi lăsa singuri.“ Nimeni să nu fie întristat la această sărbătoare pentru că Dumnezeu nu are cum să nu ne iubească. Pentru zilele noastre, cea mai completă definiție a lui Dumnezeu a dat-o monahul Sfântul Siluan Atonitul: „Dumnezeu este dragostea care nu îți poate refuza nimica.“

În dimineața de Crăciun săvârșim în biserică, în comuniune cu toți credincioșii care participă, liturghia Nașterii Domnului, a Sfântului Ioan Gură de Aur. Ne împărtășim toți și încercăm să rămânem ancorați în acest duh creștin al sărbătorii. E un moment în care Dumnezeu devine foarte vizibil, simțit în inimile credincioșilor.

Nasterea Domnului biserica3

Călătoria magilor a început cu nouă luni înainte de întâlnirea lor cu pruncul din ieslea Betleemului, orașul pâinii. Potrivit unei tradiții ierusalimitene, după evenimentul Bunei Vestiri, Arhanghelul Gavril pleacă în Persia și se întâlnește cu magii sub forma unei stele, ei fiind niște astronomi foarte străluciți ai vremurilor lor. Această stea mergea împotriva mișcării pământului și le-a atras atenția. A fost momentul în care s-au hotărât să o urmărească. Parcursul din Persia până la peștera din Betleem a fost de nouă luni. Atunci când magii s-au întâlnit cu pruncul i-au dăruit tot ce aveau mai scump nu doar ei, ci tot ce avea întreaga omenire, și anume aur, tămâie și smirnă. Ne aflăm acum cu povestea noastră pe traseul mirodeniilor din Orient și acestea, aurul, smirna și tămâia, erau cele mai scumpe daruri care se puteau face vreodată cuiva. Împăratului de la Roma i se aduceau în dar aur, smirnă și tămâie. Aurul arăta demnitatea celui căruia i se dăruia, tămâia se folosea la curtea imperială ca medicament și smirna însoțea, prin mirosul ei minunat, vizitele împăratului în cetate.

Tămâia este darul pe care Dumnezeu l-a iubit cel mai mult. În Vechiul Testament preoții aveau datoria să intre de două ori în templu și să tămâieze. Ei tămâiau pe altarul tămâierii și, cel mai adesea, scrie în Vechiul Testament, în acele momente apăreau îngerii ca semn că Dumnezeu primește această jertfă. Pentru biserică tămâia reprezintă rugăciunile tuturor oamenilor, în general, care se înalță la tronul lui Dumnezeu.

Tămâia originală se numește rivani și este secretată de scoarța unor arbori de tămâie din Oman. Tămâia în forma ei brută este prelucrată. Ea este măcinată foarte bine, amestecată cu uleiuri esențiale și apoi este lăsată timp de patru săptămâni într-un praf de magneziu. Tămâia orginală astfel preparată devine smirnă.

Nasterea Domnului biserica

În vremurile noastre, cele trei daruri au semnificații aparte. Aurul dăruit de magi Mântuitorului este folosit ca cel mai prețios material pentru realizarea a tot felul de obiecte. Discul liturgic folosit în biserică și care are deasupra lui o stea reprezintă peștera în care s-a născut Mântuitorul. Cădelnița aurită reprezintă pântecele fecioarei care l-a purtat pe Hristos ca un cărbune și din care a răsărit lumina lumii.

În zilele noastre, aurul mai are o semnificație. Aceea a milostiveniei. Aurul este puterea milosteniei, disponibilitatea de a oferi ceva de la tine. Poate ceva ce îți prisosește sau chiar ceva care îți place în mod deosebit și nu ai da din prima.

Smirna are un parfum mai pregnant decât tămâia, dar este mai amară la gust. Într-o reinterpretare a zilelor noastre, aceasta este curajul nostru de a da piept cu greutățile vieții, dar nu singuri, ci cu Hristos. Aromele care se folosesc la producerea smirnei sunt naturale și au o destinație aparte. Aromele florale, cu un grad mare de prospețime, sunt închinate Maicii Domnului. Acestea te înveselesc și te încurajează. Atunci când omul se înfățișează în fața lui Dumnezeu, toți stimulii săi sunt activați pentru întâlnirea cu El. Ochii privesc frumusețea picturilor din biserică, urechile percep frumusețea cântărilor de la strană, iar prin Sfânta Împărtășanie gustăm din sângele lui Hristos. Prin parfumul smirnei, simțul mirosului este și el trezit.

Să nu uităm că noi, oamenii, suntem în fiecare zi precum magii care au adus daruri Mântuitorului, doar că noi facem fapte bune sau fapte ale milei duhovnicești ori înfruntăm greutățile vieții cu multă demnitate. Toate acestea sunt daruri pentru Mântuitor.

Laura ZMARANDA

Crăciunul în Dâmbovicioara

Ce vremuri cu sfințenie păstrează în sinea lor satele românești! Au trecut timpurile și au risipit în goana lor multe dintre tradițiile de odinioară. Dar nu toate și nu de peste tot. Dâmbovicioara din județul Argeș este încă un bastion al obiceiurilor de odinioară. Iarna, satele comunei se transformă în chip de sărbătoare și cinstesc Nașterea Domnului. Bătrânele deschid sipetele și îmbracă cele mai frumoase costume populare pe care le au. Chipul li se luminează sub frumusețea acestor podoabe țesute cu fir aurit și culori vii. În Ajunul Crăciunului, în Dâmbovicioara zilelor noastre, mai sunt și copii care se îmbracă în costume populare. Albe precum neaua și țesute cu fir roșu. E voioșie și emoție în ochii lor, dar și un fel de apăsare. Ei sunt cei care vor vesti Nașterea Domnului și înțeleg pe deplin însemnătatea acestei clipe. Preotul satului va fi primul pe care îl vor colinda.

Brezaia din Ajun

În Dâmbovicioara se păstrează un obicei despre care Ionuț Fințoiu, colecționar de costume populare și promotor al culturii tradiționale locale, spune că este unic în această parte de nord a Argeșului.

„Brezaia este un obicei local care se desfășoară doar în această parte de nord a Argeșului. Acest obicei este similar caprei din alte regiuni ale zonei, doar că Brezaia este împodobită cu baticuri luate de la fetele pe care tinerii le întâlnesc în sat. Nu sunt niciodată baticuri luate din casa fetelor, tinerii nu intră niciodată în casă pentru a lua baticurile. Este un obicei la care iau parte doar bărbații necăsătoriți. În seara de Ajun se pleacă cu Brezaia, se începe de la casa primarului și se merge apoi pe la casele tuturor locuitorilor. Ceata de colindători nu merge și la casa preotului pentru că Brezaia este o asociere cu diavolul. Colindele cântate în timpul Brezăii sunt diferite în funcție de cel căruia le sunt adresate. Există un colind special pentru fete, pentru băieți și pentru casele noi.“

traditii Dambovicioara

Raluca Busioc, reprezentant al Centrului Turistic Dâmbovicioara și responsabil cu promovarea tradițiilor locale în cadrul primăriei Dâmbovicioara, ne-a descris acest obicei. „În Ajunul Crăciunului tinerii din Dâmbovicioara se organizează în cete şi pleacă la colindat alături de un personaj cu cioc şi solzi, ce plescăie şi joacă pe uliţe. Obiceiul poate fi considerat un fel de teatru popular ale cărui personaje principale sunt Brezaia şi Moşul Brezăii. Cel din urmă se remarcă după hârca din spinare (o piele de oaie sau capră) şi măciuca din mână. Brezaia, recunoscută după ciocul de lemn, asemănător profilului caprei din alte zone ale ţării, şi după pelerina acoperită cu basmale de diferite culori şi modele luate de feciori de la fetele din sat cu câteva zile înainte de Crăciun, este soţia Moşului. Alături de cei doi, despre care se spune că ar simboliza personajele biblice Irod si Irodiada, cetele de colindători pornesc pe uliţele satului în noaptea de Ajun. După colindul din Ajunul Crăciunului, ultima apariţie a Brezăii are loc la hora satului, a cărei organizare revine, de asemenea, brezăiașilor. Pe vremuri, balul se organiza a treia zi de Crăciun, însă astăzi tradiția este chiar pe 25 Decembrie. Se face o horă mare la care iau parte toţi flăcăii şi toate fetele. Brezaia moare, Moşul și brezăiașii o jelesc, iar apoi este dusă pe braţe mai departe, să fie «îngropată». Praznicul de îngropare constă în petrecerea de la căminul cultural al satului.“

Costume pentru zile de sărbătoare

În Ajunul Crăciunului, îmbrăcate în costume tradiționale, femeile din sat și copiii pornesc cu colindul. Cu mic cu mare se adună în biserica satului. Apoi copiii pornesc spre casele celorlalți săteni. Odinioară deschideau doar porțile caselor în ale căror ferestre se vedea arzând o lumânare. Acesta era semnul că stăpânii gospodăriei erau gata să primească ceata de colindători.

Dambovicioara traditii

Ionuț Fințoiu spune că pentru sărbători se croiau costume tradiționale deosebite. „Costumul popular nu se purta la voia întâmplării, fiecare culoare de pe costum reprezenta fie statutul în societate, fie starea materială, fie cea sufletească… Și atunci avem culori deschise când sufletul celei care îl poartă este pur și asemenea unui trandafir și aici regăsim culorile roz, verde, turcoaz. Spre perioada adolescenței, când majoritatea fetelor își legau destinul de o altă inimă, se purtau costume de culoare roșie, alb, crem. Până în 1950, costumul roșu era de mireasă. Odată cu înaintarea în vârstă, tinerele neveste purtau costume în culori predominante precum grena, albastru, mov. În perioada maturității singurul costum permis era cel de culoare neagră, în general cu ie țesută fără fluturi. Ultimul costum purtat de o gospodină în timpul călătoriei pe pământ era cel de doliu, unde și fota aleasă era doar cu mătase neagră. Toate acestea erau costume purtate în timpul sărbătorilor, la biserică sau evenimente de familie.“

Portul popular este o istorie vie, o hartă a tuturor credințelor pe care femeile ce țeseau costumele le aveau. „Am în colecția mea o cămașă care datează din perioada în care bunicile noastre credeau în zâne, iele, făpturile mistice care nu suportă concurența, care atrag și iau tot ce este perfect, care ard și mistuie sufletul mânat de o iubire prea mare sau un vis prea măreț! Pentru a dezorienta aceste făpturi, bunicile noastre alegeau să pună pe ii câte o cusătură care nu aparținea totului unitar al cămășii, nici ca model, nici ca tehnică de lucru dominate și era așezată întotdeauna asimetric de tot ce se cosea. Așa erau convinse, ziceau ele, că nicio forță nu le va lua ceva ce le aparține. De asemenea, modelele cusute sau țesute erau ținute secret până la o anumită sărbătoare sau eveniment. Ca și acum, atunci fiecare voia să fie diferită, unică, de aceea de cele mai multe ori se coseau în același timp două ii – una pe care o prezenta la clacă, șezătoare și o alta cusută pe ascuns cu lacrimile, dorul și împlinirea fiecăreia.“

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Traditii

Știați că… despre Crăciun și Moș Crăciun

În cultura românească, cel mai important aspect legat de tot ceea ce înseamnă Crăciunul este Nașterea Domnului. Pregătirile spirituale încep cu 40 de zile de post și se continuă cu fel de fel de tradiții până în seara de Ajun. Printre copii, cel mai așteptat moment este totuși sosirea lui Moș Crăciun, cel care aduce daruri copiilor cuminți din toată lumea într-o singură noapte și care „știe“ mereu ce se întâmplă în fiecare casă. Îl cunoaștem drept acel moș pribeag, cu ochii blânzi și barba albă, care poartă costum roșu, însă haideți să aflăm și alte lucruri interesante despre el și despre Crăciun. De exemplu, știați că…

  • Moș Crăciun nu a purtat mereu costum roșu și căciulă cu blăniță albă? Mult timp el a fost reprezentat ca un spiriduș îmbrăcat în verde, albastru sau violet.
  • În anul 1860, realizatorul imaginii Coca-Cola, Thomas Nast, a fost cel care l-a prezentat pe Moș Crăciun ca fiind un moșneag grăsuț, cu barba albă, ce zboară deasupra lumii în săniuța sa trasă de reni?
  • Că reședința acestuia nu este la Polul Nord, așa cum s-a crezut multă vreme, ci în muntele Korvatunturi din Laponia, Finlanda?
  • Rudolf, Vixen, Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Prancer, Dasher și Donner, adică renii lui Moș Crăciun, pot zbura deasupra lumii doar datorită prafului magic?
  • Blitzen este renul lovit de cele mai multe ori de fulger, motiv pentru care este încărcat cu energie electrică și îi poate arăta Moșului calea pe vreme de furtună?
  • Nasul roșu al lui Rudolph are rolul de a lumina traseul pe care îl parcurge Moșu în noaptea de Ajun?
  • Se spune că are 11 spiriduși care lucrează tot timpul anului în fabrica lui din Laponia?
  • Pomul se împodobește în seara de 24 decembrie și există zone în care se consideră că Moș Crăciun aduce și bradul împodobit?
  • În Irlanda, Moș Crăciun este așteptat cu bere, iar în Suedia cu budincă de orez?
  • Prima atestare scrisă a Crăciunului este într-un pamflet german din anul 1570?
  • Culorile tradiționale ale Crăciunului nu sunt roșu şi alb, ci roșu, verde şi auriu? Se spune că roșul reprezintă sângele lui Iisus Hristos, verdele reprezintă viața și renașterea, iar auriul reprezintă lumina şi bunăstarea;
  • În anul 1843 a fost realizată prima felicitare de Crăciun și a fost vândută în 2015 la o licitație cu suma de 8.469 de lire sterline?
  • Între anii 1647 și 1660, Crăciunul a fost interzis în Marea Britanie de Oliver Cromwell?
  • Britanicii spun „Happy Christmas“ în loc „Merry Christmas“ deoarece, încă secolul al XIX-lea, cuvântul „merry“ înseamnă și „stare de ebrietate“?
  • În anul 1882, Edward Johnson a inventat prima instalație electrică pentru decorarea bradului de Crăciun?
  • Germania este prima țară în care a fost împodobit bradul de Crăciun?
  • Beteala cu care se împodobește pomul de Crăciun a fost inventată în anul 1610, în Germania?
  • Cel mai mare cadou de Crăciun primit de cineva este chiar Statuia Libertății? Francezii au dăruit-o americanilor în anul 1886.
  • Pomul de Crăciun este numit în China pomul luminii și este împodobit de un număr mic de persoane?
  • În lume există două insule numite Crăciun (Christmas)? Una este situată în Oceanul Pacific, iar cealaltă în Oceanul Indian.

Larissa DINU

Mos Craciun

  • Publicat în Magazin

De Crăciun, alege globuri și decorațiuni pictate de Rodica Dîlganu

Chiar dacă suntem în luna noiembrie, magazinele sunt deja pline cu decorațiuni de Crăciun, cu globuri, aranjamente care mai de care mai sclipitoare și colorate, parcă toate menite să te facă să bagi mâna în buzunar și să mai cumperi câte ceva. Însă nici meșterii populari nu se lasă mai prejos și ne propun obiecte festive care să ne aducă mai aproape de tradiții ori obiecte personalizate ce ne pot face sărbătorile unice. Unul dintre aceștia este Rodica Dîlganu, cea care pictează cu măiestrie în special obiecte din lemn realizate de soțul ei, Viorel Dîlganu. În acest an, cei doi ne propun ceva nou: globuri și clopoței de Crăciun cu modele unice.

Mereu ceva nou

ornamente Craciun2

Iubitori de tot ceea ce înseamnă tradiție, soții Dîlganu sunt mereu atenți să readucă elemente și simboluri populare în casele noastre. Mai întâi prin diverse obiecte de mobilier din lemn, apoi prin fel de fel de obiecte decorative frumos pictate pe care mai că nici nu vrei să le folosești de teamă să nu le știrbești frumusețea. Iar acum, de Crăciun, ne propun să punem în brad și globuri speciale, unele chiar cu colindători. Și nu orice colindători, ci colindătorii ce au plecat să vestească nașterea Domnului din casă-n casă îmbrăcați în straiele de altădată, încălziți fiind nu doar de emoția momentului, ci și de cojocul tradițional.

„Mereu încercăm să venim cu lucruri noi și să ne surprindem în mod plăcut clienții. Cele mai recente decorațiuni pe care le realizăm în atelierul nostru sunt globurile și inimioarele din lemn și plastic, clopoțeii de ceramică, dar și steluțele și alte figurine din lemn. Toate obiectele sunt vopsite/pictate, iar clopoțeii sunt și lăcuiți. Am vrut sa aducem un parfum tradițional și prin decorațiunile de Crăciun și ne-am propus să facem globuri cu colindători, pe lângă cele cu modele florale, sau de sezon, dar și clopoței din ceramică pictați manual“, a declarat Rodica.

Este zarvă în atelierul din Pielești, județul Dolj, acolo unde cei doi își desfășoară activitatea, deoarece încă de la jumătatea lunii octombrie a fost deschisă lista doritorilor de obiecte festive, iar primii clopoțeii au ajuns deja la diferiți clienți din Craiova, Cluj sau Iași. Iubitorii de frumos știu că astfel de obiecte se reali­zează cu migală, dragoste și răbdare, de aceea nu-s ca toate celelalte din comerț. Este normal ca nici prețurile să nu fie la fel, dar acest aspect nu prea mai contează atunci când ai posibilitatea să personalizezi globul după bunul plac, ba chiar să-ți alegi culorile și motivele sau poate să marchezi un moment important din viață. Prețurile acestor globuri sunt accesibile, iar pentru comenzi mai mari de peste 10-20 bucăți prețul se negociază. Însă, ca idee, prețul unui glob pornește de la 25 lei/bucata, iar clopoțeii de ceramică de la 38 lei/bucata.

Reîntâlnirea cu clienții, o plăcere

ornamente Craciun

Tot ceea ce fac Rodica și Viorel fac Din dragoste pentru lemn pictat, după cum spune și sloganul micii lor afaceri. Nu vând industrial și nici nu realizează mii de produse pe lună, dar cu siguranță acordă atenție sporită fiecăruia. Tăvi, tocătoare, suporturi, castroane, scaune, măsuțe, linguri, cuiere, obiecte de mobilier, obiecte decorative și fel de fel de alte accesorii pot deveni și ele cadouri ideale, nu doar de Crăciun, ci ori de câte ori vreți să oferiți cuiva drag un cadou special.

Din 2015 și până în prezent, cei doi și-au format deja o clientelă fidelă care așteaptă noutăți, iar reîntâlnirea cu ei, după perioada pandemică, a fost de bun augur pentru că, deși știau că munca le este apreciată, schimbul de păreri și discuțiile față-n față le-au oferit încă o dată validarea de care orice artist are nevoie din când în când.

ornamente Craciun4

„A fost tare plăcut să ne revedem la câteva târguri cu prietenii din alte localități. Abia așteptam să întâlnim și oameni noi, iubitori de tradiții și care apreciază produ­sele noastre, pe care le realizăm cu drag și pasiune. Din punctul de vedere al vânzărilor, a fost un an ceva mai slab decât precedentul, cu toate acestea lucrurile și comenzile au mers pe drumul lor. Ne bucură că permanent avem clienți noi, dar ne mândrim și cu faptul că vechii clienți revin mereu cu alte comenzi. Sperăm ca anul viitor să fie măcar la fel ca anul acesta și oamenii să își permită cumpărarea produselor pe care le meșteșugim în atelierul nostru. Noi încercăm permanent să-i surprindem cu obiecte speciale, pline de farmec și culoare. Toate obiectele pe care le realizăm sunt practice și aduc parfum tradițional în orice colț al casei“, a mai punctat Rodica.

ornamente Craciun3

Printre noutățile din acest an se numără și zaharnițele din lemn de fag, seturile de bomboniere ori cutiile de pâine. Însă, pe lângă obiectele individuale, Rodica ne propune și seturi cadou alcătuite din obiecte practice, plus câte o decorațiune pentru pom.

Așadar, obiecte unice, pictate cu dragoste, pot deveni cadoul perfect pentru aceste sărbători. Iar, dacă alegeți astfel de obiecte pentru propria casă trebuie să știți că puteți alege un motiv sau mai multe, pe care să-l regăsiți pe mai multe obiecte, deci să vă formați propriile seturi.

Susțineți meșterii și producătorii locali deoarece mereu vă pot pune la dispoziție cadouri unice, la prețuri accesibile. Și nu uitați, în bradul de anul acesta globurile cu colindători s-ar putea să fie cele mai „ochioase“.

Larissa DINU

 

Tradiții și superstiții de Lăsatul Secului

În lumea satului, tradițiile, obiceiurile și superstițiile sunt legate mai ales de sărbătorile de peste an. La fel de importante sunt și perioadele de post dinaintea acestora, dar nici Lăsatul Secului nu este lipsit de importanță. Obiceiurile diferă de la zonă la zonă, dar și de la sărbătoare la sărbătoare. Și pentru că ne apropiem de sărbătoarea Nașterii Domnului, Crăciunul, pe 14 noiembrie credincioșii lasă secul, adică nu doar că este ultima zi când mănâncă de dulce, dar se și pregătesc sufletește pentru următoarele 40 de zile.

Este zi de sărbătoare, prilej care aduce toată familia laolaltă. De obicei, gospodinele se pregătesc încă din zorii zilei și prepară diferite feluri de mâncare, adeseori rețete deosebite, iar ingredientele de bază sunt cele pe care nu se pot consuma pe perioada postului. La această masă se mai pot aduna prietenii și vecinii. Există localități din țară unde finii merg la nași cu așa-zisul plocon și le cer iertare în cazul în care le-au greșit pentru a nu intra cu regrete în post.

Există zone în care superstițiile se leagă de bucatele de pe masă. Așa cum este de așteptat, de pe această masă nu trebuie să lipsească preparatele din carne, nici deserturile ori vinul. De exemplu, se spune că, dacă pieptul de găină/cocoș pus pe masă în această zi este gras, atunci ne așteaptă o iarnă geroasă, iar dacă-i slab iarna va fi blândă. De această superstiție țin cont în special cei care cresc animale în curte și pregătesc masa din ceea ce au pe lângă casă.

Un alt obicei este acela de a pregăti plăcinte care să conțină fructe și legume, iar strugurii nu trebuie omiși din aceste rețete deoarece se consideră că aduc spor și pace spirituală.

Tot în această zi este bine să fie hrănite și păsările odată cu zicala: „Păsările cerului, eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite.“ Mai mult decât atât, femeile nu trebuie să coasă, să țese sau să se ocupe cu alte meșteșuguri ori să spele și să facă curățenie, altfel vor fi lovite de boli și necazuri. Un alt aspect de care trebuie să țină cont este acela de a nu împrumuta nimic din casă, altfel lupii ce dau târcoale satelor în anotimpul rece se vor înmulți.

Tot în această zi se dau de pomană alimente de sufletul celor morți. În ceea ce privește nunțile, după această dată nu se mai organizează, ca de altfel niciun fel de altă petrecere care presupune dans, băutură sau mâncare de dulce.

Un alt aspect de care gospodinele nu trebuie să uite este acela de a spăla toate vasele în care s-a gătit mâncare de dulce pentru a fi pregătite pentru începerea postului. Tot în această seară, în unele zone porțile curților, precum și ușile și ferestrele sunt unse cu usturoi deoarece se consideră că așa sunt alungate spiritele rele care aduc și tentații necuvenite în perioada postului.

În sudul țării, cu precădere în Bărăgan, se spune că oasele și resturile rămase în seara de Lăsatul Secului se strâng la un loc pentru ca a doua zi să fie aruncate spre răsărit. În zona Covasnei încă se păstrează obiceiul de a aprinde focuri pe deal, denumite focurile purificatoare. Se spune că prin acest obicei comunitatea este ferită de spiritele rele.

Acest post are numeroase zile cu dezlegare la pește și este considerat unul ușor, motiv pentru care este numit și postul bucurie deoarece la finalul acestuia se va naște Mântuitorul.

Larissa DINU

  • Publicat în Traditii

Crăciunul în Republica Moldova

Suntem la început de iarnă, iar odată cu venirea acesteia simțim tot mai aproape magia Sărbătorilor. Probabil, atunci când vorbim despre magia Sărbătorilor de iarnă ne ducem cu gândul la momentele petrecute alături de cei dragi. Inevitabil, aceste gânduri îmi stârnesc o nostalgie și un dor de casă. Pe partea cealaltă a malului râului Prut se află Republica Moldova, locul unde am copilărit. Acum, ca și în copilărie, aștept Crăciunul cu nerăbdare. Atmosfera de poveste care caracterizează această sărbătoare mă învăluie cu cele mai frumoase sentimente deoarece farmecul Crăciunului rămâne unic, an de an.

Păstrarea luminii, un obicei străvechi din Ajun

În Republica Moldova, o parte dintre basarabeni celebrează nașterea de acum două mii de ani a lui Hristos pe 7 ianuarie, când are loc Crăciunul pe stil vechi, așa cum îl denumim noi (la fel ca în Rusia și Ucraina). O altă parte dintre basarabeni celebrează pe 25 decembrie Crăciunul pe stil nou (declarat sărbătoare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova), precum creștinii din celelalte țări europene.

În calendarul ortodox, perioada cuprinsă între 15 noiembrie și 24 decembrie este de post pentru creștinii ce celebrează Crăciunul pe stil nou. Pentru cei care serbează Crăciunul pe stil vechi zilele de post încep din 28 noiembrie și se termină pe 6 ianuarie, ultima zi fiind Ajunul Crăciunului. Acest post este considerat de Biserica Ortodoxă o pregătire a credincioșilor pentru bucuria sărbătorii Nașterii Mântuitorului.

Deși Crăciunul din Republica Moldova este celebrat atât pe stil nou, cât și vechi, tradițiile și obiceiurile s-au transmis din strămoși. Una dintre cele mai vechi tradiții este „păstrarea luminii“. În seara de Ajun, moldovenii aprind lumânări sau chiar aprind un rug din bușteni pentru a menține cât mai mult lumina ce exprimă nevinovăția, curățenia și iubirea pe care a adus-o Nașterea Mântuitorului. Un alt obicei este colindatul. Copiii din sate, dar și o parte dintre copiii de la oraș, îmbrăcați în cămăși naționale, merg în seara de Crăciun din casă în casă cu steaua și colinde în care se vestește nașterea Mântuitorului. Majoritatea colindelor încep cu: „Steaua sus răsare,/ Ca o taină mare“, evocând astfel momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer o stea care i-a călăuzit pe cei trei magi la locul nașterii. În schimb, găzdașii bucură copiii cu dulciuri, fructe sau chiar cu bani.

Bucătăria moldovenească

Despre bucătăria moldovenească s-a scris în cărți ca fiind una cu cele mai atractive mâncăruri și băuturi. Iar cei care gustă măcar o dată din bucatele moldovenești rămân cu siguranță cuceriți. Masa de Crăciun este lăsată pe mâinele gospodinelor. În Ajun femeile coc bucăţi de aluat, modelate în formă de opt (incomplete), purtând numele de „Crăciunei“. În vremuri străvechi, aceștia erau prima dată gustați de bărbații casei, mai apoi erau agățați lângă icoană, iar în primăvară, Crăciuneii urmau să fie împărțiți vitelor pentru a fi sănătoase. Masa de Ajun, este întotdeauna împodobită cu bucate de post și niciunul dintre cei ai casei nu gustă din felurile de mâncare și nu cinstește un pahar cu vin până ce preotul nu binecuvântează masa. În ziua Crăciun, dacă te vei așeza la o masă cu moldoveni, cu siguranță vei observa că nu lipsesc sarmalele, friptura de porc sau pârjoalele, pregătite după rețete moldovenești. Majoritatea bucatelor de pe masa de Crăciun sunt preparate din carne de porc, ceea ce simbolizează dorinţa de a avea un trai îmbelşugat. De asemenea, basarabenii obișnuiesc să servească și mămăligă, căreia îi sunt atribuite conotații aproape magice.

Bradul de Crăciun

Îmi amintesc și acum că cel mai așteptat moment era împodobirea pomului de Crăciun. Parfumul brazilor (pe lângă parfumul portocalelor), inconfundabil, face parte din spiritul Crăciunului. În Ajun, în casele moldovenilor bradul este împodobit cu luminițe și cele mai frumoase jucării, iar la sate s-a păstrat de la bunici tradiția de a împodobi bradul cu dulciuri. Totodată, nu lipsesc ornamentele de culoare roșie, aceasta simbolizând sângele lui Iisus, iubire necondiționată, energie și bucuria acestei sărbători. Sub brad sunt nelipsite cadourile, alese cu grijă de cei dragi. Zilele sunt numărate până la Crăciun, iar luminițele din București deja mă trimit cu gândul la o poveste. Aștept cu nerăbdare să îmi revăd familia și să simt adevăratul sens al Magiei Crăciunului. Tu la ce te gândești atunci când auzi cuvântul Crăciun?

Liliana Postica

  • Publicat în Social

Cum să faci aranjamente spectaculoase de Crăciun

Emoția Sărbătorilor de iarnă este unică pentru fiecare dintre noi. Fiecare alege cum sărbătorește, ce gătește sau cum își primenește casa. În ceea ce privește aranjamentele, încă de la începutul lunii noiembrie magazinele sunt pline de fel de fel de coronițe, luminițe ori obiecte de decor specifice, însă, dacă vrem să fim unici, ne putem crea singuri propriile aranjamente. Acest lucru ne este propus și de doamna dr. ing. Eugenia Niță, reprezentantul Grădinii Botanice a Universității din București, care explică cum putem realiza două tipuri de aranjamente: un unul pe suport de lemn, pe care îl putem păstra de la an la an și al doilea în ghiveci, căruia trebuie să îi oferim constant apă.

Pentru primul aranjament avem nevoie de: lemn de brad sau orice alt lemn tăiat dintr-o buturugă la o grosime de 8-10 cm, flori uscate de hortensie, fructe de bumbac, conuri de pin, câteva ramuri de tuia, câteva de ilex, dar și ramuri mai mari și mai mici cu bobițe roșii de cotoneaster, câteva globuri, un brăduț artificial, o lumânare decorativă. Pentru a lipi toate elementele pe bucata de lemn este necesar să avem un pistol de lipit.

aranjamente de sarbatori3

Începem prin a acoperi bucata de lemn cu crenguțele de tuia, apoi alegem elementul central în jurul căruia vrem să construim aranjamentul și ne hotărâm unde îl poziționăm, după care îl lipim. Mai apoi lipim conurile de pin, la fel procedăm și cu lumânarea, apoi cu globurile și elementele decorative specifice Crăciunului. Privim aranjamentul și decidem dacă mai adăugăm câteva elemente, cum ar fi bobițele roșii, atât cele naturale, cât și cele artificiale, apoi fructul de bumbac, care ne va duce cu gândul la zăpadă. Lângă brăduț adăugăm câteva ramuri de ilex și flori de hortensie.

„Cel mai important aspect de care trebuie să ținem cont atunci când facem un astfel de aranjament este faptul că trebuie să dispunem uniform crenguțele, să alegem elementele centrale și în jurul lor să construim imaginea de ansamblu. Putem să păstrăm acest aranjament de la un an la celălalt, dacă îl ferim de praf și înlocuim elementele care se deteriorează în timp“, a explicat dr. ing. Eugenia Niță.

Cel de-al doilea aranjament are la bază plante naturale: eucalipt, ramuri de ienupăr, câteva flori, trandafiri și orhidee sau orice altceva ne place, dar și crengi de mesteacăn și de calicarpa cu fructe mov, globuri și câteva decorațiuni de Crăciun, sârmă subțire sau câteva agrafe de birou, un burete îmbibat cu apă și pus într-un recipient de tipul unui ghiveci.

Vom începe să aranjăm mai întâi crengile de ienupăr, în funcție de forma pe care vrem să o aibă aranjamentul. De menționat este faptul că acestea pot fi înlocuite cu rămurele de brad. De foarte multe ori, după ce punem bradul în suport ne rămân câteva crenguțe pe care le putem folosi în astfel de aranjamente. Apoi, legăm cu sârmă sau cu agrafe de birou globulețele și le înfigem în burete. După aceea punem florile, adică trandafirii și orhideele, sau orice alte flori ne plac. Și, pentru a fi un decor cât mai apropiat de natură, adăugăm câteva crengi uscate de mesteacăn, a căror culoare întregește aranjamentul de iarnă, apoi punem crengile de calicarpa cu fructe mov. Adăugăm și eucaliptul, care poate fi vopsit în nuanțe de argintiu sau auriu, în funcție de preferințe.

aranjamente de sarbatori2

„Aceste aranjamente se pot realiza în diferite moduri, în funcție de preferințele fiecăruia. Trebuie să ținem cont de modul în care aranjăm elementele, astfel încât plantele mari să fie mereu în spate, pentru a nu le acoperi pe cele mai mici. Constant, în centrul aranjamentului punem apă astfel încât buretele să fie mereu ud. Dacă păstrăm aranjamentul pe o masă ori o comodă, mai departe de sursa de căldură, el poate rezista câteva săptămâni“, a mai adăugat doamna Niță.

Așadar, cu elemente puține, putem realiza două aranjamente spectaculoase ce ne vor înveseli sărbătorile. Ne vom crea amintiri realizându-le, iar bucuria de avea elemente de decor unice va fi de neegalat.

aranjamente de sarbatori1


Dacă alegeți să vă creați propriile aranjamente de Crăciun, puteți ține cont de culorile Crăciunului pentru că fiecare are semnificație aparte:

Albul reprezintă pacea, puritatea și inocența;

Roșul  semnifică sângele lui Mântuitorului;

Verdele înseamnă eternitatea vieții veșnice;

Auriul sau argintiul reprezintă Steaua din Bethleem.


Larissa DINU

Noutățile din bradul de Crăciun al Domeniilor Ostrov

Semne bune a avut anul 2021 în podgoriile Domeniile Ostrov. Reprezentanții companiei anunță producții bune la strugurii pentru vin, dar și medalii importante obținute de vinurile create cu măiestrie pe malul Dunării.

“Pentru noi, 2021 a fost un an bun. Ne bucurăm că vinurile pe care noi le producem sunt tot mai apreciate de consumatori, dar și pentru că obțin recunoaștere în cadrul concursurilor de specialitate. Medaliile pe care le-am obținut în acest an reprezintă aprecierea muncii noastre, a întregii echipe și vreau să îi felicit pe toți pentru devotamentul de care dau dovadă în tot ceea ce înseamnă cultura viței-de-vie și producerea vinului. Felicitări și mulțumiri speciale se cuvin și somelierului Daniel Zottu, precum și oenologului chilian Miguel Garcia, care au reușit să creeze gama Legio, o gamă de vinuri excepțională. Cele două vinuri Legio, unul roșu și unul alb, sunt cupaje extraordinare care au primit în acest an medalia de aur la celebrul concurs de vinuri Gilbert & Gaillard. Însă și vinuri din gamele Naiada și Ritual au fost medaliate pe parcursul acestui an. De aceea spunem că pomul de Crăciun Domeniile Ostrov este împodobit cu globuri speciale, cu irizații aurii și argintii, adică medaliile obținute de vinurile noastre în cadrul concursurilor de specialitate. Crăciunul este un motiv de sărbătoare pentru noi toți, la fel cum o sărbătoare este și recunoașterea calității unui vin prin obținerea unei medalii. Așa că de ce să nu avem dublu motiv de sărbătoare și să nu punem medalii în loc de globuri în bradul de Crăciun al Domeniilor Ostrov? Vreau să urez Crăciun Fericit tuturor iubitorilor de vin Domeniile Ostrov și să îi asigur că și în următorul an vom depune toate eforturile necesare pentru a-i surprinde cu vinuri de excepție”, a declarat Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Medalii obținute de vinurile Domeniile Ostrov în 2021:

Legio Grand Cuvée Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Merlot Medalia de aur în cadrul competiției Gilbert & Gaillard - Franța;

Legio Grand Cuvée Sauvignon Blanc și Chardonnay - Medalia de aur în cadrul competiției Gilbert & Gaillard - Franța;

Ritual Cabernet Sauvignon și Feteasca Neagră – Medalia de aur în cadrul concursului VINARIUM International Wine Contest - București;

Naiada Sauvignon Blanc – Medalia de aur în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Chardonnay – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Fetească Neagră – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Cabernet Sauvignon – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Așadar, vinuri de Ostrov create cu măiestrie, vinuri de calitate și medaliate, de aceea le alegem pentru momente unice, așa cum sunt Sărbătorile de iarnă.

Domeniile Ostrov Craciun2021

Sate unde poți petrece Sărbătorile de iarnă ca odinioară

Într-o lume tot mai zbuciumată, plină de incertitudini și decizii tot mai greu de luat, Sărbătorile de iarnă petrecute ca odinioară par un vis greu de îndeplinit. Dacă în alți ani la începutul lunii decembrie locurile de cazare din principalele stațiuni turistice erau deja epuizate, în acest an turiștii au fost mai sceptici în alegeri și mulți dintre ei s-au reorientat către destinații mai puțini cunoscute și mai puțin aglomerate. În multe sate din Maramureș și din Bucovina puteți găsi cazare în case tradiționale, deci puteți să-i așteptați pe colindători și urători în prag, așa cum se întâmpla și altădată.

Maramureș

Nu știm cum va fi în acest an, dacă se vor organiza festivaluri unde să apară pe scenă ansamblurile consacrate pentru a prezenta tradițiile dintr-o anumită zonă, însă în satele de munte copiii, puțini câți mai sunt, vor merge pe la case pentru a vesti nașterea Mântuitorului ori venirea Anului Nou. Pentru că, dincolo de un loc frumos, de bucate tradiționale, tradițiile sunt cele care fac unice Sărbătorile de iarnă. Așadar, haideți să cunoaștem satul românesc, mai ales în preajma Sărbătorilor.

Dacă vă gândiți să alegeți satele din Maramureș ca destinație de vacanță, trebuie să vă grăbiți pentru a prinde ultimele locuri disponibile. De ce Maramureș în perioada de iarnă? Pentru că aici veți regăsi peisajele superbe de pe Valea Izei, mănăstiri și biserici al căror turle par că se termină în înaltul cerului, localnici ce poartă cu mândrie costume populare, celebra mocăniță, preparate din carne cum doar de Crăciun se prepară și horincă… la discreție, pentru că se spune că n-ai cum să-i refuzi pe localnici atunci când îți oferă o astfel de licoare.

Care ar fi satele unde găsiți toate aceste lucruri, dar și cazare în camere ce par a fi desprinse dintr-un muzeu al satului? Fie că mergeți în Breb, Ocna Șugatag, Moisei, Săpânța, Vadu Izei sau orice alt sat veți găsi numeroase locuri de cazare, inclusiv în case bătrânești de peste 100 de ani. Căsuțele bunicii din Ocna Șugatag sunt doar un exemplu. Puteți alege o casă cu două sau trei dormitoare, dotate cu baie și bucătărie, amenajate cu obiecte de decor tradiționale, dar și șemineu unde puteți petrece câteva clipe ce vor fi întrerupte doar de trosnetul lemnelor. Soare-n Maramureș din comuna Budești este un alt proiect inedit care surprinde parfumul trecutului și confortul prezentului în același loc, unde cei mai pretențioși turiști se vor bucura de o experiență ce le va schimba perspectiva asupra vieții la țară. Complexul tradițional Casa din Vale, Casa Moroșenilor sunt doar două dintre exemplele de cazare ideală din satul Breb. Și aici veți cunoaște îndeaproape povestea costumului popular din zonă, a rețetelor autentice, a obiectelor tradiționale vechi de zeci de ani, dar și o parte din sufletul gazdelor care îți pot deveni prieteni până la finalul sejurului.

Ce tradiții speciale sunt de Crăciun în Maramureș? Ei bine, tăiatul porcului și colindatului sunt tradiții specifice mai peste tot, însă Viflaimul este un obicei al cărui specific îl veți regăsi doar aici. Pregătirile pentru această scenetă încep chiar din primele zile de post, atunci când tinerii merg la cei mai în vârstă pentru a învăța ce și cum trebuie să facă. După slujba de Crăciun, sătenii se îmbracă în costume, își iau măști și întruchipează personajele biblice din seara de Ajun.

Bucovina de poveste

În preajma Sărbătorilor, satele din Bucovina spun o poveste. De fapt, ele se transformă într-o poveste. Încă din startul postului copiii și tinerii ies în fiecare seară pe stradă pentru a se pregăti pentru Crăciun și Anul Nou, iar văile răsună în bătaia tobelor. În această zonă există stațiuni unde turiștii pot practica sporturi de iarnă; mănăstiri pe care ori de câte ori le-ai vizita sigur te vor surprinde și la o următoare vizită; muzee specifice lemnului și ouălor, tradiții și obiceiuri păstrate cu sfințenie; bucate tradiționale nenumărate, dar și locuri de cazare în case vechi, însă care oferă confortul din zilele noastre. Și, dacă ajungi în Bucovina și te vei caza într-o astfel de căsuță, nu ezita să faci foc în sobă și pe plită să faci scrijele (n.red. cartofi tăiați rondele și copți pe plita încinsă).

Pe Dealul Salinei din localitatea Cacica există în acest moment un complex desprins din vechi timpuri, Vatra Boierească. Există aici căsuțe tradiționale în care te poți caza, dar și un conac cu mai multe spații ce-ți pot oferi o vacanță de vis. Poți dormi pe vatră, așa cum făceau odinioară pruncii, ori poți alege doar să citești o carte și să-ți închipui cum stăteau oamenii la gura sobei iarna, atunci când omătul le trecea de grindă. În căsuțele tradiționale vei regăsi covoare țesute în război cu motive specifice zonei, cuverturi de lână ce se aștern frumos pe pat, ștergare la geam și pe pereți, iar în unele băi mobilierul, vasul de toaletă și chiuveta, par a fi niște ciubere readaptate. 

La Vama, Pojorâta, Fundu Moldovei ori Pârtești regăsim astfel de locuri de cazare. De exemplu, Casa Străbunicului din Pârtești de Sus este de fapt un complex cu două case ce datează de la finalul anilor 1800. Una mai mare cu 5 dormitoare, alta mai mică cu 3, însă trebuie reținut că acestea se închiriază doar integral. Casa Poveștilor și Casa Bunicii aparțin de pensiunea Bianca din localitatea Vama și poate deveni un loc de cazare unde, preț de câteva zile, poți experimenta viața unui bucovinean adevărat. Este de specificat că în mai toate comunele din județul Suceava puteți găsi locuri de cazare, unele mai moderne, altele pline de farmecul trecutului, dar cu dotări contemporane.

Și, dincolo de cazări, Bucovina îți poate oferi Sărbători de iarnă cum n-ai mai trăit niciodată. În Ajunul Crăciunului vei sta în pragul casei și vei întâmpina copiii strașnici, cu ochi scânteietori, ce interpretează colindele cu accentul specific zonei. N-ai cum să nu-i îndrăgești. În această zonă, Crăciunul este o sărbătoare ce ține de mersul la biserică și vizitele în familie, iar de Anul Nou străzile devin scene pentru cetele de mascați, de urători, de capre, de urși ori de jidani care fac adevărate spectacole pentru localnici, trecători și turiștii care de multe ori se lasă vrăjiți de intensitatea momentului, se integrează printre aceștia și colindă satele-n lung și-n lat.

Fie că alegeți Maramureșul, fie că alegeți Bucovina, nu ezitați ca în preajma Sărbătorilor să faceți și o plimbare cu mocănița pentru a vedea zona altfel. Cine știe, poate veți avea parte și de peisaje pline cu zăpadă, iar din vagoane să răsune colinde cântate chiar de voi.

Larissa DINU

  • Publicat în Traditii

Vinurile potrivite pentru o masă de Crăciun perfectă

Fie că vorbim de o petrecere cu familia și prietenii, fie că organizăm o petrecere pentru colegi și parteneri de afaceri, un astfel de eveniment trebuie să fie impecabil. Atunci când pregătim o masă de Crăciun, singurul aspect pe care ne concentrăm este ca totul să iasă perfect. Indiferent de locul în care petrecem Crăciunul, stabilirea cu atenție a tuturor detaliilor este primul pas. Pentru petrecerea corporate de Crăciun, cea mai bună perioadă este de la începutul lunii decembrie până cel târziu 20 decembrie deoarece după această dată fiecare se concentrează pe pregătirile de acasă.

Bufet suedez pentru o mai bună socializare

Indiferent de tematica aleasă, de la petrecerea de Crăciun nu vor lipsi bradul, decorațiunile de Crăciun, cadourile, bucatele tradiționale și vinurile potrivite fiecărui preparat în parte. Spre deosebire de masa în familie, la petrecerea firmei preparatele vor fi servite în regim de bufet suedez, cu un open bar sau un bar mobil, în funcție de preferințe.

Ce vinuri sunt potrivite pentru pește

Dacă alegem antreuri pe bază de pește și fructe de mare – tartine cu somon, crackers cu pate de somon sau ton, creveți, bruschete cu fileuri de pește, zacuscă de pește pe pâine prăjită, vinul potrivit este unul alb, vinificat în sec, pentru a pune în valoare preparatele. O recomandare este Muscat Ottonel din gama Naiada, Domeniile Ostrov, de pildă. Dacă se continuă cu un pește la grătar acompaniat de cartofi cu rozmarin, cartofi copți sau legume la grătar, alegerea ideală este Naiada Sauvignon Blanc, vinul care seduce prin frumusețe, aromă și culoare. Pentru un pește, indiferent cum îl preparăm, nici Naiada Chardonnay nu este o alegere greșită, mai ales că vorbim de un vin care transformă orice ocazie într-un adevărat festin regesc.

Legio, ideal pentru mușchiul de vită

Pentru un mușchi de vită preparat mediu se va alege un cupaj din gama Legio (Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Merlot). O idee bună este și prepararea unui sos din vinul care se va servi la acest mușchi de vițel, sos în care se adaugă câteva ierburi aromatice pentru a intensifica gustul cărnii. Pentru garnitură, o opțiune va fi buchet de legume sau orez brun cu stafide aurii.

Cu ce vinuri „asortăm“ deserturile

Dacă desertul este înghețată sau cheesecake se va alege un Muscat Ottonel demidulce, iar dacă se alege un platou de brânzeturi cu nuci și stafide, este recomandat un vin roșu, mai puternic.

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

Datini populare românești păstrate până-n zilele noastre

Când vorbim despre tradiții românești trebuie limpede să facem distincția clară între acestea (se mai numesc datini sau obiceiuri populare) și folclor, portul popular sau meșteșuguri tradiționale. La prima vedere am fi tentați să spunem că puține zone din țară mai păstrează tradiția în formă pură și în viața de zi cu zi. În realitate, într-un fel sau altul, datina a fost păstrată, preluată, rar conservată și cel mai adesea adaptată timpurilor pe care le trăim.

Tradițiile cele mai importante țin de viața omului (naștere, nuntă și înmormântare) și de marile sărbători Creștine (Nașterea Domnului, Răstignirea și Învierea Domnului) ori ale sfinților importanți din calendarul ortodox (Sf. Andrei, Nicolae, Ion) sau a trecerii peste an (Anul Nou). Toate au legătură cu viața religioasă a omului, nașterea și nunta fiind considerate Sfinte Taine. Astăzi vom vorbi doar despre câteva dintre ele: tainele nașterii și cununiei și, pentru că suntem în sezon, despre sărbătorile lunii decembrie.

Obiceiuri legate de naștere

Ursitoarele: tradiția ar fi de sorginte romană, spun unii, iar alții afirmă că dacii au crezut dintotdeauna în Ursitoare, în puterea acestora de a croi soarta unui om. Inițial, se credea că există trei zâne care vin în prima săptămână după nașterea copilului, în nopțile zilelor impare (3,5,7), ele veghind asupra mamei și pruncului și alegându-i acestuia din urmă viitorul. În Transilvania și Moldova se mai păstrează, pe alocuri, obiceiul de a pune pe o masă, lângă nou-născut, făină de grâu cernută, sare, o pâine, un bănuț și un caier de lână. Cum vremurile s-au schimbat, Ursitoarele au fost înlocuite de actrițe-zâne, aduse în ziua botezului sau a „ruperii turtei“, iar masa cu valori a fost schimbată cu tava în care se pun tot felul de obiecte ce i se arată micuțului: pe care pune acesta mâna, acea meserie se spune că va avea.

Botezul: nu lipsește din nicio familie de creștini (ortodocși și catolici, cu ramurile sale ulterioare), fiind o tradiție pesemne introdusă de acum 2.000 de ani. Rolul esențial în creștinarea pruncului revine astăzi nașilor. Dar în anumite zone din Banat, Transilvania și Oltenia moașa este aceea care duce copilul la biserică și spune „duc un păgân și voi aduce un creștin“ și-l aduce acasă afirmând că „am dus un păgân și am adus un creștin“; când preiau copilul de la moașă, nașii pun un ban de argint pe jos, pentru a o plăti. Această tradiție este răspândită, fără excepție, la scară națională, ținând mai degrabă de religie decât de obiceiul popular. Rolul botezului este acela de curățire și spălare a păcatelor strămoșești moștenite de la Adam și Eva, introducând copilul în stare harică. Mai sunt, dar numai izolat, și alte tradiții la naștere: prima baie a copilului, când se adaugă în apă busuioc, grâu, mărar, mentă, romaniță, agheasmă, lapte dulce și un bănuț; scăldătoarea moașei, când în baia pruncului se adaugă agheasmă, gălbenele, mentă și mărar; masa moașei, a treia zi după prima Bobotează din viața nou-născutului.

Tradiții de nuntă

La căsătorie, tinerele cupluri primesc prin rugăciunile preotului harul divin care sfințește legătura lor și îi ajută la împlinirea căsniciei, iar Taina Cununiei face ca legătura dintre bărbat și femeie să fie asemănătoare aceleia dintre Hristos și Biserică. Nunta, dincolo de fastul în care s-a înveșmântat în zilele noastre acest moment unic din viață, cu aspecte cam prea des exclusiv pecuniare, rămâne o datină păstrată cu sfințenie în cultura umanității, nu doar la noi. În ortodoxie s-a împământenit obiceiul ca nicio cununie să nu aibă loc în posturile mari, de Crăciun sau Sf. Paști. Și da, cam pe nicăieri nu a mai rămas obiceiul pețirii fetei, când părinții băiatului cer mâna miresei de la părinții acesteia, cu toată pregătirea de conjunctură. Și rar, poate izolat, prin spațiul rural din Bucovina și Transilvania, se mai practică obiceiul mirelui și a fraților de ginerică, de a umbla din casă în casă cu plosca, pentru a invita satul la nuntă. Dar alte obiceiuri din timpul nunții (bradul, despletirea miresei) se practică și-n zilele noastre, deopotrivă la sat sau la oraș.

Obiceiuri de Crăciun (Nașterea Domnului) și de Anul Nou

Multe dintre datinile strămoșești au rămas în... muzee, ca să zicem așa, nemaifiind practicate aievea.

Din fericire însă, cam tot ceea ce este legat de Moș Nicolae și apoi de Moș Crăciun, de Nașterea Mântuitorului, s-a conservat până în zilele noastre. Bine, cu unele sacrificii, în sensul în care Moș Crăciun a traversat perioada comunist-ateistă sub formă de Moș Gerilă! Dar bine că a făcut-o!

Moș Nicolae este totuna cu sărbătoarea bunului Sfânt Ierarh Nicolae, care a trăit între anii 280 și 345; persoana a existat de-adevăratelea și făcea daruri multe familiilor sărace, fiind de-o bunătate de necuprins în cuvinte. Până și nuielușa face parte dintr-o povestioară care ține tot de blândețea sufletească a sfântului. Mda, și este permisă magia chiar și astăzi, Sf. Nicolae fiind întruchipat în Moș Nicolae, fratele mai mic al Crăciunului, cel care deschide feeria de decembrie cu daruri aduse în special celor mici.

Crăciunul este legat indisolubil de Nașterea Mântuitorului, dar tradiția populară a transmis până astăzi obiceiuri creștine împletite cu cele păgâne; noi suntem generoși și le numim pe toate populare. De această mare sărbătoare se urnesc colindătorii (Steaua sau Bună-dimineața); e drept, în realitate ei pornesc din casă-n casă cam de la începutul lunii decembrie. Teoretic, cântecele de stea ar trebui să revină doar primei zile de Crăciun, când colindătorii poartă cu ei o stea (din carton, din lemn sau din alte materiale) pe care sunt desenate scene biblice. De regulă sunt răsplătiți cu mere, nuci, colaci sau covrigi. Singura zonă în care la acest colind merg și adulții este Maramureșul. Un alt obicei care însoțește Crăciunul este împodobirea bradului, o reprezentare a „arborelui lumii“ sau a „arborelui Paradisului“. Până în secolul al XV-lea, europenii își împodobeau casele cu crengi de brad și numai în anul 1605 a fost înălțat primul pom de Crăciun într-o piață publică, la Strasbourg. Primul brad împodobit așa cum îl știm în zilele noastre este creația din 1611 a ducesei Dorothea Sybille von Schlesien (Breslau). La noi obiceiul a pătruns în 1866, când primii studenți români proveniți din curțile nobiliare au început să meargă la studii la universitățile din Berlin sau Viena. Din punct de vedere culinar, tradiția românească păstrează cele trei preparate de bază: perișoarele, sarmalele și cozonacul. Este adevărat, între timp, bucătăria a fost îmbogățită cu alte exporturi „rafinate“. Între Crăciun și Revelion vine sezonul urătorilor și urărilor: plugușorul, sorcova (cele mai răspândite), Ursul, Caprea, Bunghierii, Căiuții, Malanca, Jienii și Mascații.

Maria Bogdan

  • Publicat în Traditii

Obiceiuri și superstiții de Crăciun

În perioada Sărbătorilor de iarnă, bătrânii de odinioară obișnuiau să țină cont de anumite tradiții și obiceiuri moștenite din tată în fiu. În opinia acestora, respectând anumite reguli, belșugul și sănătatea erau de partea lor, iar ghinionul și supărările nu le mai pătrundeau în case. În rândurile de mai jos vă prezentăm cele mai populare și des practicate obiceiuri și superstiții de Crăciun.

  • Generozitatea este cheia bunătății și avuției. Dacă în Ajunul Crăciunului nu ai făcut un cadou cuiva nu vei avea parte de un an prosper.
  • Bătrânii satului încurajau consumul de mere în Ajunul Crăciunului. Se spune că, dacă vei gusta din acest fruct, vei fi sănătos tot anul.
  • La fel ca în seara de Sfântul Andrei, pentru a alunga farmecele și duhurile rele se așază căței de usturoi pe masă și la ferestre, iar în multe sate românești se obișnuiește să se ungă cu usturoi animalele din ogradă și grajdurile. Mai mult, în seara de Ajun unele persoane mătură pragul locuinței pentru a avea noroc pe tot parcursul anului următor.
  • O vorbă a bătrânilor spune că cei care au venit pe lume în această zi vor fi răsfățații destinului, iar relele îi vor ocoli.
  • O altă superstiție privitoare la noroc spune că, dacă nu decorezi căminul cu crenguțe de vâsc, vei avea parte de ghinion. În schimb, vinul vărsat pe masă prevestește vești bune.
  • În dimineața primei zile de Crăciun se obișnuiește ca oamenii să se spele pe față cu apa în care a fost pus un ban de argint. Acest lucru se face pentru a respinge bolile în anul următor.
  • O altă superstiție spune că lumânările aprinse în noaptea de Crăciun trebuie să fie lăsate să se stingă singure pentru a avea un an liniștit.
  • Colindătorii sunt răsplătiți cu colaci de către femei, pentru ca locuința să fie îmbelșugată, iar roadele bogate. În același timp, cel care nu primește colindătorii și nu îi recompensează nu va avea recoltă bună și nici belșug în casă.
  • În ziua de Crăciun superstiția spune că nu este bine să lași pe altcineva să închidă ușa întrucât îți poate alunga norocul.

O superstiție populară este legată de vremea primei zile de Crăciun. Se spune că, dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor, cu recolte sănătoase și bogate.

Ruxandra HĂBEANU

  • Publicat în Traditii

Recomandări privind comercializarea și consumul de alimente specifice Postului de Crăciun

În perioada “Postului de Crăciun”, populația care respectă această tradiție creștină, solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, soia, fasole, mazăre, sortimente pe bază de legume, fructe, produse de patiserie și zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, diferite sortimente de băuturi, și alte sortimente alimentare cu origine vegetală, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente. care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca pe parcursul lanțului alimentar unele produse să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor, respectiv prin: 

  • contaminanți chimici - care includ substanțe chimice provenite din mediu, (contaminare întâmplătoare) aportul suplimentar de compuși chimici proveniți din tehnologia agricolă sau alimentară (contaminare deliberată) reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri;
  • contaminare biologică - bacterii, fungii, viruși sau paraziți;
  • intenția ilicită de falsificare a alimentelor prin:
    • substituirea totală sau parțială a uneia sau a mai multor componente ale materiei prime;
    • înlocuirea unor componente valoroase cu unele mai ieftine;
    • adaosul de substanțe naturale sau sintetice în vederea mascării unor defecte;
    • utilizarea de ingrediente și aditivi alimentari neadmiși sau în doze mai mari decât cele recomandate;
    • punerea pe piață a unui produs de imitație în locul produsului original.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea și siguranța produselor alimentare să poată fi realizată și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

Având în vedere atribuțiile și responsabilitățile operatorilor economici cu activitate în domeniul alimentar, a prevederile legislației privind siguranța lanțului alimentar, precum și riscul pe care îl prezintă, pentru sănătatea publică, prelucrarea și punerea în consum a unor sortimente de alimente specifice Postului de Crăciun, serviciile sanitare veterinare cu atribuții de supraveghere și control privind respectarea legislației în domeniul alimentar, atenționează administratorii din domeniu, că au următoarele obligații: 

  • să dețină documentul de autorizare / înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranța alimentelor, eliberat de D.S.V.S.A. județeană;
  • să respecte condițiile generale de igienă, referitoare la aspectele structurale şi la facilitățile privind dotarea după specificul obiectivului;
  • să dovedească prin documente calitatea și salubritatea materiilor prime, precum și faptul că au fost achiziționate din unități autorizate / înregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor și respectă programul de autocontrol prin afuirea de probe la laboratorul de specialitate, acreditat,
  • să asigure condiții de depozitare a produselor alimentare, în special a celor care necesită condiții deosebite de temperatură și să monitorizeze funcționarea permanent a spațiilor respective;
  • prepararea și expunerea spre comercializare a alimentelor trebuie să fie făcută astfel încât să se evite orice risc de contaminare și depreciere a acestora;
  • alimentele trebuie să fie ambalate sau preambalate, corespunzător, iar după caz etichetate și să se asigure încadrarea acestora în termenele de valabilitate;
  • să se folosească echipamente de protecție sanitară a personalului angajat, precum şi să existe documente care să ateste starea de sănătate a personalului angajat;
  • să se efectueze periodic acțiunile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare;
  • să se gestioneze corect deșeurile și subprodusele rezultate, precum și neutralizarea rapidă a acestora astfel încât să nu constituie o sursă de contaminare,

În aceiași măsură pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar, sau toxiinfecții alimentare, sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor și consumatorii de alimente specifice acestei perioade cu respectarea unor recomandări care se referă la:

  • achiziționarea alimentelor specifice postului numai din spatii sau unități înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea și salubritatea acestora, evitând comerțul ”stradal ”sau a diferitelor produse preparate sau conservate la domiciliul unor comercianți, neautorizați);
  • citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, preparare corectă și termenul de valabilitate;
  • păstrarea corectă a alimentelor în frigider, în spații uscate la temperaturi optime, după caz;
  • păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă, etc);
  • folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
  • spălarea atentă a fructelor, a zarzavaturilor și verdețurilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;
  • asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte sau alte animale;
  • gestionarea corectă a resturilor menajere;
  • să apeleze la personalul de specialitate, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei și a siguranței lanțului alimentar.

Protejarea populației este asigurată permanent de personalul de specialitate din cadrul D. S. V. S. A. județene, prin monitorizarea și efectuarea de acțiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcționare și igienă în unitățile furnizoare de materii prime, în unități de procesare a produselor alimentare de origine non animală, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar, precum și prin analize la laboratoare acreditate, din probe recoltate din materii prime și produse finite, pentru examene microbiologice, fizico-chimice, determinarea aditivilor, a contaminanților, pesticide, rezidii de metale grele, micotoxine, medicamente, organisme modificate genetic, radioactivitate, etc.

Dr. Penţea Ioan Viorel -  Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Decorațiuni hand-made pentru Crăciun

Crăciunul se apropie cu pași repezi, drept urmare ne pregătim să împodobim casa și bradul de sărbătoare. Ca să intrați cu adevărat în spiritul sărbătorilor puteți să dedicați câteva minute din timpul dumneavoastră pentru a vă face singuri decorațiunile. Specialiștii în design floral vin în ajutorul nostru cu două propuneri originale. Folosind câteva elemente din natură și un pic de imaginație, Ștefan Dițu, designer floral, ne arată cum putem realiza un aranjament pentru masa de sărbători cochet, elegant și simplu de realizat. Iată care sunt pașii necesari!

Pentru început ne alegem un vas din ceramică în care vom pune un burete umed. Așezați buretele în vas și ajustați-l din jur împrejur, până ce va lua forma recipientului. Dacă vor rămâne goluri, umpleți-le cu bucăți mici din buretele rămas. După această etapă, fixați o lumânare în centrul aranjamentului și umpleți toată suprafața buretelui cu crenguțe mici de brad. De asemenea, pentru a capătă și mai multă prospețime, se vor adăuga printre crenguțele de brad și câteva fire de eucalipt. După ce am terminat de pus decorul verde, ne pregătim să lipim elementele decorative rând pe rând: ilex, bumbac, scorțișoară, fasole uscată, felii de portocale uscate, crenguțe, merișoare și, la sfârșit, neapărat o fundă. Nu exagerați cu accesoriile, mai puțin înseamnă de multe ori mai mult!

ornamCraciun 6

Ornament festiv pentru masă

V-ați plictisit de ornamentele de Crăciun pe care le tot  folosiți an de an? Dacă da, iată încă o nouă idee de decorațiune festivă pentru a vă reîmprospăta atmosfera de sărbătoare. Pentru început avem nevoie de o ghirlandă din brad (un mănunchi format din crenguțe legate cu sârmă), peste care vom pune două-trei rămurele de corylus. Apoi fixați-le cu silicon. Ulterior vom orna aranjamentul cu belicaps, globuri, trei crenguțe de ilex așezate pe marginea rămurelelor de brad, bumbac, puțină scorțișoară, lotus și felii de portocală.

Ruxandra HĂBEANU

  • Publicat în Magazin

Romsilva anunță o scădere a numărului de pomi de Crăciun tăiați ilegal în 2017

Numărul pomilor de Crăciun tăiați ilegal a scăzut puternic anul trecut, în urma intensificării controalelor efectuate în ultimele două luni ale anului de personalul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, cu sprijinul polițiștilor și angajaților Gărzii Forestiere.

Astfel, în perioada 15 noiembrie – 31 decembrie 2017 au fost confiscați 6.003 pomi de Crăciun tăiați ilegal, în scădere cu 42% față de anul 2016, când în aceeași perioadă au fost confiscați 10.324 de pomi de Crăciun.

Valoarea pomilor de Crăciun confiscați în ultimele două luni ale anului trecut se ridică la 136.377 de lei.

La acțiunile de control au participat, în total, 12.965 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și 4.391 de polițiști, angajați ai Gărzii Forestiere și ai Gărzii de Mediu. Au fost efectuate 8.820 de controale în fondul forestier, 3.066 pe drumurile publice și 226 de controale în piețe și oboare. În urma acestor controale, au fost constatate 133 de infracțiuni și au fost aplicate 987 de contravenții, valoarea totală a amenzilor depășind 2 milioane de lei.

Cei mai mulți pomi de Crăciun, 679, au fost confiscați în județul Bihor. În județul Alba au fost confiscați 639 de pomi de Crăciun tăiați ilegal, în județul Arad 578, în județul Suceava 563, în județul Neamț 474 și în județul Timiș 427.   

”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN”

Salonul de vinuri VINTEST București ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” face parte din eforturile depuse în campania „Iubesc vinul românesc”, o campanie de informare și educare inițiată în 2014 de expertul degustator Lucia Pîrvu, VINVEST - salonul internațional de vinuri din Timișoara - și Asociația de Cultură și Promovare a Vinului VINVEST. ”Ne propunem ca prin acest salon să venim mai aproape de consumatorul final. Vorbim de vin cu denumire de orgine controlată - DOC, vin cu indicație geografică – IG, vin varietal, dar, mai important, e vorba de vinul nostru românesc.”, susține Lucia Pîrvu, expert degustător și organizatorul salonului de vinuri VINTEST București. 

Dacă iubiți cu adevărat vinul românesc, sunteți așteptați la cea de-a VII-a ediție  ”VINTEST - IUBESC VINUL ROMÂNESC” desfășurată acum sub generosul generic ”VIN DE CRĂCIUN – Vinul - Arta si design-ul sticlei și al etichetei, arhitectura cramei”, completează, convingător, interlocutoarea. Sute de sortimente deosebite de vin, de spumante și frizante, de distilate în sticle mai mult sau mai puțin clasice, cu etichete semnate de pictori sau graficieni consacrați vor fi expuse, y compris degustate de către toți vizitatorii doritori  la Sala Expozitională a Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București, strada Academiei nr. 18-20, în perioada 15-17 decembrie 2017. Manifestarea va fi armonios întregită și de Expoziția de imagine fotografică a arhitecturii clasice sau futuriste a fiecărei crame expozante. În Campania ”IUBESC VINUL ROMÂNESC” din acest an venim cu conceptul de ”Vinul – Arta și Design-ul sticlei și etichetei, arhitectura cramei”  reunind producători importanți care vor prezenta peste 200 de sortimente de vin, de spumante sau frizante și distilate, acompaniate de sugestive imagini  ale cramelor, restaurantelor, pensiunilor.

În urmă cu 27 de ani, multe dintre cramele și clădirile în care se producea vinul arătau extrem de simplu, chiar auster, unele,  însă între timp a intervenit dorința de nou, de schimbare, realizându-se adevărate construcții avangardiste,  dar nu numai! - în care vinul  de excepție și arhitectura ambientă oferă un spectacol sui generis pe măsură. Astăzi, producătorii sunt pregătiți nu numai pentru piața națională,  ci și pentru cea internațională,  ceea ce, implicit, va duce și la dinamizarea turismului viticol și la educarea consumatorului, de care noi ne ocupăm de mai bine de 14 ani, atât în edițiile de la Timișoara, cât  și prin cele de aici, de  la București.

Vintest 33

În programul salonului VINTEST  ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” de anul acesta sunt incluse, ca de obicei și mai multe pre-evenimente specifice  realizate cu aportul producătorilor de vin și sustinute de organizatorii salonului împreună cu somelieri de la Winetaste.ro, studenți și profesori din cadrul USAMVB,  al altor colaboratori prestigioși. Un prim astfel de eveniment  premergător salonului s-a ținut joi, 7 decembrie, în somptuoasa Galerie a Artelor din cadrul Cercului Militar Național, în prezența a numeroși  invitați, printre care s-au aflat personalități din domeniu, precum prof. univ. dr. Arina Antoce, prof. univ. dr Ioan Nămoloșanu, Alice Grigorescu, exdirector VINEXPORT, Soneriu Ștefan, Marin Mangâru, Robert Zotescu și Violeta Bratu, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", din București, Bogdan Ionescu - Radio Antena Satelor, Magda Macici, istoricul militar  Gh. Vartic, distinși oameni de cultură, artă și media, printre care apreciații artiști plastici Vasile Pop - Negreșteanu, Mihai Gavril, Dan Crăciun, criticul și curatorul Mihai Precup, Mihai Ogrinji, președintele   Asociatiei Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, director general la Revista România Pitorească și moderatorul preevenimentului, Victor Rădulescu, Preşedinte al Clubului Presei de Turism – PressTour FIJET România, Cristian Emil Topan, caricaturist, ilustrator de carte și creator de afișe, președintele Uniunii Caricaturiștilor din România, președintele Federației Internaționale de Caricatură pentru România și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala de Grafică publicitară,  Dan Preda, director Radio România Actualități, poetul Mihai Gălățanu, regizorul și scenaristul Mihai Șurubaru, îndrăgitul rapsod Gh. Turda, solistul și regizorul Alin Horia Mânzat, mai mulți conducători din instituții media importante, publiciști și specialiști din diverse domenii conexe. Aceștia au avut ocazia să deguste diverse soiuri  românești: Riesling Italian, Chardonnay, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Grasă de Cotnari, Roze, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon. ”Ne-am propus ca prin aceste pre-evenimente să oferim distinșilor noștri oaspeți-prieteni oportunitatea și cadrul formal de a interacționa la prima mână cu câteva dintre soiurile tradiționale celebre și, de ce nu, să le trezim interesul de a interacționa și cu mai mulți producători la salon.” declară Lucia Pîrvu. De altfel, în cadrul salonului de vinuri VINTEST ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” vizitatorii vor putea alege și degusta din peste 200 de vinuri de la crame cu vinuri din soiuri de viță-de-vie cu renume. Printre expozanții de anul acesta se numără: CASA DE VINURI COTNARI, CLOS DES COLOMBES, COTNARI, CRAMA DEALUL DORULUI, CRAMA GABAI, CRAMA HERMEZIU, CRAMA HISTRIA, CRAMA VIIȘOARA, DOMENIILE ANASTASIA, DOMENIILE URLAȚI, JIDVEI, VINARTE, VINCON ROMÂNIA, COMUNA PRUNDENI, 1.000 DE CHIPURI. În plus, vizitatorilor li se vor pregăti multe alte surprize pe parcursul evenimentului. De asemenea, ca de obicei, ei pot câștiga weekend-uri de vis, cine în restaurante cu specific românesc sau premii în vin. Cei dornici să deguste și să cumpere măcar o sticlă sau două, sau... deosebită pentru sfânta masă de Crăciun, sunt asteptați în acest weekend, de vineri până duminică, așadar, între orele 10.00 – 18.00, la ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN”. Un bilet de intrare costă numai 20 lei, pentru care fiecare vizitator primește câte un pahar de vin special pentru multiple degustări... licoroase în cadrul salonului. VINTEST se desfăsoară în acest an la Sala Expozitională a Universității de Arhitectură si Urbanism "Ion Mincu", din Bucuresti, pe parcursul a trei zile: 15, 16 și 17 decembrie. IUBESC VINUL ROMÂNESC este un eveniment de prestigiu, la care contribuie superlativ, ca de obicei, crame din mai multe zone  viticole: Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania, dar și alți importanți colaboratori, în total peste 100 de parteneri de elită din întreaga țară. Pentru mai multe detalii despre Salonul de vinuri VINTEST și campania Iubesc Vinul Românesc vă invităm să accesați pagina de Facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/vintest.

VINTEST ”IUBESC VINUL ROMÂNESC - VIN DE CRĂCIUN” este organizat cu sprijinul: Cotnari - Partener Oficial, Crama Hermeziu - Partener Național, Parteneri principali fiind: Municipiul Bucuresti - Sector 1, Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" și Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucuresti, iar Parteneri: ADAR, ONIV, ONVPV, PRO AGRO, Winetaste.ro, Sissi, Hochland, Aqua Carpatica, Bevitech, Baron Brutărie, Casa Răzeșului, Valea cu Pești, Casa Domnească, Hanu Ancuței, Roman Plaza, LedGO Horeca, FeeltersSystems, Studio Culinar, Jidvei, Domeniile Urlați, Domeniile Sâmburești, Domeniile Anastasia, Silvania, Agentia de Somelieri  Sergiu Nedelea, somelierii Mihai Tomescu și Carmen. Vasioiu, 1000 de Chipuri, Asociatia Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism - AJTR, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România-UZPR, Clubul Presei de Turism–PressTour FIJET România, Uniunea Caricaturiștilor din România.

Parteneri media principali: Agerpres, Radio România, Radio România Actualități Radio Antena Satelor, Burda: National Geographic, Casa si grădina, Casa Lux, Femeia de Azi, Rabbit Media, Turism Horeca si Călătorii, Top Brands, Catalog de Agricultori, Vinuri de Top, Transilvania Business, Profitul Agricol, Lumea Satului, Auto Expert, Flote Auto, Yacht Expert, UZPR, DoctorTravel, Top Magazin, Top Business.

Parteneri media reviste și ziare: Millesime, Traveller Magazin, Tour.ist, Vacanțe la țară, Gastro Media, Top Business, Vinurile României, Piatța de Artă, Turism Club, revista România Pitorească. Parteneri Online: News Company.ro, Rabbit Media, Auto Expert, Miss Expert, Traveller Magazin, Horeca, Yachting Pleasure, Horti Magazin, Ferma, VIPStyle, Winetaste.ro, Povești cu Vin, Oenolog.ro, Bucuresteni.ro, Vinland.ro, Povești de călătorie, Călătoria Perfectă, Drumliber.ro, Vestik.ro, Clubul Degustătorilor Neautorizați, Travelomania.ro, Clubul Tânărului Orfeu, Traveller Advisor, Vinul.ro, Timișoara știri. Parteneri Radio și TV: Radio Folclor, AgroTV, Lumea Satului TV, Timisoara TV, Radio 3 Net.

Afis18

Crăciunul, întâmpinat cu sute de vinuri la Km Zero al Bucureștiului

„IUBESC VINUL ROMÂNESC“ – Dacă iubiți cu adevărat vinul românesc, vă așteptăm cu drag la cea de-a VII-a ediție a Salonului VINTEST – „VIN DE CRĂCIUN – Vinul – Arta și design-ul sticlei și al etichetei, arhitectura cramei“.

Sute de sortimente deosebite de vin, de spumante și frizante, de distilate în sticle mai mult sau mai puțin clasice, cu etichete semnate de pictori, graficieni consacrați vor fi expuse, bineînțeles degustate în emblematica Sală Expozițională a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București, strada Academiei nr. 18-20, sector 1, în perioada 15-17 decembrie 2017.

Manifestarea noastră va fi armonios întregită și de Expoziția de imagine fotografică a arhitecturii clasice sau futuriste a fiecărei crame participante și de un pre-eveniment,  „Drumul vinului și arhitectura ca brand în turismul viticol“

Pe parcursul celor trei zile, nouă producători de vin, spumante, frizante, distilate vor fi selecționați pentru a participa la concursuri sondaj cu publicul vizitator, conform tematicilor stabilite:

  1. Impactul sticlei și al etichetei în achiziționarea vinului.
  2. Rolul imaginilor fotografice cu arhitectura cramelor, restaurantelor, pensiunilor, în decizia de a accesa turismul viticol.
  3. Răspunsul prompt al publicului vizitator la relația Vechi vs Nou.

„În Campania IUBESC VINUL ROMÂNESC din acest an venim cu conceptul Vinul – Arta și Design-ul sticlei și etichetei, arhitectura cramei ce reunește producători importanți care vor prezenta peste 200 de sortimente de vin, de spumante sau frizante și distilate, acompaniate de sugestive imagini ale cramelor, restaurantelor, pensiunilor.

În urmă cu 27 de ani, multe din cramele și clădirile în care se producea vinul arătau extrem de simplu, chiar auster unele, dar între timp a intervenit dorința de nou, de schimbare, realizându-se adevărate construc­ții avangardiste – dar nu numai! – în care vinul de excepție și arhitectura ambientă oferă un spectacol sui generis pe măsură. Astăzi, producătorii sunt pregătiți nu numai pentru piața națională, ci și pentru cea internațională, ceea ce implicit va duce la dinamizarea turismului viticol și la educarea consumatorului, de care noi ne ocupăm de mai bine de 14 ani, atât în edițiile de la Timișoara, cât și în cele de la București.

Este bine să reamintim câteva crame de referință din diverse țări cu recunoscute tradiții vitivinicole, precum: în Franța – Château Cheval Blanc din Saint Emilion, Arhitectura Christian de Portzamparc; în Spania – Bodega Marques de Riscal din Elciego, Arhitectra Gehry Partners; în Italia – Cantina Rotari din Trento, Arhitectura Alberto Ceccheto; în Portugalia – Adega Maior, din Campo Maior, arhitectura Alvaro Siza; în SUA – California Napa Valley, Opus One, realizată prin colaborarea dintre Robert Mondavi și baronul Philippe de Rothschild. De reținut că a doua atracție turistică în SUA California, după Disneyland, sunt Podgoriile din Napa Valley“, precizează ing. Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Cei dornici să deguste și să cumpere măcar o sticlă sau două pentru Sfânta Masă de Crăciun, sunt așteptați de vineri până duminică, între orele 10.00 – 18.00, la „IUBESC VINUL ROMÂNESC – VIN DE CRĂCIUN“. Un bilet de intrare costă numai 20 lei, pentru care fiecare vizitator primește câte un pahar de vin suvenir pentru multiple degustări în cadrul salonului.

IUBESC VINUL ROMÂNESC este un eveniment de vârf la care concură superlativ, ca de obicei, peste 100 de parteneri și colaboratori de elită.

Sfănta Sărbătoare de Crăciun intămpinată cu sute de vinuri, spumante, frizante, distilate, la Km Zero al Bucureștiului

”IUBESC VINUL ROMÂNESC” – Dacă iubiți cu adevărat vinul românesc, vă așteptăm cu drag la cea de-a VII-a ediție a Salonului VINTEST - ”VIN DE CRĂCIUN – Vinul - Arta si design-ul sticlei și al etichetei, arhitectura cramei”.

Sute de sortimente deosebite de vin, de spumante și frizante, de distilate în sticle mai mult sau mai puțin clasice, cu etichete semnate de pictori, graficieni consacrați vor fi expuse, bineînțeles degustate la emblematica Sala Expozitionala a Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu ” din București, strada Academiei nr. 18-20, sector 1, în perioada 15-17 decembrie 2017.

Manifestarea noastră va fi armonios întregită și de Expoziția de imagine fotografică a arhitecturii clasice sau futuriste a fiecărei crame participante și de un pre-eveniment ”Drumul vinului și arhitectura ca brand în turismul viticol”

Pe parcursul celor trei zile, nouă producatori de vin, spumante, frizante, distilate vor  fi selecționați pentru a participa la concursuri sondaj cu publicul vizitator, conform tematicilor stabilite:

  1. Impactul sticlei și al etichetei in achiziționarea
  2. Rolul imaginilor    fotografice    cu    arhitectura   cramelor,   restaurantelor, pensiunilor, în decizia de a accesa turismul
  3. Răspunsul prompt al pubicului vizitator la relația Vechi vs

”În Campania IUBESC VINUL ROMÂNESC din acest an venim cu conceptul Vinul – Arta și Design-ul sticlei și etichetei, arhitectura cramei ce reunește producători importanți  care  vor  prezenta  peste 200 de sortimente  de  vin, despumante sau frizante și distilate, acompaniate de sugestive imagini ale cramelor, restaurantelor, pensiunilor.

În urmă cu 27 de ani, multe din cramele și clădirile în care se producea vinul arătau extrem de simplu, chiar auster, unele, dar între timp  a  intervenit dorința de nou, de schimbare, realizându-se adevărate construcții avangardiste dar nu numai!- în care vinul de excepție și arhitectura ambientă oferă un spectacol sui generis pe măsură. Astăzi, producătorii sunt pregătiți nu numai pentru piața națională, ci și pentru cea internațională, ceea ce, implicit va  duce la dinamizarea turismului viticol și la educarea consumatorului, de care noi ne ocupăm de mai bine de 14 ani, atât în edițiile de la Timișoara, cât și  prin cele de  la București.

Este bine să reamintim câteva crame de referință din diverse țări cu recunoscute tradiții vitivinicole, precum: în Franța, Château Cheval Blanc din Saint Emilion, Arhitectura Christian de Portzamparc; în Spania, Bodega Marques de Riscal din Elciego, Arhitectra Gehry Partners; în Italia, Cantina Rotari din Trento, Arhitectura Alberto Ceccheto; în Portugalia, Adega Maior, din Campo Maior, arhitectura Alvaro Siza; în SUA, California Napa Valley, Opus One, realizată prin colaborarea dintre Robert Mondavi și baronul Philippe de Rothschild. De reținut că a doua atracție turistică în SUA California, după Disneyland sunt Podgoriile din Napa Valley”, precizează ing. Lucia Pîrvu, director VINVEST.

Cei dornici să deguste și să cumpere măcar o sticlă sau două, deosebită, pentru Sfânta Masă de Crăciun, sunt asteptați de vineri până duminică, între orele

10.00 – 18.00 la ”IUBESC VINUL ROMÂNESC – VIN DE CRĂCIUN”. Un bilet de intrare costă numai 20 lei, pentru care fiecare vizitator primește câte un pahar de vin suvenir pentru multiple degustări în cadrul salonului.

IUBESC VINUL ROMÂNESC este un eveniment de vârf la care concură superlativ, ca de obicei, peste 100 de parteneri și colaboratori de elită.

Top 5 rase de porci pentru Crăciun

Din gospodăria românului de rând porcul nu poate lipsi. Așa-i de când e lumea, după cum ar spune bătrânii, doar porcul a fost unul dintre primele animale domesticite de om. Nici Sărbătorile de iarnă n-ar mai fi la fel dacă ar lipsi de pe masă produsele tradiționale obținute din carne de porc. De aceste considerente, și poate de multe altele în funcție de propriile preferințe, țin cont sătenii și în fiecare an cresc în propria curte cel puțin un exemplar. Spun cel puțin un exemplar pentru că este cunoscut faptul că tot mai puțini gospodari aleg să mai crească scroafe și să își asigure purcei de pe un an pe altul. În aceste condiții, cei mai mulți aleg să achiziționeze purcelul după ce trece frigul și după ce vițelul fătat de curând se hrănește și cu altceva în afară de lapte, iar cantitatea rămasă să îi revină purcelului abia cumpărat.

În ultimii ani, preferințele în alegerea cumpărătorilor s-au axat pe rasele de carne, însă există și voci care spun că porcul, dacă n-are slănină, nu e porc. Așadar vă propunem câteva rase astfel încât să puteți alege care ar fi mai potrivită și să vă achiziționați porcul pe care să îl creșteți până de Crăciun.

Rasa Pietrain

rasa de porci pietrain

Rasă specifică pentru carne, Pietrain s-a format în jurul localității belgiene cu același nume prin încrucișarea succesivă a suinelor din rasele Berkshire și Tamwork cu porcine din rase franțuzești. Animalele din această rasă au talia mijlocie, picioarele mai scurte față de exemplarele din alte rase, corpul este cilindric și bine dezvoltat, capul mic și gâtul scurt, spetele largi și bine dezvoltate, jamboanele cărnoase, iar osatura fină. Și carcasa este foarte bună, proporția de carne în aceasta fiind de peste 70%, iar ochiul mușchiului are o suprafață de peste 40 cm².

Porcii din această rasă reprezintă o alegere foarte bună pentru cei care doresc să îi crească pentru propriul consum pentru că valorifică foarte bine hrana administrată și sunt programați la nivel genetic să nu acumuleze țesut adipos.

Rasa Landrace

rasa de porci landrace

Este una dintre cele mai populare rase de carne la nivel global și s-a format în Danemarca prin încrucișarea raselor locale cu Marele Alb. Porcii au talia mijlocie spre mare, corpul este sub formă de pară, trunchiul alungit și capul relativ mic, urechile mari și aplecate spre în față, în timp ce spatele este lung, drept și musculos, toracele arcuit, iar membrele puternice. Are un ritm de creștere foarte bun, la doar 8 luni poate cântări 130 kg deoarece are un spor mediu de creștere de 700 gr/zi. Grosimea stratului de slănină diferă, la masculi este de 13 mm, iar la femele este 16 mm, în timp ce procentul de mușchi este de aproximativ 56%. Porcii sunt albi, deloc pretențioși în ceea ce privește hrana, iar scroafele pot făta până la 12 purcei.

Rasa Duroc

rasa de porci duroc

Formată în nord-estul Statelor Unite ale Americii, rasa Duroc se remarcă prin faptul că ia rapid în greutate, iar masculii pot avea la vârsta de 2 ani chiar și 1.8 metri lungime. Porcii sunt de talie medie, au capul potrivit ca mărime, urechile de mărime mijlocie, ușor ridicate, trunchiul este cilindric, spatele lung, șuncile mari, membrele puternice, cu ongloane rezistente şi unghiul jaretului foarte deschis. Carcasa exemplarelor Duroc este masivă și lată, cu linia spinării convexă. Culoarea specifică a robei este roşcată, în diferite nuanțe, cu păr rar şi uşor ondulat.

Sporul mediu poate depăși 700 de grame/zi, iar la maturitate un porc ajunge și la 250 kg, însă cu toate acestea stratul de grăsime nu depășește 3 cm, iar procentul de mușchi în carcasă ajunge și la 80%. Printre principalele avantaje ale acestei rase se numără faptul că animalele nu sunt pretențioase în ceea ce privește alimentația, însă specialiștii recomandă ca rețeta de furajare să fie bogată în proteine pentru ca astfel să crească în greutate, dar fără a acumula țesut adipos.

Marele Alb

rasa de porci marele alb

Rasa a fost creată în Anglia, mai este cunoscută sub denumirea Yorkul Mare și este una dintre cele mai răspândite rase din lume. Porcii sunt de talie medie, de culoare albă și cu conformație masivă, nu puține fiind cazurile în care anumite exemplare ajung la 400 kg. Au capul mare, urechile de mărime mijlocie și aplecate înainte și lateral, iar gâtul este scurt și musculos. Trunchiul este cilindric, linia superioară dreaptă și ușor convexă, spata, pieptul, spinarea și șalele sunt largi și pline de mușchi. Abdomenul este bine dezvoltat, membrele sunt puternice, deci au întreg scheletul bine dezvoltat. La înțărcare, adică la 3 săptămâni, un purceluș are aproximativ 50 kg, iar la 7 luni poate atinge 120 kg dacă este bine hrănit. În cazul acestei rase, părul și pielea sunt albe, iar dacă apar diferențe de culoare este semn de impuritate a rasei.

Mangalița, o alegere tot mai frecventă

rasa de porci mangalita

Cu toate că nu este întocmai o rasă de carne, Mangalița a devenit o alegere tot mai frecventă și în gospodăriile de rând. Chiar dacă înainte de ’89 era mai des întâlnită la nivelul întregii țări, după căderea regimului comunist a intrat într-un cont de umbră. Porcii din această rasă au diferite apelative: porcul cu blană, cu lână creață, porcul-somon sau uleiul de măsline cu patru picioare, apelative care fie fac referire la aspectul diferit față de cel al altor rase, fie la calitatea cărnii.

De origine maghiară, Mangalița are menirea de a oferi slănină la fel de gustoasă ca a altor rase, dar mai sănătoasă. Este o rasă specializată pe producția de grăsime și are cinci varietăți: blondă, roșie, neagră, cu abdomen de rândunică și bariș. În general este o rasă rezistentă la condițiile de hrană și adăpost, precum și la boli. Porcii au capul mic, urechile ușor aplecate, gâtul scurt, dar gros, în timp ce trunchiul este masiv, iar linia spinării convexă. Sporul de creștere este de 400 gr/zi și valorifică foarte bine porumbul sau alte furaje produse în propria gospodărie.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 34-35

„Târg de Crăciun” în curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va găzdui „Târgul de Crăciun”, în curtea instituției, în perioada 16 - 18 decembrie 2016, între orele 10.00-18.00, iar duminica de la 10.00 -16.00, eveniment în cadrul căruia vizitatorii vor putea găsi produse agro-alimentare tradiţionale specifice perioadei sărbătorilor de iarnă. Astfel, consumatorii vor putea regăsi produse tradiționale atestate de MADR, ori a căror denumire este recunoscută la nivelul Uniunii Europene sau se află în curs de recunoştere, produse din arealul zonei montane dar şi produse de origine animală de la crescătorii de ovine, caprine şi porcine specifice arealului din care aceştia provin (Transilvania, Muntenia, Oltenia) păstrate din generaţie în generaţie în tradiţia mesei de Crăciun, precum şi alte produse alimentare.

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, va deschide oficial târgul vineri, 16 decembrie 2016, la ora 10.00, va face un tur al expozanţilor şi va înmâna diplome de participare din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale tuturor expozanţilor prezenţi.

Vizitatorii „Târgului de Crăciun” de anul acesta sunt invitaţi să redescopere gustul bucatelor din diferite regiunii ale României, al produselor din lapte sau din carne (brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc sau oaie, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, sloi de oaie, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, patricieni din carne de oaie afumaţi, muşchi afumat şi mititei etc.), al produselor din pește (salată icre crap sau ştiucă, batog de crap argintiu, pastramă de crap argintiu, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad Doftana etc.), al produselor de panificaţie şi patiserie (cozonac Domnesc, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză etc.) al siropurilor, gemurilor sau dulceţurilor de fructe, gama de dulceţuri „Topoloveana”, zacuşte, uleiuri aromate, cosmetice naturale şi altele.

La eveniment vor fi prezenţi, de asemenea, producători de fructe şi legume, miere (polen, faguri, propolis) dar şi cei de palincă şi vin. Între produsele care vor încânta vizitatorii menţionăm „Magiunul de prune de Topoloveni”, produs care beneficiază de sistemul de calitate europeană „Indicație Geografică Protejată - I.G.P.”. De asemenea, se vor regăsi şi alte produse aflate în curs de dobândire a protecţiei la nivelul Uniunii Europene, cum este Scrumbia afumată de Dunăre ori Caşcavalul de Săveni (în curs de dobândire IGP).

Brânza de burduf în coajă de brad, telemeaua de oi de la Vaideeni, telemeaua de oi cu ardei iute, salată tulceană cu icre de știucă, păstrăvul afumat în cobza de brad şi cârnaţii olteneşti vor fi, de asemenea, expuse de producătorii români care îşi doresc în viitorul apropiat să înregistreze aceste produse pe sistemele de calitate europene.

În târg vor fi prezenţi şi meşteri populari care vor aduce măşti tradiţionale, instrumente populare, icoane, obiecte obţinute prin prelucrarea lemnului şi a hârtiei ori păpuşi cu motive populare.

La târgul de Crăciun vor expune producători din următoarele judeţe: Alba, Argeş, Braşov, Botoşani, municipiul Bucureşti, Călăraşi, Covasna, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Galaţi, Hunedoara, Harghita, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Prahova, Sălaj, Tulcea, Vaslui, Vaslui, Vrancea.