reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 May 2019

În judeţul Suceava nu s-a vânat nici jumătate din porcii mistreţi din cota stabilită

Efectivele de porci mistreţi de pe raza judeţului Suceava sunt cu mult peste optim. Săptămânal se monitorizează numărul acestora în contextul gripei porcine africane. În judeţul vecin, Botoşani, unde a fost depistat un caz de pestă porcină africană la un porc mistreţ, există un număr mare de porci mistreţi, dar nu au mai fost depistate alte cazuri.

Fermierii din judeţul Suceava au noi motive de îngrijorare, cerealele semănate în toamnă (în special grâu, dar şi secara, triticale, orz, orzoaică) fiind ameninţate de invazia de porci mistreţi după topirea zăpezilor. Aceeaşi ameninţare există şi pentru culturile care urmează a fi însămânţate în primăvară, cei mai afectaţi fiind în special agricultorii din zona colinară şi cei ale căror culturi sunt situate în apropierea pădurilor sau mlaştinilor şi râurilor unde mistreţii se adăpostesc. Fermierii spun că mistreţii ajung în fiecare an în culturile agricole, problema fiind privită din două perspective: să dai mai multă hrană, şi atunci creşte sporul natural, se înmulţesc necontrolat, dar nu mai ajung în gospodăriile oamenilor unde fac stricăciuni; a doua este să nu dai hrană şi atunci vin în culturile agricole.

Pentru judeţul Suceava, cota de porci mistreţi la care vânătoarea este permisă în perioada de vânătoare 15 mai 2018 - 14 mai 2019, aprobată prin Ordinul ministrului apelor şi pădurilor nr. 540/2018, a fost de 1.020 exemplare, iar prin OM nr. 827/2018 numărul de mistreţi care pot fi recoltaţi a crescut cu încă 623 de exemplare din cota de intervenţie. Din cota totală pentru judeţul Suceava de 1.645 exemplare, au fost recoltate până la începutul lunii februarie 799 de exemplare. Cota aprobată la nivelul județului Botoşani a fost de 873 de exemplare, la care se adaugă 521 de exemplare din cota intervenţie. Din cota totală de 1.394 de exemplare alocată judeţului Botoşani au fost recoltaţi 788 de mistreţi.

Este nevoie de echilibru...

Conform şefului Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel, efectivele de porci mistreţi sunt peste optim. „Este nevoie de echilibru în măsurile de gestionare a faunei. Garda Forestieră monitorizează permanent efectivele de mistreţi în sensul respectării de către gestionarii fondurilor de vânătoare a numărului optim şi a cotelor de recoltare aprobate. Săptămânal urmărim aceste evoluţii ale efectivelor. Acolo unde efectivele depăşesc optimul riscul este foarte mare ca porcii mistreţi să intre în culturile agricole sau din nefericire, în cazul apariţiei pestei porcine, aceasta să fie răspândită.

La ora actuală cred că toţi gestionarii de fonduri cinegetice de pe raza Gărzii Forestiere Suceava (judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău) au fost informaţi şi sunt conştienţi de faptul că sunt obligaţi să realizeze acele cote de recoltă şi să respecte întru totul exigenţele planurilor de măsuri privind combaterea pestei porcine africane. Din fericire, până la această dată pe raza Gărzii Forestiere Suceava avem doar un singur focar de pestă porcină în judeţul Botoşani şi din datele preliminare este un caz izolat“, ne-a spus ing. Mihai Găşpărel, inspector şef al Gărzii Forestiere Suceava.

La tot ce s-a vânat în judeţul Botoşani, nu a mai fost depistat virusul pestei porcine africane (PPA), după diagnosticarea, în luna ianuarie, la un porc mistreţ găsit mort pe raza fondului de vânătoare 40 Suharau, în pădurea Alba, într-o zonă situată la aproximativ trei kilometri de limita de frontieră cu Ucraina.

Respectarea cotelor de recoltă

Sezonul de vânătoare de mistreţi este 1 iulie – 31 ianuarie, când se pot vâna atât mistreţi masculi, cât şi femele. Totuşi, Legea vânătorii (149/2015), arată că se pot vâna mistreţi masculi tot anul. Stabilirea numărului de exemplare care pot fi vânate se face în urma unei evaluări a efectivelor de vânat, o estimare a numărului de animale.

„Calcularea cotelor de recoltă pleacă de la o operaţiune de estimare. Este foarte posibil ca între estimare şi realitate să existe o diferenţă, care este foarte greu de cuantificat sau o poţi cuantifica doar în situaţia în care recoltezi integral ceea ce există pe acel fond de vânătoare.

Am cerut respectarea cotelor de recoltă şi am observat că în toate cazurile în care s-a respectat cota de recoltă evoluţia efectivelor pe care am urmărit-o de-a lungul anilor s-a menţinut în limite normale. Au fost şi situaţii în care s-a produs o migrare a vânatului de pe un fond de vânătoare pe altul şi atunci am cerut reaşezări de cotă în funcţie de aceste mişcări. Este o adaptare a gestionarului fondului de vânătoare la realitatea din teren.

Trebuie înţeles faptul că am încercat în toate cazurile diminuarea efectivelor la exigenţele şi planul de măsuri pe care îl impune combaterea pestei, respectiv la doi kilometri pătraţi să existe un singur exemplar de porc mistreţ. Este o situaţie echilibrată pentru că am încercat să monitorizăm, în toate cele cinci judeţe care intră în subordinea gărzii şi la toţi gestionarii de fonduri de vânătoare, evoluţiei acestei boli. Gestionarii sunt mult mai atenţi la ceea ce se întâmplă pe fondul lor de vânătoare pentru că sunt conştienţi că, în momentul în care ar apărea un focar de pestă porcină africană pe un fond de vânătoare, acesta ar avea efecte economice foarte mari şi pentru gestionarul fondului de vânătoare“, a precizat Mihai Găşpărel.

Silviu Buculei

Pestă porcină africană confirmată în gospodării din județele Bacău și Botoșani

În data de 15.02.2019 a fost confirmată prezența virusului pestei porcine africane (PPA) la un cadavru de porc domestic din gospodăria unui proprietar din comuna Oituz, județul Bacău și la două porcine depistate într-o exploataţie non-profesională din localitatea Pomârla, județul Botoşani.

În urma investigaţiilor preliminare, din comuna Oituz - Bacău, a rezultat că, în data de 04.02.2019, proprietarul a cumpărat două suine de la un cetățean necunoscut, dintr-un mijloc de transport auto înmatriculat în județul Covasna. Porcinele erau identificate cu crotalii auriculare, dar neînsoţite de documentele sanitare veterinare. Medicul veterinar din circumscripţia sanitară veterinară de asistență nu a fost anunţat de această tranzacţie, fapt ce constituie o încălcare a legislaţiei.

Din investigațiile preliminare, în localitatea Pomârla - Botoşani, animalele afectate au fost crescute în gospodăria respectivă situată la cantonul silvic Gheorteni. Porcinele erau identificate cu crotalii auriculare.

În conformitate cu planul de măsuri aprobat, s-au stabilit o zonă de protecție pe o rază de 3 km și o zonă de supraveghere pe o rază de 10 km în jurul focarului.

Investigaţiile vor continua şi în zilele următoare.

Toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condițiile prevăzute de legislaţie.

Sursa: ANSVSA

După cazurile confirmate în judeţele Botoşani şi Bistriţa-Năsăud, în judeţul Suceava s-au intensificat măsurile pentru prevenirea pestei porcine

După ce prezenţa virusului pestei porcine africane (PPA) a fost confirmată la porci mistreţi din două fonduri de vânătoare din judeţele Botoşani şi Bistriţa-Năsăud, autorităţile sucevene au intensificat, începând cu data de 20 ianuarie, măsurile pentru combaterea pestei porcine africane (PPA) prin organizarea de controale mixte ce vizează transportul de animale. În Vama Siret se menţin în continuare măsurile de prevenire şi combatere a bolii luate anterior şi se efectuează filtre şi dezinfecţii iar pe Drumurile naţionale DN 17 şi DN 18, care asigură legătura dintre nordul Moldovei şi Ardeal există filtre rutiere în care sunt verificate transportul de animale.

Conform medicului veterinar Dănuţ Corneanu, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, virusul pestei porcine africane a fost diagnosticat la un porc mistreţ găsit mort pe raza fondului de vânătoare 40 Suharău din judeţul Botoşani, într-o zonă aflată la aproximativ 3 km de linia de frontieră cu Ucraina. Suspiciunea de pestă porcină africană în acest caz a fost emisă în data de 19 ianuarie, în urma efectuării analizelor specifice la Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, iar, potrivit procedurii, probele au fost transmise Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, care a confirmat suspiciunea de PPA a doua zi.

La Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au mai fost transmise, în două tranşe, 27 carcase de porc mistreţ din zona de protecţie şi supraveghere din apropierea focarului de boală din Fondul de Vânătoare Suharau, rezultatele fiind negative. Conform ANSVSA, atât în Fondul de Vânătoare Suharău din judeţul Botoşani, cât şi  în Fondul de Vânătoare Aghireş din judeţul Bistriţa-Năsăud, serviciile veterinare au intervenit pentru acţiuni de dezinfecţie şi protecţie a zonelor afectate, iar carcasele de porci mistreţi au fost distruse prin incinerare, anchetele epidemiologice fiind în curs de desfăşurare.

„Au fost stabilite măsuri, cum ar fi: vânarea mistreţilor din zona afectată prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire, reducerea efectivului de mistreţi în zonele cinegetice învecinate, neafectate de PPA, prin realizarea cotei de vânătoare şi a cotei suplimentare de intervenţie în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative” menţionează ANSVSA.

Silviu BUCULEI

Virusul Pestei Porcine Africane depistat la un porc mistreț în județul Botoșani

Virusul pestei porcine africane (PPA) a fost diagnosticat la un porc mistreț, găsit mort pe raza fondului de vânătoare 40 Suharau, în pădurea Alba, județul Botoșani, într-o zonă situată la aproximativ 3 km de limita de frontieră cu Ucraina.                                   

Suspiciunea a fost emisă în data de 19 ianuarie, în urma emiterii unui buletin de analiză de către Laboratorul Sanitar Veterinar și pentru Siguranța Alimentelor Suceava. 

Conform procedurii, probele au fost expediate către Institutul de Diagnotic și Sănătate Animală, care astăzi, 20 ianuarie, a confirmat suspiciunea.

Imediat, carcasa a fost distrusă prin incinerare, iar serviciile veterinare au intervenit  pentru acțiuni de dezinfecție și protecție a zonei afectate

Tot în data de 19 ianuarie, a fost convocată o ședință a Centrului Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB) Botoșani, sub coordonarea prefectului, pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea pestei porcine africane, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții, plan care va fi completat în ședința CLCB convocată duminică, 20 ianuarie.

Au fost stabilite o serie de măsuri, cum ar fi: vânarea integrală a mistreţilor din zona afectată prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire, reducerea efectivului de mistreţi în zonele cinegetice învecinate, neafectate de PPA, prin realizarea cotei de vânătoare și a cotei suplimentare de intervenţie în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative.

Proprietarii de porci domestici din zonă au fost informati să izoleze animalele în adăposturi pentru a nu veni în contact cu porcii mistreți sau cu materiale susceptibile de a fi contaminate, provenite de pe fondurile de vânătoare.

Sursa: ANSVSA

Nea Valică, un strămoș al împletitorilor în nuiele

Meșterul Valerică Matraș locuiește în Vorona, județul Botoșani, și este unul dintre membrii fondatori ai Asociației Meșterilor Populari din Moldova, încă din anul 2004. L-am descoperit aici într-un nord de țară, alături de soția sa Lucica Matraș, fiind o familie de meșteri care reprezintă într-adevăr valori de patrimoniu pentru noi. Sunt oameni care ar putea fi tezaurizați oricând, și dați ca modele pentru tânăra generație deoarece aceștia reînvie arta împletiturilor în nuiele și salvează un meșteșug pe nedrept uitat și părăsit în majoritatea satelor din Moldova.

Jumătate de secol de împletit nuiele

Meritul esențial al lui Nea Valică, cum îi spun cunoscuții, este că salvează un meșteșug, continuând să împletească nuiele în buna tradiție a locului. Acesta își împlinește un destin deoarece aceasta este o meserie curată, la cârma căreia se află oameni valoroși care merită tot respectul nostru și care ar trebui să devină modele pentru tânăra generație. „Este o pasiune moștenită de la bunicul, de când eram tânăr fecior. Sunt 50 de ani de când practic acest meșteșug și cu care merg înainte cât mă mai țin mâinile. Practic, totul a început după Revoluție, când m-am retras acasă și astfel, lângă acel bătrân, am început să lucrez deoarece trebuia să îmi duc existența mai departe. În acea perioadă aveam trei fete și trebuiau crescute. Astfel, prima coșarcă am împletit-o pe bucățele, cu toate că a fost demult, îmi amintesc ca și când ar fi astăzi că întâi am realizat fundul, la îndrumarea bunicului, după care am început să împletesc în sus, în nuia verde, nicidecum în nuia albă. Mărturisesc că timpul le-a rezolvat pe toate deoarece am început să mă documentez și să îmi dau seama cum se lucrează cu nuiaua și astfel am ajuns să lucrez în alb, cu toate că mi-a fost mai greu la început“, ne spune un om care a iubit și iubește arta meșteșugului.

Valica c

Nea Valică lucrează de la coșulețe pentru ouă încondeiate până la piese de mobilier, iar arta împletiturii constă în faptul că trebuie să ai răbdare și timpul necesar, ne mărturisește un meșter care a realizat toată viață coșărci. „Fiecare piesă are câte o perioadă de timp diferită. Astfel, un coșuleț mic se poate realiza în 30 de minute, un coș de dus la biserică se poate confecționa în 45 de minute, pe când un set de fotolii poate să dureze chiar și două zile“, adaugă meșterul popular.

„Nea Valică, noi nu ne mai ținem de meseria aceasta!“

Într-o zi de lucru, activitatea acestuia este programată pas cu pas, din timp, cu migală. „În prima fază are loc aranjarea materialului și curățirea lui, iar restul decurge firesc, ca orice zi a unui angajat într-o întreprindere. Astfel, timp de o oră sau două, dimineața îmi aranjez materialul, iar restul timpului împletesc. După ce sortez nuielele, le bag într-un cazan la fiert, în jur de 8 ore, deoarece acestea trebuie să fie fierte pentru a se decoji ușor, apoi nuielele se despică în patru și se scoate miezul; într-o zi pot realiza chiar și câte 12 coșuri. La acest meșteșug, cel mai mult contează susținerea familiei, iar soția mea este omul de bază“, ne spune Valerică Matraș.

Fiecare meșter are secretul lui, altul îl păstrează, altul îl spune mai departe, cum este cazul și acestui om care vrea să ducă tradiția mai departe. „În acești ani de trudă am reușit să învăț niște copii, dar anii au trecut, ei au crescut și mi-au spus: «Nea Valică, noi nu ne mai ținem de meseria aceasta!» Astfel, toți au plecat deoarece nu au avut răbdarea necesară! Îmi pare rău că iau meseria cu mine și că nu am lăsat-o nimănui. Dacă nu vor, asta e!“

Valica e

Un alt impediment legat de acest mește­șug este că materia primă nu prea se găsește pentru că sunt puțini cei care cultivă răchită, iar munca de pregătire are de fapt un an de zile în spate, respectiv de la creșterea răchitei până la pregătirea efectivă, pentru a deveni obiect finit. Aspectul ecologic este într-adevăr foarte prezent în obiecte deoarece este o materie primă curată; categoric, ea crește încă în mediul ecologic, sănătos, fiind lucrată apoi în mediu familiar, în gospodărie. Nea Valică conservă tiparul tradițional de coș, iar, pe lângă coșul utilitar de altădată, el merge spre decorativism, fiindcă de multe ori așa cere piața, dar nu renunță la tiparul și formele tradiționale, la materia primă naturală, cu un colorit natural, în încercarea de a duce mai departe meșteșugul așa cum era. De altfel, în acest domeniu, în Moldova meșteri de acest fel îi poți număra pe degete deoarece mai sunt în jur de trei persoane.

Principalele tipuri de împletituri inventate de meșterul din Vorona sunt piesele de mobilier, în special măsuțele și scaunele mari cu spătar. Pentru a varia, meșterul combină nuiele curățate cu cele necurățate, mai schimbă forma rotundă cu cea ovală și niciun coș nu iese identic cu altul. Cele mai solicitate sunt coșurile și coșulețele ornamentate. La toate târgurile meșterilor populari la care acesta participă, încarcă cam două mașini de coșuri. „Mi-au trecut mii de coșuri pe mână și sper să mai treacă încă pe atâtea, cât m-o ține Dumnezeu pe pământ.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Valica b

Ecoland Production dă esență Botoșaniului

Ecoland Production este o companie românească din nord-estul țării care își propune să obțină culturi organice ecologice de plante medicinale și aromatice, de pe o suprafață de 26 ha de teren amplasat într-un cadru natural deosebit, din județul Botoșani.

Principiile active sunt puse în valoare de știință

Arta de a ne trata și îngriji cu ajutorul uleiurilor esențiale se realizează cu ajutorul aromaterapiei, iar calitatea uleiurilor folosite este prioritară, fiind necesară în primul rând certificarea organică a acestora. Uleiurile esențiale, la fel ca uleiurile aromatice, au o utilizare terapeutică largă, fiind antiseptice, stimulând țesuturile cu care vin în contact, acționând asupra sistemului nervos central. Pentru a alege corect un ulei esențial, eticheta trebuie să conțină o serie de informații privind denumirea în latină a plantei, specia și subspecia plantei, organul plantei care a fost distilat, compoziția chimică a uleiului, moleculele aromatice principale, locul de origine și numele organismului de certificare bio a produsului.

„Misiunea acestora este să cultive conștient pentru viitor, renăscând tradițiile, în condițiile în care se văd și se înțeleg nevoile semenilor noștri, protejând natura“, ne spune Doina Berescu, manager general Ecoland Production. „Descoperim și punem în valoare principiile active ale plantelor folosind știința. Totodată, ne angajăm pe termen lung să protejăm și să menținem biodiversitatea plantelor, în interesul nostru și al generațiilor viitoare, folosind tehnologii ecologice fără a utiliza în niciun mod îngrășăminte chimice și pesticide.“

Soiuri omologate în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante de Cultură

Toate plantele sunt cultivate în sistem ecologic pe o suprafață de 26 ha, după protocoale de cultivare și recoltare specifice în vederea obținerii de materii prime și produse de calitate pentru industria cosmetică, farmaceutică și alimentară, adaugă aceasta. „Producerea uleiurilor esențiale constituie o bază a preocupărilor noastre. Calitatea și valoarea lor terapeutică sunt primordiale, doar cele certificate organic fiind sigure. Calitatea acestora depinde de varietățile de plante cultivate, de intensitatea luminii, înălțime, perioada recoltării și factorii de climă ce pot influența, precum seceta sau umiditatea excesivă. De aceea, la propunerea doamnei profesor Maria Gonceariuc, coordonatorul Departamentului de Plante Aromatice și Medicinale din Republica Moldova, am început să transferăm trei soiuri de lavandă rezistente la ger, secetă și dăunători și cu o productivitate ridicată de ulei esențial la hectar. Am făcut transfer de biotehnologie a acestor soiuri și le-am omologat în România, înscriindu-le în „Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante de Cultură“: Moldoveanca 4, Vis magic și Alba 7; acestea sunt soiuri brevetare în Republica Moldova, fiind rezistente la temperaturi joase în timpul iernii și la secetă în timpul verii și au generat producții ridicate de ulei în loturi experimentale, ca de exemplu 132 kg/ha la soiul Vis Magic 10, 178 kg/ha la soiul Moldoveanca 4 și 250 kg/ha la soiul Alba 7.

Moldoveanca 4 este un soi timpuriu și se pot obține cca 12 t/ha de inflorescențe. În schimb, Via Magic 10 se prezintă a fi un soi intermediar, cu o producție de 7 t/ha de inflorescențe. Un soi târziu este Alba 7, care este mult mai productiv, atingând 12 t/ha de inflorescențe.

Dintre gălbenele, doamna Berescu se mândește cu soiul Nataly, depus la omologare și testare și în România. Acesta se prezintă cu inflorescențe de la 1-2 rândri la 8-9 rânduri și cu un diametru de la 1-2 cm la 8-9 cm. Este rezistent la secetă și se pot obține între 17-27 recoltări pe sezon.

Lămâiță este un soi de roiniță care a intrat la testare și omologare începând cu anul 2017 și se caracterizează printr-o producție vegetală superioară la hectar, cu o rezistență sporită la secetă și la temperaturi joase, dar și cu un conținut ridicat de ulei volatil. Recoltarea masei vegetale are loc din anul al doilea; acesta asigură două recolte pe an și are o producție de 3,9 t de frunze/ha, dar și un randament superior la producția de ulei volatil.

Plante medicinale și aromatice

Ecoland Production se dovedește a fi un proiect de suflet. „Am pornit la drum din dorința de a oferi un suport fiului meu, care este pasionat de plante, dar și de pescuit. De aceea, în acest sens avem și trei ferme piscicole în județul Botoșani. Totodată, mi-am dorit să fructific în mod superior o suprafață de 26 ha teren arabil, pe care o aveam în proprietate în jurul locuinței noastre, în zona Lebăda, județul Botoșani, pe malul lacului lângă pădurea Ursache. Fiind teren puțin ca suprafață, evident că nu era rentabilă cultura mare, astfel încât ne-am orientat spre plante medicinale și aromatice și am ales să colaborăm cu Institutul de Fiziologie, Protecție și Genetica Plantelor din cadrul Academiei Republicii Moldova. În prezent avem cca 7 ha de lavandă din cele trei soiuri și producem ulei esențial în propria distilărie, pe care am adus-o din Franța și am autorizat-o sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor“, adaugă botoșăneanca.

Metoda de distilare utilizată este cea a vapo-hidro-distilării, ceea ce permite ca aburul produs de generatorul electric, după ce apa tratată și purificată trece blând, la o presiune joasă, peste plantele din cuvele de distilare, duce la realizarea de produse de calitate. „Din lavandă, în afară de ulei esențial producem apă florală (hidrosol), care este un produs secundar din distilare și care conține 1-3% molecule aromatice, fiind folosită în multiple feluri, iar din lavanda uscată producem ceai, umpluturi pentru perne terapeutice, săpun natural cu ajutorul mai multor farmaciști independenți. În afară de lavandă avem culturi de gălbenele, mentă și sunătoare. De asemenea, recoltăm Arnica montana din zona de munte și brad din județul Suceava, din care facem uleiuri esențiale cu mentă, brad și coada-șoricelului sau macerate uleioase cu gălbenele, sunătoare și arnică. Menționez că toate culturile noastre sunt certificate ecologic și vindem în drogheria proprie, dar și online prin intermediul magazinului nostru“, încheie Doina Berescu.

Principalele probleme cu care se confruntă aceasta este lipsa subvenției pentru activitatea agricolă, care nu este plătită la timp, dar și uleiurile esențiale contrafăcute de pe piață. De aceea Ecoland Production poate fi o idee de afacere care răzbește încet, dar sigur, prin simplul fapt că este membru fondator în diverse asociații: Asociația „Produs din Botoșani“, Organizația „Utilizatorilor de Apa Curtești“ și, în viitorul imediat apropiat, în Asociația Română de Aromaterapie.

Beatrice Alexandra MODIGA

Târgul fermierilor de elită la Popăuți, Botoșani

În perioada 12-13 mai, la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți, din localitatea Răchiți, județul Botoșani a avut loc cea de a XII-a ediție a „Târgului Expoziţional de Miei, Pielicele, Plante Tehnice şi Produse Tradiţionale“. Acest târg este organizat de Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți în colaborare cu Asociația Cultivatorilor de Plante Tehnice și Cerealiere, Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldovis, Asociația Crescătorilor de Taurine, în parteneriat cu Consiliul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani, și au adunat cei mai buni fermieri ai județului.

Produs tradițional atestat, roșii autentice de Botoșani și o Platformă Agricolă cu hibrizi aclimatizați

Noutăți de la Botoșani! Directorul Direcției Agricole Botoșani (DAJ), Cristian Delibaș. a fost prezent la târg și ne-a spus câteva impresii despre târg, dar și noutățile din județ: „Direcția Agricolă Județeană Botoșani, ca de obicei este parteneră la orice eveniment agricol, la nivel județean și nu numai, fiind vizibilă permanent în teren, alături de producătorii agricoli. De-a lungul timpului, deja a devenit o necesitate, deoarece aici vin majoritatea producătorilor din Botoșani și văd ultimele tehnologii în agricultură... o agricultură, care aș putea spune că, la nivelul județului este performantă, deoarece fermierii folosesc tehnologii de vârf. Pe toată platforma expozițională am fost utilaje agricole, echipamente de agricultură pentru micii și marii producători. De asemenea, am avut și animale de rasă, atât ovine cât și bovine. Era și normal să fie ovine, atât timp cât  am fost în incinta Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți. Aș putea spune că aceasta este polul cercetării la nivel județean, și de ce nu la nivel regional, deoarece aici s-a creat această rasă, Karakul de Botoșani. Am avut și furnizori de inputuri, care au prezentat tot portofoliul lor de produse, dar și legumicultorii din zona Botoșaniului, înscriși în programul Tomate 2018, producători de produse tradiționale, procesatori care sunt înscriși în registrul național al produselor tradiționale, județul Botoșani fiind în topul național al produselor tradiționale. Deci era și normal, ca aici să avem un pavilion destul de mare pentru a expune în principal produsele tradiționale acreditate.“

Botoșaniul are o agricultură performantă  cu o tehnologie avansată

„Am avut două evenimente surpriză pentru toți participanți la manifestare, respectiv a fost lansat un atestat de produs tradițional, al treizecilea la număr, specialiștii noștri au fost aceia care au consiliat producătorul pentru a depune un caiet de sarcini la Ministrul Agriculturii.  De asemenea, am lansat o a doua ediție aș putea spune a „Programului Tomate 2018“, deoarece un producător agricol va ieși pe piață, cu roșii autentice de Botoșani, iar de mâine consumatorii  din județul nostru pot avea pe masă roșii din Botoșani. Nu vreau să omit să vă vorbesc despre Platforma Agricolă 2018, din în vecinătatea stațiunii, unde am înființat un lot de prezentare cu hibrizi aclimatizați în zona Botoșaniului, de la furnizori naționali, consacrați la nivelul județului. Aș putea enumera Monsanto, Pioneer, KWS, INCDA Fundulea și un lot de cânepă pentru cercetare. Deci, producătorii agricoli mici și mari și-au putut face o imagine asupra acestei platforme agricole, deoarece pe tot parcursul târgului au putut vizita această Platformă Agricolă. Ca obiective, ne dorim promovarea județului Botoșani și a rezultatelor producătorilor agricoli din județ. Am adus la acest târg elita județului, ca toți producătorii agricoli din județ să vadă că în Botoșani se poate, în anul 2018, o agricultură performantă cu o tehnologie avansată“, a încheiat Cristian Delibaș, DAJ Botoșani.

În așteptarea relansării cercetării la Popăuți

Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Ovine și Caprine Popăuți ne-a vorbit despre importanța unor astfel de târguri și despre perspectivele și relansarea cercetării din România: „Este un eveniment agricol, care în parteneriat cu „Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Ovine și Caprine Popăuți“ și asociațiile profesionale, respectiv instituțiile din agricultură au organizat acest eveniment de promovare a agriculturii botoșănene și nu numai. Practic, aici s-au făcut schimburi de experiență, dezbateri și discuții între fermieri și reprezentanții instituțiilor. De asemenea, au avut loc și discuții între fermieri cu Stațiunea de Cercetare, în ideea de a pune în valoare ceea ce își doresc fermieri, în așa fel încât noi ca stațiune, să reușim, să aducem în atenția și pe placul lor acele rezultate de care ei au nevoie pe viitor. Dacă luăm în calcul că, la momentul actual Stațiunea de Cercetare Popăuți a fost reorganizată cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Academiei de Științe Agricole și „Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ (ASAS) consider că este un nou început în cadrul stațiunii, dat fiind faptul că primim și parțial finanțare; acest lucru ne dă dreptul să sperăm la o perspectivă și la o relansare a cercetării din România. Cu precădere, în cazul de față, Stațiunea de Cercetare Popăuți, care este unică la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce privește creația din cadrul stațiunii și anume rasa Karakul de Botoșani, cu toată gama de culori existente în cadrul rasei și vorbim despre negru brumăriu, maro, sur, alb și roz. Aș putea să spun că, acest lucru ne permite să sperăm în continuare la noi creații, și în același timp la noi alternative pentru fermierii și direcțiile de exploatare a sectorului de ovine. În sfârșit, la nivelul județului Botoșani toate asociațiile profesionale din agricultură s-au implicat în acest eveniment, iar acest lucru ne arată că acest  târg și l-au dorit cu adevărat fermierii. Acest lucru nu face decât, să ne de-a dreptul să sperăm la o nouă Politică în Agricultură, în așa fel încât să ne putem dezvolta  și să fim ca fermieri, respectați de celelalte pături sociale.“

Să ne asociem… să fim toți sub aceeași umbrelă!

Cristian Andrici, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Botoșani, crede în ideea de asociere a fermierilor și vrea să îi aducă pe toți sub aceeași umbrelă: „Suntem prezenți aici pentru a interacționa cu fermierii din județ. O parte din fermieri sunt membri, iar pe alții îi încurajăm să se asocieze, să vină la asociație și să se înscrie, pentru că aici am reușit să îi punem pe toți sub aceeași umbrelă, să avem o voce comună, să discutăm despre problemele care apar în județ și să mergem mai departe să le rezolvăm și să încercăm să cumpărăm și să vindem la comun. Până la urmă, urmărim beneficiile fermierilor! Deocamdată, situația până în acest moment nu este roz, dar nici gri. Eu am preluat președinția asociației în această primăvară, iar la momentul acesta pot să spun că avem membrii care coagulează o suprafață aproximativă de 30.000 ha, în creștere, majoritatea fiind cultivatori de cereale și plante tehnice. Ne propunem ca în această vară să facem împreună primele achiziții de inputuri, pentru campania de toamnă-vară și de ce nu, să încercăm să vindem produse la comun. Orice acțiune de acest gen este benefică pentru fermieri, deoarece reușesc să se întâlnească, să interacționeze și să discute, dar și să-și împărtășească din probleme și din experiență.“

Victor Arăpașu, lider de sindicat a Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldoovis, Botoșani, care are 200 de mame plus 100 tineret de ovine din rasa Karakul de Botoșani a fost și el prezent: „La târg am venit cu berbeci de prasilă, tineret și masculi adulți. Noi, ne mândrim cu Karakul de Botoșani, pe brumăriu, negru și maro, trei rase omologate. Încercăm să mărim efectivul de animale, dar problemă este cu forța de muncă, deoarece ajungem să punem garduri electrice și să ne limităm ca și asociație familiară, deoarece numai găsim forță de muncă, iar cu referire la piața de desfacere, pot să spun doar că,  ne descurcăm fiecare cum putem.“

Vizitatorii au avut ce vedea și cumpăra!

Ovidiu Libiță, manager zonal Agritehnica service, stă la dispoziția fermierilor cu utilaje eficiente și mentenanță în același timp: „Reprezint o firmă, care a plecat de la Valea Seacă, și care într-un timp relativ scurt a reușit să facă mai multe sedii în toată Moldova (Filipești de Bacău, Iași și Botoșani), dar și în Brăila. Am venit la târg cu cea mai modernă gamă de utilaje și tractoare, de la Fendt, cel mai mare tractor pe roți inegale din lume, un tractor care dezvoltă 550 de cai pe roți  inegale, până la combina 9490  X tot de la Fendt, o combină hibrid, cu trei tobe de batere și două rotoare pentru separare. Am adus și semănători de la Horsch, una dintre cele mai noi, fiind vorba de un Serpo 10, dar și o semănătoare de păioase, care deocamdată este în demo adusă, urmează ca de la anul să poată fi comercializată. Deschiderea noului sediu în Botoșani este o investiție pe care am făcut-o special pentru fermieri, pentru a fi cât mai aproape de ei, pentru a putea interveni cât mai repede la eventualele probleme, care apăr într-o campanie. În acest moment ne dorim angajarea unui număr de patru mecanici pe zona Botoșaniului, care să aibă mentenanță în permanență pentru tractoarele și semănătorile pe care le vindem.“

Bogdan Ignat, director comercial Comcereal Botoșani, vine în sprijinul fermierilor cu inputuri, finanțări, dar și cu prețuri bune: „Noi avem o strânsă colaborare cu stațiunea și de aceea la acest târg am venit cu câteva produse. Astfel, venim în sprijinul fermierilor cu inputuri, finanțări, depozitare și în ultimii ani, zicem noi, și cu prețuri bune, fiind o punte de legătură între fermieri. Avem un produs făcut la noi în Dorohoi, respectiv BioVit 100% natural, de cei de la Vermi house. Este un foliar natural, ce se poate da la orice cultură, dar și Naturamin de la Daymsa din Spania, un foliar cu 80% aminoacizi liberi, Raiza Mixt (un alt stimulator al plantelor, cu care se tratează semințele) și Retenol (un lipici care se adaugă la erbicide).“

Viorel Șfabu de la Săveni a adus pe piață cinci produse atestate tradițional: „Sunt la târg cu  „Cașcavalul de Săveni“, mai bine zis cașcavalul Viofanny. Avem o gamă diversificată de  cașcaval, mai multe sortimente de rulade, respectiv cu măsline, șuncă, cabanos, gogoșar, verdeață, dar și cașcaval cu miez de nucă, negrilică, boia dulce, plus telemea cu negrilică, urdă dulce, caș, telemea simplă și brânză sărată. Avem și produse atestate, respectiv urdă de Săveni, cașcaval, telemea și brânză frământată. Nu este greu în a primi un atestat de produs tradițional, dar durează! Totul trebuie lucrat manual și cu dragoste, dar dacă nu depui dragoste, nu iese nimic. Oamenii deja ne cunosc pe piață, caută produsele noastre, mai ales că sunt 100% naturale, cu lapte, sare și cheag. Acum, oamenii caută tot mai mult produse tradiționale, deoarece s-au săturat de chimicale.“

Tineretul nu dă fesul pe căciulă

Badea Costică de la Joldești a fost inima târgului! A adus la Răchiți multă voie bună și toată munca sa de peste an: „Am venit la acest târg, deoarece vreau să-mi promovez satul, mai ales că bunicii lui Eminescu se trag din Joldești. Produsele cu care am venit sunt căciuli, șepci și pielicele. De mic, mă știu cu acest meșteșug în mână, deoarece bunicii și părinții mei au lucrat toată viața lor, cu toate că este greu de a duce tradiția mai departe. Lumea este plecată, tinerii din ziua de astăzi numai poartă, și mai multă valoare are un fes decât o căciulă. Dacă nu aș pune suflet în tot ceea ce fac, poate nici numai făceam, și mă bucur că am putere de lucru, sincer vă zic că, nici nu știu cum să birui, cât am de lucru! Pe copii mei i-am învățat, știu, dar ceea ce fac eu este o pierdere de timp, așa zic ei. Dar, cel mai mult mă bucură că, oamenii când văd produsele mele, le plac și chiar mă stimează.“

În a doua zi de târg, Ministrul Petre Daea a ajuns la Stațiunea de Cercetare Popăuți din județul Botoșani. Acesta a petrecut mult timp printre oameni, a vizitat standurile expozanților, a dialogat cu producătorii agricoli și a degustat produse tradiționale.

Totodată, la acest eveniment, Cristian Delibaș, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Botoșani a înmânat, societății Cozonac Domnesc atestatul de produse tradiționale eliberat pentru plăcintele „Poale’n brâu“. Astfel, judetul Botoșani mai adaugă un produs pe lista produselor atestate ca fiind tradiționale de către M.A.D.R.
De asemenea, Zăiceanu Cristian, din satul Zăicești, comuna Bălușeni ne bucură cu primele tomate cultivate în județul Botoșani prin „Programul Tomate 2018“.  .

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


Două noi filiale NHR AGROPARTNERS - câștig de timp și bani pentru fermierii din Botoșani și Bacău

Apariția unui investitor într-o zonă rurală este ca o gură de oxigen pentru comunitatea locală. Primarul este primul care își freacă mâinile de bucurie că poate încasa taxe și impozite de la încă un agent comercial, pentru oamenii din zonă se creează locuri de muncă, iar clienții dispun de produse și servicii mult mai facil. Este un scenariu devenit realitate în localitatea Zăicești, comuna Bălușeni, județul Botoșani, și în satul Bogdan Vodă, comuna Săucești, județul Bacău, pentru că furnizorul de utilaje NHR Agropartner și-a mărit rețeaua de vânzări cu două noi filiale. Alături de punctul de lucru de la Iași, noile unități vor deservi zona Moldovei, acoperind întreg pachetul de servicii post-vânzare.

Vânzare, piese, service

„Ne vom prezenta aici cu o echipă nouă, care cuprinde specialiști în vânzări, piese de schimb şi service. Avem deja depozit de piese de schimb, atelier de reparaţii, o echipă pe care am început să o formăm şi pe care sperăm să o mărim în următoarea perioadă. Lucrăm aici din noiembrie - decembrie, practic este o filială complet funcţională, avem toate departamentele, dar continuăm să mărim echipa pentru că, pe măsură ce cresc vânzările, trebuie să avem şi service-ul aferent cât mai rapid“, ne spunea directorul adjunct NHR Agropartners, Florin Neacşu.

În curtea noii filiale de la Botoşani va exista, de asemenea, toată gama de utilaje. La momentul sosirii noastre erau frumos aliniate – o combină din seria de combine medii şi tractoare de la 50 - 60 CP, până la tractorul Orio de 340 CP. Expus separat, tractorul Powershift model 6165, ediţie specială, a făcut deliciul celor prezenţi la eveniment care nu au ratat ocazia de a încerca confortul cabinei. Exemplarul poleit în culoarea ciocolatei este un motiv de mândrie pentru compania NHR, dar va fi cu siguranţă şi pentru cei 60 de fermieri români care îl vor pune la lucru. Executat în ediţie limitată, 60 de bucăţi doar pentru România, el vine ca o recunoaştere pentru parteneriatul și numărul mare de vânzări înregistrate anul trecut de NHR. „Germanii de la Deuzt-Fahr au creat un design special, o culoare specială. În plus, are mai multe dotări decât tractorul standard – ridicător din faţă de 1.000 kg, monitor şi tot ce este necesar pentru urmărirea performanţelor tractorului, trapă în acoperiş, un sistem de lumini îmbunătăţit. Practic, este un tractor care poate lucra foarte bine şi în condiţii de ceaţă sau noaptea pentru că are faruri cu led-uri rezistente şi cu perioadă de viaţă foarte lungă. Acest model va fi disponibil doar pentru România şi doar în acest an. Deci, este şi un mod de a marca Centenarul Marii Uniri“, explica Florin Neacşu. Din cele 60 de bucăţi au fost vândute deja 20 de exemplare, primul client fiind o doamnă din Lehliu, care l-a primit cadou de 8 Martie de la soţul dumneaei.

Opinia fermierilor din Botoșani

Pentru mulți dintre fermierii prezenți la eveniment deschiderea acestor noi filiale înseamnă un câștig de timp și bani. Aceasta pentru că nu vor mai fi nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru o piesă de schimb, uneori chiar în campania de semănat sau recoltat.

„Acum sediul acesta este lângă casa noastră, aș putea spune. Până acum trebuia să mergem la Iași sau spre Bacău, dar de azi avem totul la fața locului. Eu acum 2 luni am achiziționat un tractor, o semănătoare pentru plante prășitoare, un plug și roți înguste pentru prășit. Am 130 ha, dar în creștere“ – Petru Corduneanu, fermier județul Botoșani.

„Este un eveniment important, mai ales că la noi în județ agricultura este un domeniu prioritar. Am 75 ha, am demarat chiar acum procedurile de achiziție pentru un tractor 5125 cu 120 CP, încărcător și plug“ – Dragoș Știrbu, fermier din județul Botoșani.

„Pentru mine acest punct de lucru înseamnă mai multă ușurință în a rezolva problemele de service, o disponibilitate mai mare pentru piesele de schimb. Toate sunt mai aproape de fermă, deci la îndemâna noastră. Lucrez 50 ha, am tractoare de la New Holland, dar pe viitor poate voi fi tentat să cumpăr și un Deuzt Fahr“ – George Bontiuc, fermier din Flămânzi, județul Botoșani.

„Sediul acesta este un avantaj pentru Botoșani, un județ mai sărăcuț. Personal lucrez 50 ha, am un tractor 5120 luat de la ei, are o vechime de un an și un pic, dar vreau să mai cumpăr în viitor. M-am uitat la tractorul maro, ediție specială, mi se pare deosebit, dar necesită o suprafață de 300-400 ha“ – Nicolae Șcrab, fermier din satul Nichiteni, comuna Colțușca, județul Botoșani.

„Anul trecut mi-am luat și eu un tractor de aici. Acum mi-e mai simplu, nu mă mai duc la Iași pentru piese sau service. E benefic pentru noi, salvăm timp și bani“ – Adrian Ciprian Vasile, fermier satul Hilișeu-Cloșca, județul Botoșani.

Petru Costescu, șeful filialei din Botoșani, spune că alături de colegii lui va tura motoarele în vânzări pe această zonă, pentru că după această deschidere trebuie să se simtă prezența companiei în această parte de țară. Atmosfera destinsă a evenimentului și prezența utilajelor i-au bucurat pe mulți dintre fermieri și i-a făcut să stabilească cu mai multă ușurință o listă de priorități în achiziția de tehnică agricolă.

Atât la Botoșani cât și la Bacău momentul inaugurării sediilor a fost o ocazie pentru ca fermierii să cunoască echipele de vânzări, dar și să afle cine va prelua conducerea companiei, în urma retragerii doamnei Monica Puiu. Anunțul a fost făcut chiar de către domnia sa, care în noiembrie va lăsa conducerea NHR pe mâinile tinerei Ana Maria Damian. Așadar, se pare că atât la vârf, cât și în teritoriu se va miza pe oameni tineri, dar cu experiență.

Ce spun fermierii din Bacău

NHR IMG 20180420 WA0026

Mircea Ion, fermier județul Bacău: „Ar fi trebuit să fiu clientul unui tractor 5110, dar a venit primăvara, am început lucrările și am amânat momentul achiziției. După ce se deschide sediul, reluăm procedurile. Dar totul depinde de service, eu vă spun și întrebați pe oricine, la tehnologie service-ul ne omoară. Dacă service-ul e ok, ne-au câștigat de clienți. Dacă vorbim doar de tractoare, am în fermă un New Holland de 110 CP, alte două tractoare de 190 CP, respectiv 82 CP și un bătrân U650 cumpărat în 1994 pe care am promis că îl voi așeza pe un suport când voi ieși la pensie.“

Grosu Petrică, fermier din comuna Negri, județul Botoșani: „Mă bucură deschiderea acestei filiale pentru că este mai aproape de noi. În toamna lui 2016 am cumpărat un tractor și, dacă voi avea nevoie de ceva, vin repede aici pentru că am de parcurs doar 35 km. Lucrez 100 ha cu grâu, porumb și floarea-soarelui, am 2 tractoare, o semănătoare, un plug și îmi doresc mult încă o semănătoare.“

„Așa cum un vechi proverb de-al nostru spune – «Dacă un gospodar trage piciorul după dânsul înseamnă că vin și alți investitori», noi îi așteptăm cu drag pentru că această comună are rădăcini adânci în agricultura județeană. Numai că, din păcate, din cauza așezării geografice a fost mai puțin atractivă pentru potențialii investitori de talia dumneavoastră. Comuna este reprezentată mai ales de tinerii care au înțeles că agricultura nu poate fi făcută decât cu tehnică performantă. Dacă în anii '90 avea 3.742 de locuitori, acum este o comună care atinge aproape 6.000 de locuitori. Suntem pe drumul cel bun“, spunea Valentin Manea, primarul comunei Săucești, la deschiderea evenimentului.

În final, directorul adjunct Florin Neacșu a anunțat că cinci dintre fermierii prezenți la eveniment vor avea posibilitatea ca, prin tragere la sorți, să beneficieze de o testare gratuită, timp de o săptămână, a unui tractor din seria 5110.

Patricia Alexandra POP

Festival de ouă încondeiate la Rogojești, județul Botoșani

În perioada 17-18 martie, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoşani și Parohia „Nașterea Maicii Domnului Rogojeşti  au organizat „Festivalul-Concurs de Oua Încondeiate“. Acest proiect a fost implementat în anul 2013 și presupune conservarea acestui meșteșug tradițional, care definește arta populară românească autentică. Deschiderea festivalului-concurs a avut loc sâmbătă, 17 martie, ora 10, la Biserica Ortodoxă din Rogojeşti.

Festival de ouă încondeiate în contextul Sărbătorilor Pascale

Microzona Mihăileni din satul Rogojeşti a avut deosebitul merit de a conserva meșteșugul încondeierii ouălor practicat aproape în toate gospodăriile, unde copiii au reușit să și-l însușească de la unul dintre membrii familiei. În acest sens, motivele „bătrânești“ sau motivele geometrice cât și cele florale au fost autentice, reușind să nu altereze acel dicționar de simboluri specific comunității, după cum ne mărturisește Margareta Mihalache, organizatorul evenimentului. „Pe toți concurenții îi reprezintă dragostea de frumos și înclinația clară către lucrul și obiectele care nu alterează valoarea în adevăratul sens al cuvântului. Această manifestare prin amploare și derularea deloc stângace include zona etnografică Botoșani între celelalte zone de prestigiu din țară și se poate alinia festivalurilor de la Ciocănești, Vatra Moldoviței și Gura Humorului, existând în perspectivă deschiderea unui „Muzeu de Ouă Încondeiate“ în Rogojești, care va fi similar celor din Județul Suceava. Ediția de anul acesta permite celor direct implicați să considere că festivalul în sine și-a găsit cumva fundamentul și, indirect, trăinicia, fiind o formă binevenită de întâmpinare a Sărbătorilor Pascale și având drept motiv central un simbol arhetipal regăsit în mitologiile popoarelor, dar cu o originalitate aparte în cultura populară românească și cu o abordare interesantă datorată preluării elementelor precreștine de către creștinii ortodocși“, a declarat aceasta.

oua incondeiate Paste 2018

Festival de ouă încondeiate a avut loc în contextul Sărbătorilor Pascale şi face trimitere către renașterea periodică. Indirect, se asistă la o tipologie aparte a unui act cosmogonic, dar este de remarcat și faptul că imaginea arhetipală din culturile antice a fost preluată de creștinism și că devine un substitut al Domnului Iisus  Hristos, afirmație susținută de etnografi.

Creatoarele și creatorii populari au fost din următoarele localități: Coşna, Dorna Candrenilor, Paltin, Rădăuţi, Poiana Stampei, Ciocăneşti, Vatra Moldoviţei, Brodina, Bălcăuţi, Bucecea, Vlădeni, Fundu Moldovei și Rogojeşti.

Beatrice Alexandra MODIGA

Invitație la delicii botoșănene: Târgul de weekend produs din Botoșani

Direcția pentru Agricultură (DAJ) Botoșani, în parteneriat cu Primăria Botoșani, organizează „Târgul de weekend produs din Botoșani“, care se desfășoară pe Pietonalul Unirii, în fiecare sfârșit de săptămână din acest an. Acest târg este organizat în ideea promovării produselor tradiționale locale, fiind expuse spre vânzare produse din panificație carne, lapte, apicole etc.

Cozonacul de Aur de la Vatra Domnească

Vatra Domnească reprezintă de peste 10 ani unul din cei mai importanți producători din domeniul panificației din zona de nord a Moldovei, o societate care valorifică tradiția prin inovare permanență și prin grija pentru oameni. Misiunea acestora fiind de a oferi consumatorilor o alimentație sănătoasă prin produsele oferite de cea mai bună calitate, echilibrate nutrițional.

Elena Timofte este un producător local care are mâini de aur, deoarece a creat această minunăție de Cozonac de Aur și a ajuns cu el până la Berlin: „La origine sunt din satul Tocileni și prin ceea ce vedeți expus la noi reprezentăm tradiția satului, prin Cozonacul Domnesc de Aur, dar și prin poale-n brâu și colaci. Deoarece acum suntem în Postul Mare și în fiecare sâmbătă noi creștinii ortodocși mergem, cum se spune cu „blidul“, respectiv cu colaci la Sfânta Biserică pentru pomenirea celor plecați,  noi venim în sprijinul celor interesați.

Produsele noastre au trecut de mult granița județului și chiar granița țării, deoarece reprezentăm județul Botoșani la diferite târgurile și festivalurile. Produsele sunt apreciate deoarece venim cu ceva original. Cozonacul Vatra Domnească de Aur este făcut după o rețetă moștenită din familie, mama era cea care făcea cel mai bun cozonac în sat. Când eram copil, țin minte că toate vecinele erau programate la captorul mamei să realizeze cozonacul, cu pasca și pâine. Pot să spun că, acest cozonac este altceva decât cozonacul comercial, deoarece nu are niciun aditiv alimentar. Nu este suficientă o rețetă ca să îți iasă un cozonac bun, contează foarte mult sufletul pe care îl ai când faci pâine, cozonac, în special când lucrezi cu făină.

Printr-o selecție făcută de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Cozonacul Vatra Domnească de Aur a reprezentat România la târgurile organizate la Berlin, Paris și Milano. Menționez că sunt în curs de certificare cu acest cozonac.“

De la cozonacul de Aur la Cozonacul Domnesc

În cele ce urmează trecem la un alt tip de cozonac, nu știm dacă este mai gustos sau mai arătos, știm doar că producătorii săi sunt mândri de acest deliciu. Astfel, Cozonacul Domnesc este un produs tradițional moldovenesc atestat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale obținut după o rețetă, de la bunici care a fost îmbunătățită în timp. Cozonacul Domnesc a luat viață după ce Mariana Gabriela Mateiuc a vizitat sute de gospodării din zona Botoșaniului de unde a tot adunat rețete tradiționale păstrate cu sfințenie de gospodinele din satele județului. Astfel, respectivele rețete vin din istoria curților domnești, iar punctul de plecare a fost satul său natal, Tocileni aparținând Comunei Stăuceni.

Pe Petronela Lafontain am găsit-o la standul de pe pietonalul Unirii: „Noi la acest târg am venit cu multe produse de post, dar și cu produse făcute cu lapte și ou. De asemenea avem Cozonaci Domnești de post, poale în brâu și diverse sortimente de prăjituri: fursecuri, sărățele, nucușoare, toate fiind tradiționale. În ultima perioadă, cumpărătorii caută produsele tradiționale și cred că tindem tot mai mult spre partea aceasta bio. Noi încercăm să promovăm cât de bine putem astfel de produse.“

...lăsăm standurile cu cozonaci  pentru cel cu miere

Știm cu toții vorba aia din popor, respectiv cozonaci dulci ca mierea, spun acest lucru deoarece de la târgul de weekend nu putea lipsi și produsele din miere ale lui Iustin Marineac, din satul Cucuteni, comuna Durnești. Astfel, produsele cu care botoșăneanul ne îndulcește simțurile sunt diversificate: „Am adus aici toate produsele stupului începând de la apilarnil, polen, propolis, lăptişor de matcă şi miere de albine. Produsul cu procentul cel mai mare de comercializare este mierea ce variază în sortimentele zonei mele de pastoral, mai exact rapița, salcâm, tei și amestec de polifloră și floarea-soarelui“. În acest sfârșit de săptămână, acesta a oferit la târg, pe lângă produse apicole menționate şi cereale cu miere, iar pentru a mai încălzi atmosfera a oferit ceai şi colaci cu miere.

Produse tradiționale din carne afumate cu fum de lemn

Preparatele din carne produse în nordul Moldovei, de firma Sadova sunt considerate printre cele mai bune din țară, fiind de cea mai bună calitate. Violeta Ilciuc de la standul Sadova ne așteaptă în fiecare weekend să-i călcăm pragul: „Toate produsele noastre sunt tradiționale făcute la fum de lemn și vă așteptăm să achiziționați cea mai bună pastramă, cei mai delicioși cârnați tradiționali, mușchi, tobă, șunculiță țărănească și ruladă de curcan.“

...să nu uităm și de lavandă

Printre expozanți a fost și Andreea Găitan de la Ecoland Production care a venit pregătită pentru a îndura cele -8°C: „Pentru publicul vizitator avem săculeți de lavandă, ulei de sunătoare, miere polifloră cu lavandă, gălbenele și mentă, ulei esențial de mentă și de lavandă, ulei de gălbenele și nu în ultimul rând perne terapeutice.“

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO


Povestiri din satul de piatră, Horia

O aşezare cu deschidere la Prut, aparent un sat ca toate celelalte, care se distinge, totuşi, prin aceea că totul aici – case, acareturi, dependinţe, uliţe – mai totul este făcut din lespezi de piatră. Peste tot piatră, movile cu piatră, lespezi stivuite cu dichis una peste alta, garduri de piatră pretutindeni, curţile oamenilor şi aleile din piatră!

Aşadar, dintr-o scobitură într-unul din malurile Prutului, un soi de carieră improvizată, putem spune că începe celebritatea satului botoşănean Horia, din comuna Mitoc. Ca repere, locali­tatea se află la 80 km de Botoşani şi la 44 km de Săveni.

Vremurile regimului comunist au sesizat potenţialul carierei de la Prut şi autorităţile de atunci au început exploatarea sistematică a sitului. Sute de oameni, toată suflarea satului, munceau atunci „în vale“ şi se căzneau să scoată cu folos lespezile din malul colţuros al râului. Vremea a trecut, vremurile s-au schimbat şi, bizar, interesul faţă de piatra din satul Horia a scăzut.

Doar localnicii mai scot piatră acum

Astfel, localnicii au rămas singurii care folosesc materia primă de aici, ostenindu-se în pereţii seci de mal. Muncă multă, dar măcar nu trebuie să dea bani pe această piatră: cât muncesc, atâta au! Lipită de sat, într-o vâlcea, se află cariera unde zilnic poţi vedea grupuri de oameni săpând:

– Spuneai că lucrezi de la 14 ani...

– Da!

– Aici, în carieră...

– Aici!

– Acum câţi ani ai?

– 21!

– Mulţi înainte! Merge treaba?

– Rău, azi am lucrat degeaba, nu ştiu dacă am scos 20 de lespezi!...

– Dar asta, din grămada de aici, nu e piatră, ce are?

- Nu e bună. O poţi pune pe drum, în altă parte, poţi umple ceva cu ea, dar nu e ce ne trebuie nouă, ce are căutare în construcţii.

***
– Eu am 81 de ani, intră în vorbă un bătrân. De când mă ştiu eu, piatră am văzut aici. Temelie din piatră la casă, fântâni din piatra asta... Piatra asta e veşnică, nu se pierde ca tencuiala. Înainte nici nu se construia cu ciment, se punea, cu mare meşteşug, piatră pe piatră, piatră lângă piatră: nu avea lumea nevoie să le mai lege: stăteau aşa! Nici nu era ciment atunci.

Într-adevăr, multe dintre construcţiile de piatră din Horia şi în special toate cele făcute în vremuri mai vechi nu folosesc niciun fel de liant.

Trudă multă pentru un picior de piatră

– Acum doi-trei ani în urmă am scos şi eu piatră de aici, spune un tânăr cu o undiţă în mână, pe una dintre meandrele Prutului. Am lucrat câţiva ani: o casă, un gard, un beci...

Şi fântânile folosesc piatră din asta. M-am lăsat însă, e foarte greu, iar ceea ce ne trebuie se află acoperit cu un strat gros de rocă moale. Munceşti în jur de 11 zile pentru a ajunge să scoţi afară cam trei-patru metri cubi de piatră. Dar aici piatra nu se măsoară în metri cubi, ci cu piciorul: un picior de piatră are un metru lăţime, doi lungime şi un metru înălţime. Îmi vine greu să mă lămuresc de ce localnicii folosesc o astfel de unitate de măsură pentru volum, piciorul. După informaţiile pe care mi le dau, un picior are exact doi metri cubi, aşa că nu ştiu de ce le vine mai uşor să calculeze aşa...

În tot acest timp, în spatele nostru, tinerii din carieră săpau de zor, chinuindu-se să ajungă la piatra cea trebuincioasă prin înlăturarea stratului de rocă moale. De cele mai multe ori, până să ajungi la stratul de exploatat, trebuie să decopertezi timp de o săptămână, două... fereşti întâi pământul, apoi stratul de balast, apoi o piatră moale şi fărâmicioasă...

Piatra: cel mai vechi şi de încredere material în construcţii

Sintagma „Epoca de piatră“ este mai mult decât o metaforă, ea desemnând perioada când piatra era materia primă numărul unu, reprezentând un întreg univers şi un mod de viaţă. Nevoia de rustic şi poate un sfetnic priceput au readus piatra de construcţie în actualitate. Iată o clasificare în linii mari a pietrei naturale: piatra neprelucrată, aşa cum o extragi din natură, se foloseşte la zidării sau fundaţii, în primul rând. Exemplul din satul botoşănean Mitoc este elocvent: în acest caz, piatra clivată din albia Prutului este folosită sub formă de lespezi în diferite construcţii, cu sau fără liant; piatra prelucrată după extragere se utilizează sub formă de moloane (blocuri cu partea frontală cioplită grosier sau lucrată mai fin laterale cioplite sau lucrate la echer pe adâncimea de 3-7 cm. Ca şi piatra brută, moloanele se întrebuinţează la executarea zidăriilor; bolţarii sunt blocuri de piatră prelucrate după forma bolţilor sau a arcadelor în care urmează a fi zidite; pietrele de talie – blocuri regulate cu 4, 5 sau toate feţele prelucrate şi cu latura mare de cel puţin 70 cm – sunt întrebuinţate în special pentru zidăriile aparente; plăcile de piatră, cu grosimea de maximum 12 cm, sunt folosite la pardoseli şi placări.

Preţul transportului strică preţul pietrei

Preţul pietrei a scăzut în ultima perioadă, dar volumul de muncă a rămas acelaşi. Pe de altă parte, alternativele de construcţie s-au diversificat şi modul de viaţă a oamenilor a cunoscut schimbări. În plus, preţul transportului e mare, iar dacă cineva se interesează să ia piatră de la Horia trebuie să se aştepte să dea de trei ori mai mult decât la marginea carierei. De aceea sunt destui cei care preferă să ia o altfel de materie primă de la o firmă care îi asigură transportul inclus în preţ. Sau, cum spuneam la început, să îşi ia piatră pentru folosirea ei în imediata apropiere. Aşa a ajuns Horia să fie un sat de piatră, de să nu mai ştii dacă te afli în depărtarea Botoşanilor sau în Irlanda!

Exploatarea pietrei a stârnit şi controverse legate de legalitatea câştigurilor obţinute din această activitate. Poate că unii, mai cu iniţiativă, chiar au reuşit la un moment să adune ceva. Nu se poate spune însă câţi au făcut avere, dacă vor fi făcut.

Lucru adevărat este că oamenii de aici au ştiut să se folosească de bogăţia pe care le-a lăsat-o bunul Dumnezeu, iar dacă au mai pus ceva deoparte, stivuit cu meşteşug, este că trag nădejde şi la cumpărători. E dificil însă să te hotărăşti că vrei să dai două sute de lei pe un picior pe care apoi va trebui să ţi-l şi transporţi.

O piatră de construcţie trebuie să fie omogenă, fără intruziuni de pământ, să nu aibă o porozitate prea mare şi să nu prezinte fisuri. Rezistenţa mecanică şi toleranţa la îngheţ/ dezgheţ sunt alţi parametri importanţi pe care trebuie să îi aibă o piatră de construcţie.

Răzvan SCURTU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS