Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Oct 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Credite bancare prin parteneriatele strategice incheiate de NATUREVO

Consultanța financiară oferită de către Naturevo partenerilor săi are în vedere optimizarea modului de finanțare utilizat de către aceștia, oferind variante de finanțare unice în piață, dezvoltate pe baza parteneriatelor încheiate de către Naturevo cu băncile partenere: Credit Agricole, Banca Transilvania, Patria Bank și altele.

Consultanța oferită de Naturevo implică:

  • Informații corecte și complete despre variantele de finanțare existente în piață;
  • Evaluarea eligibilității proiectului de finanțare;
  • Consultanță în relațiile cu banca (finanțatorul);
  • Intocmirea/colectarea documentației preliminare pentru proiectul de finanțare.

Bannere CREDIT NATUREVO 02.1

Sursa: naturevo.ro

Dinamica activității biologice din sol

Putem compara o parcelă de teren cu un cartier al unui oraș cu activitate foarte intensă în care populația din sol activează continuu, nu în schimburi, ci zi și noapte, procesând materia organică din care rezultă humus și substanțe nutritive, dar și produse secundare și, în primul rând, CO2

Analizând terenul respectiv, el conține:

  • 95% substanțe minerale;
  • 5% substanțe organice.

Substanțele organice sunt constituite din:

  • humus – 85%;
  • rădăcini – 10%;
  • organisme – 5%.

Referindu-ne la organismele care reprezintă populația solului, aceasta este alcătuită din:

  • microflora, reprezentată de bacterii și actinomicete – 40%;
  • ciuperci și alge – 40%;
  • mezo și microfauna (protozoare, viermi, acarieni) – 3%;
  • macrofauna (cârtițe, reptile, șoareci) – 5%;
  • râme – 12%.

Se apreciază existența a 15 t/ha ființe vii, din care pe stratul 0-25 cm există 5-7 t/ha ființe vii (2 t/ha bacterii).

Pe 1 g de sol se găsesc sute de mii de protozoare și zeci de milioane de microfloră. Viața acestei populații este condiționată de prezența materiei organice. Ele prelucrează minimum 10 t de materie organică la hectar pe an care trebuie să fie asigurată prin aplicarea îngrășămintelor organice și a celor verzi și prin totalitatea resturilor vegetale.

În procesul de recoltare combinele toacă totul la 5-6 cm lungime și împrăștie amestecul obținut uniform pe teren. Se intervine imediat cu lucrarea de dezmiriștit care continuă mărunțirea miriștei și a rădăcinilor și amestecă totul cu stratul superficial al solului, rezultând un mulci.

În stratul de mulci intră în activitate protozoarele, acarienii și viermii (numite utilaj de mărunțire), care continuă fragmentarea materiei organice.

Este cunoscut că intensitatea descompunerii materiei organice este cu atât mai mare și cu consum mai redus de energie cu cât materialul vegetal este mai bine mărunțit.

Pe materialul mărunțit se instalează actinomicete și ciupercile. Actinomicetele distrug componentele cu molecule mari (lignina, celuloza), iar ciupercile distrug cuticula exterioară și pătrund în interior. În acest fel se creează un câmp de acțiune pentru bacteriile care finalizează descompunerea cu formarea de produși intermediari și finali (fenoli, aminoacizi). Sub acțiunea microorganismelor aceștia se unesc, se condensează și polimerizează, rezultând acizi humici (se formează humus).

Din descompunerea materiei organice rezultă și glucoza, care constituie sursă de energie pentru procesele metabolice ale microflorei.

Râmele, la rândul lor, trec prin aparatul digestiv 40 t sol/an/ha.

Solul cu 80-100 râme/m3 are suficientă porozitate, nu necesită lucrări.

Intensitatea descompunerii materiei organice depinde de raportul C/N. Când raportul C/N este mai mic de 15 descompunerea este foarte intensă, când este de 15-30 descompunerea este medie, iar la peste 30 este redusă.

Resturile vegetale din cereale au raportul C/N mare, 50-100. În acest caz, pentru fiecare tonă de material vegetal se aplică 7-10 kg N pentru a preveni foamea de azot.

În condiții normale, din activitatea biologică din sol rezultă zilnic 75 kg CO2/ha de la microorganisme și 60 kg CO2 din activitatea rădăcinilor.

Să ne referim puțin la acest CO2 care este atât de hulit pentru efectul de seră care provoacă schimbările climatice.

Să cunoaștem mai întâi ce avantaje prezintă:

1) Corpul plantelor este alcătuit 97-98% din CO2 + H2O în procesul de fotosinteză și numai 2-3% din substanțe minerale. În spațiile protejate fermierii folosesc concentrații ridicate de CO2 pentru creșterea producției de legume.

Toată masa vegetală existentă pe Terra are la bază CO2.

2) CO2 împreună cu apa formează acidul carbonic care are capacitatea de a solubiliza substanțele greu solubile din sol și a le pune la dispoziția plantelor.

Exemplu: CaCO3 + H2CO3 = (CO3H)Ca

                insolubil                    solubil

3) Gazele rezultate în procesul de descompunere a substanței organice, printre care și CO2, cresc porozitatea solului, dându-i aspectul de teren dospit, cu o anumită elasticitate care previne fenomenul de tasare-compactare produs de utilajele agricole.

4) CO2 + H2O = H2CO3 care prin disociere rezultă HCO3–, CO3– și H+ care sunt foarte importanți în schimbul de ioni în procesul de absorție.

Prin urmare, nu CO2 este de vină, ci noi pentru că nu știm să-l captăm, să-l stocăm în masa vegetală care se întoarce în sol, procedeu prin care rămâne stocat în humus.

Recomandarea de „permanent verde“ nu este un moft, ci o cerință pentru a avea o planetă sănătoasă.

Târgul „Produs în GAL“ a marcat 10 ani de activitate a programului LEADER

Cu prilejul împlinirii a celor 10 ani de activitate în România a programului LEADER, la sfârșitul lunii septembrie, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost organizat un târg al producătorilor autohtoni „Produs în GAL“. La evenimentul organizat de MADR și federația LEADER au fost prezenți expozanți ale căror afaceri au fost finanțate prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).

În cadrului târgului bucureștenii și-au putut procura produse autohtone printre care miere, brânzeturi, conserve, lavandă ș.a. De asemenea, la eveniment a fost prezent și fostul ministru al Agriculturii, iar printre invitații speciali s-a remarcat Ministrul Agriculturii al Republicii Moldova, Viorel Gherciu. Acesta s-a arătat foarte interesat de activitatea GAL-urilor din România: „Vom fi bucuroși să preluăm experiența GAL-urilor din România și în Republica Moldova. Dorim să avem o cooperare cât mai strânsă între România și țara noastră în acest sens, să învățăm din experiența dumneavoastră. De aceea, consider că o astfel de colaborare ar putea fi benefică pentru o dezvoltare mai prosperă a produselor autohtone în ambele țări“, a declarat Ministrul Agriculturii al R. Moldova, Viorel Ghergiu.“

Producători de miere...

Deoarece sezonul rece se apropie, iar românii acordă o atenție deosebită sănătății, la standurile de miere vizitatorii au făcut coadă pentru un borcănel. Ovidiu Tilioi, apicultor din Băbeni, județul Vâlcea, ne-a declarat: „Fac parte din GAL-ul Horezu, Vâlcea, și pot spune că Grupurile de Acțiune au fost un sprijin enorm pentru noi în promovarea produselor. De exemplu, organizarea târgurilor sunt benefice atât pentru noi, producătorii, cât și pentru consumatori deoarece în acest mod ne promovăm și vindem mai ușor produsele. Administrez o exploatație apicolă de 140 de familii de albine, iar anul acesta cel mai vândut produs a fost mierea de pădure sau mierea de mană, produs pe care nu l-am avut în ultimii doi ani. Anul trecut, cea mai vândută miere a fost mierea de salcâm deoarece nu s-a făcut de câțiva ani. Toată mierea este benefică atât ca aliment, cât și ca medicament. Încercăm să producem o miere cât mai diversificată pentru a atrage atenția consumatorilor. De cele mai multe ori, consumatorul cumpără ce nu a mai încercat înainte, de aceea ținem cont să avem o gamă cât mai diversificată de miere, cum ar fi mierea de coriandru sau de cimbrișor de munte.“ 

...și brânzeturi

De asemenea, la târg au fost prezenți și reprezentanți ai micii afaceri de familie Ținutul Călimanilor din Șaru Dornei, Suceava, afacere specializată pe producția de brânzeturi maturate. Diana Țăranu, reprezentantul producătorului, a precizat: „Facem brânzeturi măturate, iar la stand avem specialitatea noastră, Șvaițărul, care este o brânză maturată cu o perioadă de peste 3 luni. La ora actuală nu deținem o fermă, însă colectăm laptele din zonă, din Vatra Dornei. Este un produs local și suntem foarte mândri. Prețurile brânzeturilor diferă în funcție de cantitatea cumpărată de client, începând de la 90 lei kilogramul. A fost un an dificil pentru noi din cauza contextului pandemic și a restricțiilor impuse de autorități și pentru că, în general, târgurile sunt cele care ne ajută în promovare. Încercăm să facem față și să ne promovăm și prin alte căi, pe Internet. Totodată, produsele noastre ajung și în băcăniile din toată țara.“

Produse din lavandă

Lavanda rămâne una dintre plantele preferate de români. Aceasta, pe lângă mirosul îmbietor care se face simțit din plin, posedă o multitudine de beneficii recunoscute inclusiv de industria cosmetică sau medicina naturistă. Un producător de produse din lavandă, Anca Șerpar din Cluj, a remarcat: „Uleiurile esențiale din lavandă au fost dintotdeauna cele mai întrebuințate în toate produsele de cosmetică. Totodată, aromaterapiștii recomandă uleiurile esențiale din lavandă pentru persoanele care suferă de anxietăți, insomnii, iar pentru piele este un cicatrizant și antiinflamator foarte bun. Gestionez o suprafață de un hectar jumătate de lavandă cu peste 50 de specii. Producția de lavandă îmi permite să mă dezvolt în mai multe direcții; de exemplu cu ajutorul uleiului esențial de lavandă producem creme de față și corp, săpunuri naturale, odorizante pentru cameră, elemente decorative. De asemenea, trebuie să spun că prețurile accesibile ale produselor cu lavandă atrag un număr mare de consumatori, acestea începând de la 5 lei, până la 95 de lei. Încercăm să ne facem vizibili și să ne promovăm produsele la târguri, pe Internet și, nu în cele din urmă, țin să menționez că avem o mulțime de vizitatori în cultura de lavandă. Aceasta permite consumatorilor o priveliște încântătoare și o zi de relaxare completă. Totodată, suntem susținuți de GAL Napoca Porolissum, ai cărui parteneri suntem.“

Gal-urile în România

Grupurile de Acțiune Locală, GAL-urile, sunt parteneriate între administrațiile publice locale și reprezentanți ai mediului de afaceri, sectorului Agricol și ai Societății Civile. Conform Ministerului Agriculturii, GAL-urile joacă un rol important în elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locale și dezvoltarea zonelor rurale. Organizațiile sunt non-guvernamentale și se bazează pe micii antreprenori locali care doresc să-și dezvolte afacerile și zona de proveniență. Gal-urile sunt în dependență de zona și domeniul de activitate, la ora actuală, conform statisticilor, fiind peste 200 de Gal-uri în Români.

Liliana Postica

APIA a dat startul plăților în avans pentru Campania 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi 18 octombrie 2021, începând cu ora 00:01, a autorizat la plată în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2021 un număr de 39.623 fermieri, cu o sumă totală de 160.995.060,92 euro.

Cuantumul per hectar al plăților directe care se acordă pentru anul de cerere 2021 a fost stabilit prin Hotărârea nr.1053/02.10.2021 privind stabilirea pentru anul 2021 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, a plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și al plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine și sunt următoarele:

  • Schema de plată unică pe suprafață – 95,4751 euro/ha;
  • Plata redistributivă:

- primul interval 1-5 ha inclusiv  – 5,0000 euro/ha

- al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv – 48,1457 euro/ha

  • Plata pentru înverzire – 57,8931;
  • Plata pentru tinerii fermieri – 40,4514;
  • Sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine/caprine – 17,2430 euro/cap animal.

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1295 din 4 august 2021 de derogare, pentru anul 2021, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70 % în cazul plăților directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Precizăm că plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9475 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2021 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C/398/7/01.10.2021.

Plăţile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,8683 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2020 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/03.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură îşi propune în perioada de acordare a avansului, 18 octombrie 2021 - 30 noiembrie 2021, să finanţeze  fermierii cu o sumă de peste 1 miliard de euro, atât pentru schemele finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) cât şi pentru măsurile finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Comisia adoptă măsuri excepționale de sprijin pentru sectorul vitivinicol și pentru sectorul fructelor și legumelor

Măsurile de sprijin pentru sectorul vitivinicol adoptate în 06.10.2021 includ un sprijin mai mare pentru instrumentele de gestionare a riscurilor, cum sunt asigurarea recoltelor și fondurile mutuale, și prelungirea, până la 15 octombrie 2022, a măsurilor de flexibilitate aflate deja în vigoare.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției – va fi compensat astfel încât să nu fie mai mic de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior.

Comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski a declarat: „Condițiile meteorologice extreme de anul acesta, cu înghețuri puternice de primăvară, inundații și valuri de căldură, au fost deosebit de dificile pentru sectorul vitivinicol și sectorul fructelor și legumelor. Această situație vine după un an 2020 deja complicat din cauza crizei provocate de coronavirus. Măsurile în discuție atât de necesare, care vin în completarea celor deja propuse în 2020 și prelungite în 2021, îi vor ajuta pe producătorii din întreaga UE în aceste vremuri grele.“

Măsurile excepționale pentru sectorul vitivinicol sunt, printre altele, următoarele:

Țările UE își pot modifica în continuare programele naționale de sprijin în orice moment, lucru care de obicei se poate face doar de două ori pe an (până la 1 martie, respectiv până la 30 iunie în fiecare an).

În ceea ce privește activitățile de promovare și informare, restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, recoltarea înainte de coacere și investițiile, posibilitatea de a acorda o contribuție mai mare din bugetul UE se prelungește până la 15 octombrie 2022.

Contribuția din bugetul UE la asigurarea recoltelor a fost majorată de la 70% la 80% până la 15 octombrie 2022.

A fost dublat sprijinul UE pentru acoperirea costurilor de înființare a fondurilor mutuale, de la: 10%, 8% și 4% în primul, al doilea și al treilea an de implementare a acestuia la: 20%, 16% și respectiv 8%.

O prelungire a măsurilor de flexibilitate acordate pentru măsurile din cadrul programului vitivinicol până la 15 octombrie 2022.

Pentru sectorul fructelor și legumelor, sprijinul UE acordat organizațiilor de producători – calculat de obicei pe baza valorii producției din anul respectiv – va fi compensat astfel încât să fie cel puțin de 85% din nivelul sprijinului din anul anterior, chiar dacă valoarea producției pentru anul în curs este mai mică. Această compensație va fi oferită atunci când reducerea producției este legată de dezastre naturale, evenimente climatice, boli ale plantelor sau infestări cu dăunători, atunci când nu poate fi controlată de organizația de producători și este cu cel puțin 35% mai mică decât cea din anul anterior. De asemenea, dacă producătorii dovedesc că au luat măsuri preventive împotriva cauzei de reducerea a producției, valoarea producției utilizată pentru sprijin va fi identică cu cea din anul anterior.

Context

Din cauza dificultăților fără precedent create de pandemia de COVID-19, a fost adoptat un prim pachet de măsuri în mai 2020. În completarea acestui pachet a venit un al doilea pachet destinat sectorului vitivinicol, adoptat în iulie 2020.

În cadrul pachetului, a fost adoptat astăzi un set de măsuri sub forma unor acte de punere în aplicare. Cât privește actele delegate, acestea se află actualmente într-un proces de examinare cu o durată de două luni în Parlamentul European și Consiliu.

Sursa: https://www.ag-press.eu/news https://ec.europa.eu/commission/presscorner

Teofilia Banu

„Belșug ieșean“ la Târgul Legumelor de Iași

Ultima zi din luna septembrie a adus la Târgu Frumos un eveniment cu specific de toamnă. Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu primăria orașului și Asociația Producătorilor de Legume Ecoleg Târgu Frumos, a organizat Târgul Legumelor de Iași – Ediția a II-a, pe esplanada orașului.

În cadrul târgului au fost aduse produse locale și s-au prezentat noutățile din domeniu. În acest fel a avut loc un schimb de experiență între legumicultori. Printre standurile cu recolta viu colorată au avut loc ateliere de lucru și concursuri. Alături de legumicultorii din Târgu Frumos au participat și producători din comunele județului Iași. De precizat este și faptul că astfel de evenimente cu specific de toamnă sunt anunțate și în municipiul Pașcani. Pe programul de activități culturale aprobat de Primărie sunt anunțate în perioada septembrie-octombrie o expoziție cu degustare și vânzare de vinuri „MoldoVia“ și un târg de produse agricole tradiționale „Armonii de toamnă“.

Renumitele legume de la Târgu-Frumos au fost vedetele zilei în cadrul unui eveniment dedicat producătorilor locali. Scopul evenimentului a fost de promovare a produselor locale, de prezentare a noutăților din domeniu și de realizare a unui schimb de experiență între legumicultori.

Patria legumelor – bazin legumicol

„Suntem la cea de-a II-a ediție a Târgului Legumelor de Iași, aici la Târgu Frumos, într-un oraș frumos, după cum îi spune și numele, care are o comunitate frumoasă de legumicultori, căreia i s-au alăturat mulți producătorii locali din județul Iași. Ne bucură faptul că la cea de-a doua ediție am reușit să creștem numărul expozanților la cca 30 de legumicultori din șase comune și tot ca un element de noutate avem și două licee cu profil agricol din județul Iași. Este un an agricol bun atât pentru legumicultori, cât și pentru ceilalți fermieri. Nici nu vreau să amintesc de anul agricol 2020, pentru că știm cu toții că ne-am confruntat atunci cu una dintre cele mai mari secete din ultimii zeci de ani“, ne-a spus Gabi Hoha, directorul executiv DAJ Iași.

Orice expoziție trebuie să aibă și o parte de premii, a mai adăugat directorul instituției. „Ne-am propus să premiem cel mai frumos stand, cel mai mare ardei, cea mai mare roșie, să venim cu aceste premii inedite, care vor încuraja legumicultorii. Cu ce produse s-au prezentat producătorii? Cu o ofertă extrem de diversificată, atât pe partea de legume proaspete, cât și pe partea de produse procesate“, a mai adăugat Gabriel Hoha, director Direcția pentru Agricultură Județeană Iași.

Evenimentul a fost realizat cu ajutorul Primăriei orașului Târgu Frumos, instituție care sprijină continuu producătorii locali. De altfel, zona Târgu Frumos, este denumită „patria legumelor“.

Ion Alexa Anghelus, viceprimar Tg. Frumos: „Ne bucurăm pe această cale că reușim să promovăm produsele acestui bazin legumicol din orașul Târgu Frumos, venim în sprijinul producătorilor agricoli cu minimum posibil prin organizarea acestui târg. Nu numai județul Iași beneficiază de produsele legumicole din Târgu Frumos, ci toată Moldova.“

Asociația Ecoleg, 150 de membri

Eugen Feodorov, director Asociația Ecoleg, declară că nu putea lipsi de la un astfel de eveniment:

„Ne-am străduit să prezentăm celor care au participat legumele pe care le producem noi și care mai sunt la ora actuală pe piață, pentru că tradiția noastră este să producem legume și verdețuri proaspete pe care să le comercializăm doar în piețele agroalimentare. Nu puteam să lipsim din orașul Târgu Frumos, coordonez această asociație de cel puțin 20 de ani. În cadrul asociației avem în jur de 150 de fermieri, care în general cultivă legume și zarzavaturi proaspete pentru piețele agroalimentare din județul Iași și din județele limitrofe nouă. Asociația a fost înființată în anul 2003, la început am fost 15 membri, apoi 60 de membri cotizanți, i-am primit pe toți și oricând îi sprijin pe toți cei care produc legume și zarzavaturi în cadrul comunității noastre din Târgu Frumos.“

În ultima perioadă legumele pe care le produc aceștia sunt ecologice, mai adaugă Eugen Feodorov. „Ne dorim să producem legume ecologice și vrem să intrăm în trendul deja lansat de către comunitatea europeană, și anume ca în perioada următoare toate legumele să fie mai puțin stropite sau protejate cu substanțe toxice, să fie bune atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea omului.“

2021, un an bun pentru legumicultori

2021 a fost un an bun pentru legumicultorii din acest bazin legumicol. „Legumele s-au cerut pe piață, am putut să le vindem cu anumite excepții, din cauza orientării noastre în ceea ce privește legumele pentru sezonul respectiv. Însă mereu învățăm, ne adaptăm imediat și producem ceea ce este necesar pentru piețele agroalimentare, pentru consumatorii atât din județul Iași, cât și din județele limitrofe“, încheie Eugen Feodorov.

Produse în curs de atestare

La Târgul Legumelor am întâlnit-o și pe Elena Bujor din Cotnari, producător local de legume, care a venit la eveniment cu dulceață, zacuscă, siropuri și murături, cele din urmă fiind în curs de atestare. „Compoturi, gemuri, dulcețuri, siropuri, zacuscă, tocană, ghiveci, murături. Produsul de suflet este plăcinta cu brânză tip „poale-n brâu“ pentru care am depus documentația necesară pentru a fi înregistrat ca produs unicat.“

Cătina, vedeta Colegiului Agricol

Vedeta standului de la Colegiul Agricol a fost sucul de cătină și cătina proaspătă. „Vedeta standului nostru este sucul de cătină produs de noi și cătina proaspătă culeasă cu atâta grijă. Sunt pe profilul de agricultură, și vreau să vă spun că mă mândresc cu aceste produse pe care le avem la stand. Eu împreună cu câțiva colegi am strâns cătina, am participat la aranjarea acestui stand pentru târg și suntem bucuroși că reușim să ducem mai departe agricultura ecologică“, ne spune Ariana Monaco, elevă în clasa a XII-a.

Lavanda, produs tradițional

Standul de la Liceului Tehnologic Agricol a fost reprezentat cu brio de produsele specifice liceului, dulceața de ardei iute, dar și cele pe bază de lavandă. „Sunt aici împreună cu colegii mei și elevi ai liceului; bineînțeles că nu lipsim de la astfel de târguri pentru că promovăm astfel produsele specifice liceului nostru. Probabil toată lumea ne cunoaște în primul rând dulceața de ardei iute, care la vremea ei a făcut furori peste tot. Urmează fursecurile cu lavandă, care au ca ingredient de bază lavanda produsă în cultura proprie a liceului. Încercăm să valorificăm pe cât de mult posibil această cultură; elevii noștri o recoltează, realizează aceste săculețe de lavandă, buchete și ne-am dori foarte mult să reușim să extragem niște uleiuri esențiale și să trecem mai departe către o altă gamă de produse pe bază de lavandă. Produsele noastre sunt făcute de elevi, în laboratoarele de industrie alimentară ale liceului“, a adăugat Mihaela Roibu, profesor de industrie alimentară.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Iarna încercării noastre

Cred că nu e om în țara asta care să nu se fi întrebat „Cum trecem de iarna asta?“. La început s-a vorbit de liberalizarea pieței românești de gaze. Apoi s-a vorbit că în toată Europa gazele, energia în general, se vor scumpi. Toată lumea, toată presa europeană începuse să vorbească de scumpirile la energie dar și de creșterea inflației până la cote de nimeni știute încă. Apoi, autoritățile de la noi au recunoscut că vom avea o iarnă cu energie scumpă și au anunțat că vor acorda ajutoare de încălzire familiilor cu venituri mici între câteva zeci de lei până la două sute și ceva de lei la fiecare factură. Ajutoare care, cu factura în mână, vor părea mai degrabă un fel de praf în ochi...

Totuși, care sunt cauzele acestor scumpiri? Oficiali ai diferitelor companii de energie au declarat că este inevitabilă o majorare considerabilă a facturii, care s-ar putea chiar dubla în lunile de iarnă ca urmare a majorării costului de achiziție al gazului-marfă al furnizorilor. Cu alte cuvinte gazul de la import vine mult mai scump... De ce? Pentru simplul motiv că, obligați de „politica verde“ a UE, statele europene nu au mai încheiat cu exportatorii de gaz (Rusia în special) contracte pe termen lung ci doar pe termen mediu și scurt. Și de aici scumpirea... E firesc ca atunci când cumperi mai puțin să plătești mai mult. ”Cererea mare și oferta mică dau prețuri mari”, strigă toți furnizorii în cor cu gândul la profiturile istorice pe care le vor face...

Asta mi-aduce aminte de o poveste adevărată citită de mine mai de mult. Când o anumită țară a decis să-și liberalizeze piața de energie, patronii mai multor companii din domeniu au decis să-și saboteze propriile unități de producție. Motivul? Ați ghicit – ofertă mică, cerere mare – creșterea prețurilor... Păcat că e o poveste veche și nu-mi mai amintesc detaliile... Numai că acum nimeni nu va mai sabota nimic... Celebrul „sentiment“ de nesiguranță de pe bursele internaționale își va face treaba magistral. Prețurile explodează spre disperarea oamenilor și spre bucuria companiilor.

Ce e de făcut? Nimic... Cine își va permite, va plăti, cine nu, nu... Asta în teorie căci în practică, cel puțin pe plaiurile mioritice s-ar putea să iasă rău. Facturile astronomice care se preconizează nu ar face decât, după 32 de ani, să mai explodeze odată mămăliga. Despre neamul acesta se știe că e blând. Îndură orice fel de aberații venite din partea unor politicieni cu mintea bolnavă dar până la un punct. Românul mai îndură, mai strânge punga, își mai pune o pătură pe el. Până într-o zi când strigă: „Ajunge!“. Sper totuși că acea zi nu va veni... Sper că politicienii își vor da seama că există și alte interese în afară de propriul buzunar... Sper că oficialii UE își vor da seama că nu au cum să facă o „Europă verde“ în doar câțiva ani, nici măcar în câteva decenii. Un expert spunea că pentru o Europă cu adevărat „verde“ ar trebui, în medie, ca fiecare țară membră să aibă cel puțin trei centrale nucleare. Centrale care sunt considerate „verzi“ în ciuda dezastrelor majore pe care, accidental, le-ar putea produce...

Ion Bogdan

Corteva Agriscience a anunțat câștigătoarele programului TalentA, sezonul 2021

Corteva premiază cu 15 000 $ proiectele castigatoare

Lansat cu succes anul trecut în România, cel de-al doilea sezon al programului TalentA, dezvoltat de Corteva Agriscience, și-a aflat câștigătoarele. Festivitatea de premiere a avut loc vineri, 15 octombrie 2021, prilej de sărbătoare în întreaga lume, fiind celebrată Ziua Mondială a Femeilor din mediul Rural.

Cele 33 de doamne înscrise în program și-au construit proiectele, le-au trimis comisiei pentru validare, iar în urma evaluării, Comisia, formată din 5 experți Corteva și 3 consultanți Starperformining a ales proiectele căștigătoare ,care raportează la beneficiul întregii comunități și sunt în conformitate cu obiectivele de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.

Elena Cosmina Socea, Corina Oprea, Diana Nicoleta Raba și Viorica Mirela Popa, dar și Ștefania Leoveanu sunt doamnele fermier care au convins prin proiectele lor că merită finanțare pentru a-și dezvolta afacerea.

TalentA 2021 Elena Cosmina Socea premiul 1

Câștigătoarea premiului 1 este Elena Cosmina Socea cu proiectul  „Construirea unei hale de procesare alune în satul Popești”. Studentă în anul IV în cadrul Facultății de Horticultură din cadrul USAMV Iași, administrează alături de soțul ei o societate cu profil horticol. Beneficiind de o experiență de 8 ani în domeniu horticol din Italia, aceasta și-a deschis propria afacere în anul 2013 și motivată fiind de creșterea afacerii din fiecare an, își dorește să se dezvolte și mai mult. “Alunul a devenit o specie tot mai atractivă, se plantează în mai multe zone din țară, motiv pentru care ne dorim să construim această hală și să putem lua alune și de la alți producători. Noi cultivăm alun pe 20 ha, avem și 3 ha plantate cu nuc, dar și pepiniere. Dispunem de teren propriu pe care vom construi hala și vom achiziționa o linie de procesare din Italia, pentru a putea obține produse finite. Astfel, cu ajutorul premiului oferit de Corteva, vom putea crea locuri de muncă permanente, nu doar sezoniere, vom asigura și altor producători piață de desfacere și ne vom dezvolta afacerea”, a punctat Elena Cosmina Socea.

TalentA 2021 Corina Oprea premiul 2

Corina Oprea, inițiatoarea proiectului „Crăița Merelor - Tradiție. Inovație. Sustenabilitate este ocupanta celui de-al doilea loc. Tânăr antreprenor în agibusiness și manager cu experiență de peste 10 ani în corporație, Corina iubește merele la fel de mult ca leadership-ul, dezvoltarea continuă și inovația. Și-a propus să ducă la un alt nivel afacerea familiei, o afacere cu o tradiție de peste 40 de ani. “Atunci când puțini mai credeau în patria merelor, eu împreună cu familia am decis să aducem livezile cu meri în atenția publicului din noi perspective. În 2011 am fost primii producători de suc de mere și ne-am bucurat să împărtășim cunoștințele despre instalația de procesare cu comunitatea din care facem parte, astfel încât azi, majoritatea consătenilor produc suc de mere. În 2019, am creat marca Crăița Merelor și nu ne-am oprit doar la producția de suc, ci am ascultat dorințele clienților și am produs mere deshidratate, cidru și anul acesta vom adăuga un nou produs, untul de mere. Ma bucur că am avut ocazia să fac parte din acest proiect, iar premiul oferit de Corteva ne va oferi posibilitatea să procesăm o cantitate mai mare de fructe și să extindem tipurile de produse create din mere. Astfel, ne dorim nu doar să inspirăm comunitatea din Voinești, ci și să oferim informații educative în cadrul vizitelor în livadă, workshopuri și programe cu școli și/sau grădinițe. Introducerea Bazinului Pomicol Voinești în circuitele turistice este unul dintre obiectivele menite să aibă un impact pozitiv, major asupra comunității. Nu în ultimul rând, ne dorim să creăm noi locuri de muncă prin dezvoltarea business-ului și a capacității de producție”, a declarat Corina Oprea.

TalentA 2021 Diana Raba premiul 3

Proiectul premiat cu locul 3 „Diversificarea sortimentală  prin dezvoltarea unei game artizanale de conserve din fructe și legume  aparține doamnelor Diana Nicoleta Raba și Viorica Mirela Popa. Diana Nicoleta Raba este absolventă a Facultății de Tehnologia Produselor Agroalimentare din cadrul USAMV a Banatului și doctor în horticultură din anul 2010, actualmente conferențiar universitar în cadrul Facultății de Management și Turism Rural, iar Viorica Mirela Popa este și ea absolventă a Facultății de Tehnologia Produselor Agroalimentare din cadrul aceleași Universități, doctor în  Horticultură din anul 2009 și ocupă funcția de sef lucrări în cadrul Facultății de Inginerie Alimentară. „Prin implementarea acestui proiect încercăm să dezvoltăm o variantă sustenabilă prin care să valorificăm potențialul horticol din zona de vest a țării, inclusiv a fructelor din flora spontană a Banatului Montan. Ne dorim să venim în sprijinul producătorilor locali, pentru că sunt puține societăți care prelucrează legumele și fructele, iar potențialul de a pătrunde pe piața de profil este destul de mare, mai ales că trendul actual este acela de consuma produse cât mai lipsite de aditivi, produse care să se apropie cât mai mult de gustul de acasă, preparate cât mai tradițional. Ne propunem și diversificarea gamei existente prin introducerea de conserve din fructe și legume realizate în mod tradițional. Vom colecta și vom prelucra legumele și fructele de la producătorii din zonă și vom exploata resursele din flora spontană, pentru că de obicei producția merge spre export și se întoarce sub formă de produse procesate în țară. Așadar, premiul oferit de Corteva ne oferă oportunitatea de a reuși să venim în sprijinul consumatorilor cu produsele curate și să valorificăm corespunzător cunoștințele absolvenților universității noastre”, a declarat Diana Nicoleta Raba.

TalentA 2021 Stefania Leoveanu Premiu Special

Ca și anul trecut, compania Starperformining a acordat un premiu special, de această dată în valoare de 1.500 euro, iar proiectul câștigător a fost depus de doamna Ștefania Leoveanu, care îți dorește să înființeze o plantație de căpșuni în comuna Celaru, județul Dolj.

„Ne bucuram ca în această zi specială am putut oferi doamnelor fermier din zonele rurale oportunitatea de a-și dezvolta si moderniza propria afacere, contribuind astfel la bunăstarea comunității din care fac parte. Le asigurăm pe câștigătoare de tot sprijinul nostru în implementarea ideilor care vor ajuta la îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale.” a spus Maria Cîrja, Director Marketing Corteva Agriscience România și Moldova.

S.O.S. Fermierii români au nevoie de suportul europarlamentarilor români pentru votul în Parlamentul European pe F2F

SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”

Către,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Florin CÂȚU

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
Domnului Președinte Marcel CIOLACU,

ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Președinte Dacian CIOLOȘ,

PARTIDUL PRO ROMÂNIA
Domnului Președinte Victor PONTA,

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ
Domnului Președinte Cristian DIACONESCU,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

CC: Europarlamentarii României

Stimați Domni Președinți,

Stimate Doamne/Domni Europarlamentari

Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.

Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele  propuse politicianist la nivel european.

Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :

- studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;

- consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Bruxelles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.

Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient.  Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.

Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050. 

Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restricții, constrângeri, care impun efectuarea unor costuri și investiții pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne îndreptățește sa credem ceea ce v-am expus și să vă cerem să fiți de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazată pe studii de impact economic, de mediu și social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu și lung.

Se vorbește de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace și eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la semințe cu insectofungicide fără a avea alternative suntem într-o situație de 3 deficiente :

-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se înlocuiește un tratament la semințe incorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetație în perioada de coincidență a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratica de a face anunțuri de fiecare data când se efectuează tratamente ;

-Posibilele substanțe alternative nu au nici macat jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor

-Costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficiența este aproape inexistentă.

Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a susține și încuraja fermierii trebuiau prezentate atașat strategiei F2F, ceea ce nu s-a întâmplat, fermierii fiind deja impactați negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au găsit instrumente financiare adecvate pentru susținere.

Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizați din mai multe considerente, începând cu diferențe între subvenția de 157 Euro/ha față de media europeană de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuând prin neaprobarea la nivel european a convergenței totale până în 2026.

Costurile de finanțare a creditelor și accesul la finanțări înregistrează decalaje foarte mari intre fermierii europeni și cei romani care au costuri mult mai mari de finanțare.

Considerăm ca evaluarea integrală a impactului trebuia realizat înainte de prezentarea inițiativelor legislative, în prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizată prin mai multe studii europene sau internaționale, toate prezentând un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost întârziate, fiind ascunse de opinia publică, astfel încât continuăm să susținem respingerea raportul în forma prezentată.

Fermierii au fost și rămân în continuare responsabili de impactul sistemic economic, social și de mediu al activităților desfășurate de aceștia prin respectarea bunelor practici agricole, noi având primul interes de a menține un sol curat și sănătos, bine conservat pentru a fi transmis generațiilor viitoare.

Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine în condițiile aprobării raportului în forma prezentată. Standardele europene de până acum conducând la obținerea unor alimente sănătoase și accesibile pentru populație. În schimb prin alternativa propusă prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate în public indică relocalizări certe de producții agricole în tari terțe, fără constrângeri unor interdicții în tehnologii care afecta în mod diferit producătorii agricoli și consumatorii europeni. România și fermierii săi vor fi cel mai grav afectați de F2F, mai ales prin prisma faptului că suntem în directa competiție și concurentă de producție, costuri și piețe cu țările riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restricții.

Totodată sunt prezente și recunoscute standardele duble de calitate între statele membre, iar prin această strategie nu facem altceva decât să adâncim diferențele deja existente.

România din punct de vedere al producției medii la nivel național pe ha, la nivel național, a înregistrat creșteri în ultimii ani, dar rămâne mult sub media europeană, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reîntoarcerea în trecut la producții medii de subzistență sau aliment.

Este total inechitabil ca Romania să își reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg și să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reuși sa aibe o producție decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta și spune același lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Același lucru este valabil si la fertilizanți.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, deși nu poluează atât de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei.

Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista și puțin probabil să apară în perioada următoare legislația și măsurile care sa fie aplicabile pentru statele terțe.

Cine va controla ? Cum va controla ?

Am solicitat repetitiv și insistent să fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul înainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situație de  compromis la acest moment al votului, sa se susțină eliminarea țintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lăsate la latitudinea statelor membre in funcție de condițiile specifice ale fiecărui stat.  Susținem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. În acest moment, din informațiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR  și dnii. Europarlamentari  Hazekamp și Dorfmann.

Stimați Domni Președinți ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.

Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.

VĂ SOLICITĂM, IMPERATIV ȘI RESPONSABIL SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 - țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient  și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

SURSA: ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 14.10.2021

În ultima săptămână au fost stinse un număr de 41 de focare pestă porcină africană (PPA) din gospodăriile populației, iar în data de 14.10.2021 mai sunt active 591 de focare de PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, dintre care 20 de focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 363.107 porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

image001

În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3.608 focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

Anul

Nr. focare confirmate

Nr. focare active

Nr. focare stinse

2019

1728

0

1728

2020

1063

0

1063

2021

1408

591

817

Total

4199

591

3608

În intervalul 08.10.2021 – 14.10.2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA:

  • Județul Argeș – 1 focar;
  • Județul Bihor - 1 focar;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 focare;
  • Județul Botoșani – 1 focar;
  • Județul Buzău – 4 focare;
  • Județul Dâmbovița – 2 focare;
  • Județul Ialomița – 5 focare;
  • Județul Iași – 1 focar;
  • Județul Neamț – 1 focar;
  • Județul Prahova – 3 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Teleorman – 3 focare;
  • Județul Vâlcea – 1 focar;
  • Județul Vaslui – 1 focar;

și au fost stinse 41 de focare de PPA:

  • Județul Argeș – 2 focare;
  • Județul Bihor – 3 focare;
  • Județul Botoșani – 1 focar;
  • Județul Buzău – 13 focare;
  • Județul Cluj – 2 focare;
  • Județul Dolj – 1 focar;
  • Județul Gorj – 15 focare;
  • Județul Teleorman – 1 focar;
  • Județul Vaslui – 3 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.883 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 56 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 217 de mistreți găsiți morți și 69 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 135 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 27 de mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 258 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Botoșani – 129 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 86 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 20 de mistreți găsiți morți și 115 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 33 mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 55 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 37 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 43 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 204 mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 20 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 172 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 202 mistreți găsiți morți și 208 mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 163 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 49 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 30 de mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 29 mistreți găsiți morți și 38 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 08.10.2021 – 14.10.2021 au fost înregistrate 5 cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Alba – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Hunedoara – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Sălaj – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Vâlcea - 1 caz, mistreț vânat.

Grafic nr. 2

image002

 Principalele cauze care duc la apariția de noi focare sunt:

- intrarea/ieșirea porcinelor în/din exploatații fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

- scoaterea animalelor din zonele de restricție (protecție, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricțiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească și să se aplice în aceste zone;

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanență o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

- nerespectarea obligației de către deținători de a anunța medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i dețin apar îmbolnăviri și/sau mortalități;

-  de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morți de PPA în pădure, pășune, marginea apelor etc;

- nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploatații nonprofesionale aflate în zonele de protecție și supraveghere, stabilite și aprobate în cadrul CLCB.

Sursa: ANSVSA

Abonează-te la acest feed RSS