reclama youtube lumeasatuluitv
update 26 Mar 2019

Un meşteşug străvechi tot mai căutat. Confecţionarea opincilor tradiţionale

Pe vremuri, încălţămintea de zi cu zi, dar şi de sărbătoare a ţăranului român era opinca. În unele vetre etnofolclorice şi astăzi opincile fac parte din elementele costumului popular, fie că acoperă talpa femeii fie pe cea a bărbatului. Confecţionarea opincilor, încălţări moştenite de la daci, este un meşteşug, care în Bucovina este păstrat şi transmis mai departe de Marin Gogălniceanu din Sasca Mică, meşter popular, membru al Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova.

Opincile, suveniruri şi elemente ale costumului popular

Realizate mai întâi din piele de porc, după anii ’50 din cauciuc şi în prezent din piele de porc sau de vită, opincile au ajuns obiecte de muzeu, suveniruri pentru turiştii străini, iar o mică parte sunt purtate de soliştii de muzică populară şi de dansatorii care îmbracă costumul popular. Ca să faci opinca din piele de porc, animalul trebuie să aibă o vârstă de doi ani şi se foloseşte numai pielea de pe spatele porcului care este mai rezistentă. Opincile purtate mai mult de membrii ansamblurilor de dansuri populare, cele achiziţionate de colecţionari sau de iubitorii tradiţiilor din satele româneşti şi care le poartă doar ocazional sunt confecţionate din piele de vită, care e argăsită cu diverse substanţe chimice.

„Mergând la şcoală în clasa I, colegii mei erau toţi cu opinci şi cu trăistuţă pentru cărţi. Tatăl meu, fiind salariat, şi-a permis să mă trimită la şcoală cu ghiozdan şi cu sandale. Eu am venit plângând acasă şi am spus că vreau opinci şi traistă la fel cum au toţi colegii mei din clasă. Împreună cu fratele meu a făcut o pereche de opinci și mi-a rămas întipărit în minte cum au fost făcute. Mai întâi a fost dorinţa de a le purta, apoi de a le confecţiona. Acum fiind pensionar şi având timp, am scos modelele de opinci din lada de zestre a familie şi am început confecţionarea lor“, îşi începe povestea de opincar Marin Gogălniceanu.

Opincile, cea mai sănătoasă încălţăminte

opinci DSC 0486

Meşterul din Sasca Mică spune că nu este greu de realizat o pereche de opinci, dar durează mai bine de cinci, şase ore. Se croieşte pielea prelucrată, în funcţie de mărimea opincii, stabilindu-se mărimea formei dreptunghiulare a materialului croit. Se înseamnă găurile mici pentru cusut, care trebuie perforate pentru piele tare, şi găurile mai mari prin care trece o cureluşă numită nojiţă, confecţionată tot din piele şi care adună această bucată de piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălţăminte. La final se coase opinca. Pe vremuri opincile erau cusute cu fire de păr răsucite, provenite din coada unui cal, dar astăzi este folosită aţa şi sfoara de cizmărie. Deşi pare a fi uşor de cusut o opincă, nu este chiar aşa pentru că trebuie formate încreţiturile opincii, care formează vârful ascuţit. Mai mult durează modelele cu nojiţe sucite în trei sau patru fire din lână neagră de oaie. Opincile se încălţă peste ciorapi de lână sau obiele albe şi sunt cea mai sănătoasă încălţăminte pentru că în ele nu transpiri.

„Şi eu port opinci, nu poţi să faci opinci şi să mergi în pantofi. Opincile sunt foarte sănătoase. Toate organele omului sunt reflectate în talpă. Cu opincile mergând pe pietriş, pe pământ se face un masaj al tălpilor, este acea reflexoterapie prin care se stimulează natural punctele reflexe din talpă, un adevărat «tablou de comandă» pentru activităţile întregului organism. Păcat că unii nu ştiu, iar alţii nu au încredere în medicina tradiţională“, consideră Marin Gogălniceanu.

Pe lângă opincile din piele de bovină, meşterul de pe malul Moldovei confecţionează şi brâie, chimire, materia primă fiind asigurată din materialul pentru confecţionarea opincilor.

Silviu Buculei