În satele românești încă există meșteri populari care își întrețin familiile cu ajutorul meșteșugului pe care îl practică. Ei merg în mod constant la târgurile de profil, își vând marfa, dar mai ales promovează şi tradițiile. Ce fac în această perioadă în care nu pot desfășura astfel de activități? Ei…

Veșnicia s-a născut la sat și vrem ca asta să dăinuiască prin tradiții și obiceiuri nedenaturate de trecerea timpului sau de urbanizare. Acesta este mesajul principal al Alexandrei Negrilă și echipei sale pe care vor să-l transmită prin proiectul Etnotique. Plecând de la ideea că portul popular își pierde apartenența,…

Moara de Hârtie este un loc creat să aducă bucurie. A fost idee și vis, iar acum a devenit realitate. Conceput ca un atelier-muzeu, Moara de hârtie se dezvoltă ca un spaţiu ce reînvie, păstrează şi transmite mai departe tradiţii manufacturiere româneşti şi universale. Fondatorii, Dana și Ion Georgescu, au…

Ceramica de Horezu poate fi considerată un brand de țară. Nu cred că există persoană care să nu fi auzit măcar o dată de meșterii de aici, care modelează obiecte deosebite, iar renumele lor a ajuns demult dincolo de granițele țării. Însă câți dintre tinerii de astăzi vor să mai…

Maria Ștefănescu este născută în Horezu, județul Vâlcea, și provine din familia Maria și Mihai Biscu, olari renumiți în Horezu. O familie numeroasă cu patru copii la părinți, care cu toții au deprins tainele acestui meșteșug, realizat manual din lut pe roata olarului. Olăritul, un mare „zăcământ“ de talent Cine…

Românii iubesc meșteșugul popular. Și, cu siguranță, arta populară va dăinui indiferent de vremurile care vor veni peste noi. În numărul trecut al revistei v-am prezentat doi maeștri populari deosebiți care sunt o dovadă certă în acest sens. Articolul ce urmează ne-o prezintă pe Maria Călinoiu. Maria Călinoiu este din…

Georgeta şi Dumitru Silion din Tocileni – Botoşani sunt doi meşteri populari care s-au remarcat la târgurile şi manifestările culturale organizate în judeţul Suceava prin păpuşile unicat, realizate cu migală. La început au fost simple, acum sunt complexe şi redau cu fidelitate toate aspectele satului românesc, de la munca câmpului…

Ana Grunzu este un meşter popular din Horodniceni, Fălticeni, locuieşte în satul Tomeşti, Iaşi, şi este prezentă la manifestările culturale care pun în valoarea tradiţiile şi meşteşugurile tradiţionale cu păpuşele realizate din pănuşi de la porumb, sfoară, ţesături, piele şi lemn. Micile jucării reprezintă ţăranii din satele din judeţele Iaşi…

Târgul de „Cămeşi“ de la Sfântu Ilie, organizat de Asociaţia Culturală „Vatra Satului“, Parohia Sf. Ilie şi Primăria Şcheia, este un bun prilej de promovare a tradiţiilor păstrate încă de multe gospodine din sat, care au ocazia de a expune, a vinde şi a purta cu mândrie cămăşile tradiţionale, dar…

Marinica Nicu a prestat aproape o viaţă activităţi medicale de salvare a vieţii, lucrând ca asistent medical la Staţia de Ambulanţă Fălticeni. De doi ani a ieşit la pensie, s-a retras în satul natal Unceşti, din comuna suceveană Buneşti, unde şi-a întemeiat o frumoasă gospodărie ţărănească în care creşte animale,…

„Omul cu icoanele“, așa este cunoscut Stoian Rodion, un meșter popular ce duce tradiția mai departe prin faptul că face icoane sculptate în lemn, măști, cușme dacice, căciuli hazlii, cojoace, opinci și linguri cu motive populare în satul natal Răcătău, din județul Bacău. Stoian Rodion se poate numi un om…

Tăbăcitul (dubitul) pieilor, cojocăritul, ciubotăritul (confecţionare de opinci, cizme cu talpa cusută, ciubote cu tureacul moale şi tare), curelăritul sunt cele mai vechi îndeletniciri casnice de prelucrare a pieilor animalelor domestice şi sălbatice, practicate de unii ţărani în gospodării. Ei confecţionau diverse tipuri de încălţăminte, îmbrăcăminte călduroasă de iarnă, curele,…

Maria Durchi trăiește în comuna Moroieni, județul Dâmbovița, și este una dintre puținele femei ale satului care încă mai țes covoare. Nu ca să își câștige existența, ci doar ca o nostalgie a vremurilor când tehnologia nu căpătase atât de multă putere. „Țesutul covoarelor este o activitate pe cale de…

Pe vremuri, încălţămintea de zi cu zi, dar şi de sărbătoare a ţăranului român era opinca. În unele vetre etnofolclorice şi astăzi opincile fac parte din elementele costumului popular, fie că acoperă talpa femeii fie pe cea a bărbatului. Confecţionarea opincilor, încălţări moştenite de la daci, este un meşteşug, care…