Rabia, amenințarea „tăcută“ a fermelor din România

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) are, în ultimii ani, probleme cu cea mai periculoasă boală la animale despre care se vorbește foarte puțin, din păcate: rabia (turbarea), diagnosticată pe teritoriul țării atât la animalele sălbatice (vulpe, lup, urs, șacal, pisică sălbatică, dihor, jder, raton), cât și la animalele domestice (bovine, ovine, caprine, suine, animale de companie).

Rabia este o reală problemă cu care se confruntă fermierii de azi, pe lângă pesta porcină clasică, pesta porcină africană, un dezastru pentru fermele de creștere a suinelor, pesta micilor rumegătoare care amenință fermele de ovine și de caprine și care trebuie supravegheată la granița cu Bulgaria, tuberculoza la bovine, leucoza enzootică la bovine, scrapia la ovine. Există și rabie (turbare) care este mortală în majoritatea cazurilor, dacă indivizii afectați nu sunt vaccinați.

Pe teritoriul României, o sursă des întâlnită de răspândire a turbării este vulpea roșcată (Vulpes vulpes). Cel mai bun mod de prevenție este prin evitarea animalelor sălbatice, inclusiv a celor rănite. Dacă găsiți un animal rănit nu-l atingeți, ci contactați autoritățile locale pentru asistență.

Virusul rabiei atacă creierul și infectează sistemul nervos central al mamiferelor. Simptomele apar la aproximativ 3 săptămâni de la infectare. Cele mai comune sunt: dureri în zona plăgii de inoculare, anxietate, slăbiciune, disconfort, hidrofobie (teama de apă), aerofobie (teama de mișcările de aer) și / sau delir, episoade de febră, tremurături, spasme dureroase și / sau salivație intensă.

Măsuri aplicate în cazul confirmării rabiei la animalele dintr-o exploataţie

În cazul în care medicul veterinar sesizează existența rabiei la un mamifer, se vor vaccina toate animalele din focar.

Pasul următor: izolarea animalelor care au fost muşcate sau zgâriate de cel bolnav de restul animalelor din exploataţie pentru 30 de zile și punerea sub restricție și observație a restului de mamifere din exploataţie pe o perioadă de 30 zile (din momentul constatării contactului unui suspect de rabie cu animalul / animalele receptive din exploataţie). Evoluția lor va fi supravegheată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit / medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar-veterinare zonale, pe o perioadă de 30 zile. La finalul carantinei, animalele se scot de sub observaţie dacă nu prezintă semne clinice de rabie.

Vaccinarea câinilor şi a pisicilor din exploatațiile nonprofesionale şi a câinilor de la stână se face prin organizarea de campanii de vaccinare în masă, anuale, în perioada toamnă-iarnă, urmate de vaccinări de completare, conform prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor cu nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor.

Împreună învingem rabia

Lupta cu rabia a început de mai bine de zece ani în România, când s-au impus măsuri prin Hotărârea Guvernului nr. 632/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul și eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările și completările ulterioare. Astfel. Potrivit HG, „vânătorii și persoanele cu atribuții de pază și ocrotire a vânatului care aduc, la solicitarea direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, exemplarele de vulpe împușcate la laboratoarele de diagnostic județene ori naționale, în vederea evaluării vaccinării prin punerea în evidență a markerului tetraciclină și a nivelului anticorpilor postvaccinali, sunt recompensați cu suma de 50 lei/animal, fără TVA.“

În același act normativ se arată că „vânătorii și persoanele cu atribuții de pază și ocrotire a vânatului care aduc la laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, cu respectarea condițiilor sanitar-veterinare legale privind recoltarea și transportul probelor, vulpile și șacalii găsiți morți sau uciși din cauza suspiciunii de rabie, pe raza teritorială a fondurilor cinegetice, sunt recompensați cu o sumă echivalentă în lei, fără TVA, a 50 euro / animal, conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene. Sumele sunt acordate cu titlu de recompensă pentru maximum 1.200 de vulpi și / sau șacali, la nivel național. Persoanele care aduc vulpi la laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene trebuie să beneficieze, în prealabil, de o instruire corespunzătoare din partea medicilor veterinari oficiali din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene“.

Anca LĂPUȘNEANU